498 matches
-
a separat de dragoste, aruncându-mă în oglinzi deformate. M-am refugiat în muncă asemeni unei biserici părăsite, în care numai eu eram vinovatul de serviciu, pentru oboseala de a iubi,pentru oboseala de a ierta, pe cei care mă pălmuiau din umbră, sau aruncau cu pietre în vitrinele construite de mine. Schimonoseala sufletului, cocoșat de răutatea unora dintre noi, m-au făcut să plâng ascuns. Nu vreau să trec uitat de lume, resemnat sorcovind viitorul. Vreau să fac castele de
NU ȘTIU DACĂ AM PLECAT,SAU NU MAI SUNT.. de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378080_a_379409]
-
rog, n-a fost din vina mea ! - De ce? Aaaa, că n-ai venit? Nici n-am observat. - N-ai observat? - Nu. - Bine atunci, mă duc. Și mi-a întors spatele și m-a lăsat acolo în situația de a mă pălmui pe mine însumi întrebându-mă cât de idiot puteam să fiu să scot pe gură așa o tâmpenie. Nu mai era nimic de făcut. Paguba a fost făcută și simțeam o durere în piept, mi-era frică că o să-mi
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să recunoască absurditatea teoriei sale, în fața argumentelor contradictorii ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce pălmuia cu severitate tentativele timide ale soarelui de a se iți dintre norii dușmănoși și frigul ce răvășea hotărât penele și blănițele locatarilor năpăstuiți, reprezentau probe imbatibile că zvonul ce-i umpluse pe toți de ... Citește mai mult În natură umblă
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să recunoască absurditatea teoriei sale, în fața argumentelor contradictorii ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce pălmuia cu severitate tentativele timide ale soarelui de a se iți dintre norii dușmănoși și frigul ce răvășea hotărât penele și blănițele locatarilor năpăstuiți, reprezentau probe imbatibile că zvonul ce-i umpluse pe toți de ... XV. DILEME ( FRAGMENT 30), de Silvia
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
fetiței priveau în gol, în timp ce trupul se chircea spasmodic, ca al unei marionete trase cu furie de ațele care o conduceau. - Nu mi-o lua, Doamne! Nuuuu! O duse urgent în baie, îi umezi fața crispată cu apă rece, o pălmui ușor: - Trezește-te, puiule, o sperii pe mama! Trezește-te! Unde era salvarea? De ce nu venea nimeni? La un moment dat, fetița se liniști și privirea i se limpezi, dar rămase inertă în brațele Dianei. Membrele îi păreau ca de
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
gândul la revoluția din '89 soldată cu răsturnarea regimului și execuția „odioșilor". Nae Girimea, fantele de mahala, e jucat cu haz de îndrăgitul Cristian Iacob, și el veșnic băut, veșnic pregătit să-și tragă fermoarul de la pantaloni. E mârlanul care pălmuiește femeile și le astupă gura cu săruturi brutale după ce-și scoate scobitoarea dintre dinți. Balul mascat care dă și titlul comediei este piesa de rezistență a spectacolului. Pe melodia italiană „Una lacrima sul viso", sau a unui vals rusesc
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
de disperare părinții și soarta. Când lacrimile i s-au terminat, au început să-i vină în minte evenimentele pe care le trăise. Pe când erau duși spre gară, lui taică-su dintr-un buzunar ascuns, după ce a fost perchiziționat și pălmuit - că-i avea ascunși - i s-au luat toți banii pe care-i pusese acolo, precum și ceasul de la mână, marca Tellus, cu cadranul de aur, iar mamei sale îi luaseră cerceii din urechi și colierul de aur de la gât, un
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
să vină din ambele părți, ajungându-se la cuvintele înțelepte: „Vreți să fiți liberi? Fiți uniți pe vecie...uniți, uniți, uniți!” În clipul video, oferit nouă spectatorilor, un adolescent rebel încearcă să scape de mama sa, care continuă să-l pălmuiască pentru comportamentul violent. Despre femeie am aflat din presă că a fost desemnată drept „Mama Anului” de către utilizatorii rețelelor de socializare, dar și de un cunoscut jurnalist care a scris pe Twitter: „Mama anului în Baltimore. .. mama mea ar fi
LIBERTATEA ȘI SETEA DE RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379720_a_381049]
-
și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să recunoască absurditatea teoriei sale, în fața argumentelor contradictorii ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce pălmuia cu severitate tentativele timide ale soarelui de a se iți dintre norii dușmănoși și frigul ce răvășea hotărât penele și blănițele locatarilor năpăstuiți, reprezentau probe imbatibile că zvonul ce-i umpluse pe toți de optimism și entuziasm, nu putea fi
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
vine să cred! Nu pot să cred cu ce bărbat prost m-am măritat. Cum am putut să fiu așa de proastă!? - Ceee? Zici că te-ai măritat cu un bărbat prost? Și după ce o întrebă, începu iar să o pălmuiască. Atunci Simonică se dădu jos din pat și târându-se cum putea, alergă până la ușa camerei părinților săi și plângând, începu să țipe la tatăl său, printre sughițuri: - Tatăăă! Dacă nu îți place de mine și nici de mama, atunci
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
ochii lumii, nu mai există. Ce ne mai rămâne de sperat din partea controlului de sus? [ 2 aprilie 1880] ["IERI, LA HUGUES, A AVUT LOC... "] Ieri, la Hugues, a avut loc un scandal foarte regretabil. Un domn prefect de județ a pălmuit pe un domn deputat, pentru că acesta interpelase în Cameră pe d. ministru de interne în privința administrației acelui județ. Nu știm ce urmare va avea acest incident rușinos, care caracterizează îndestul epoca de anarhie și de scandal în care trăim. Numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai din urmă simț de pudoare, când degradarea moravurilor politice merge până la acordarea de bacșișuri patriotice între ai noștri, numai într-o așa stare de lucruri se poate întîmpla ca un agent al guvernului să aibă cutezarea smintită de a pălmui în public pe un reprezentant a cărui persoană este anume declarată inviolabilă prin lege. Noi, cari, deosebindu-ne de patrioții de meserie, sîntem de părere că un așa scandal, deși servind opoziției prin discreditul ce aruncă asupra destrăbălaților de la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
administrat poporul suveran afară din capitală sub regimul patrioților de meserie n-are decât să-și închipuiască cum trebuie să se poarte cu administrații săi de la capătul țării bătăiosul prefect național-liberal ce are îndrăzneala brutală și stupidă să vie să pălmuiască în mijlocul capitalii pe un deputat. [ 2 aprilie 1880] ["ÎN ORICE CAZ URMAȘII NOȘTRI... În orice caz urmașii noștri cată să știe ce anume merite se recompensează în persoana d-lui C. A. Rosetti. Lăsați în voia lor să judece numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
declarată a cugetării". Nimeni nu ne iubește, nimeni nu se iubește decât pe sine însuși sau cel mult pe copilul său. Onoarea femeiască e un cuvânt deșert. Onoarea bărbaților e o formulă. Cei vechi, cari erau oameni foarte onești, erau pălmuiți pe uliță și nu se simțeau dezonorați prin aceasta. Cato și Socrat au fost, cum am zice, fățuiți în chipul acesta și nici Cato, nici Socrat nu erau niște lași. Filozoful Crates a primit de la muzicantul Nicodrom o palmă atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă albanejilor mai mult decât modul în care Cara Mahmud obicinuia să răzbune injuria. Tradiția albaneză zice că un locuitor din Scutari căpătă odată în Priștina o pereche de palme. Cum auzi Cara Mahmud despre aceasta, îl trase pe cel pălmuit la răspundere, cum de-a suferit în liniște asemenea batjocură; apoi năvăli cu oștire asupra Priștinei și o făcu asemenea pământului. Iată cum stăpâneau acum o sută de ani Domnii feudali în împărăția padișahului. Pentru a înțelege mai bine întreprinderile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Kypsela, dar cerințele lor n-au fost ascultate, iar împăratul Isaac și sfetnicii săi i-au umilit pe cei doi. În sensul acesta, Iorga precizează că celnicii din munți s-au plâns la împărăție, iar unul din ei a fost pălmuit de un dregător bizantin, gest nesăbuit care a amplificat nemulțumirea. Întorși acasă, în munții lor, cei doi frați Asănești au declanșat revolta, la care au participat "cele două popoare", români și bulgari. Încă de la începutul revoltei, ei au trecut la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu „jidan” și se denunța recenta vizită a scriitorului în URSS, manifestanți legionari conduși de Mihail Stelescu forțează intrarea și produc o busculadă; Comarnescu e pălmuit, sala e „încărcată de electricitate”, dezbaterea nu poate continua. De atunci, precizează diaristul Comarnescu, „la simpozioane nu mai veneau decât oameni curajoși”. Astfel, următoarele ședințe, despre Mussolini, Bergson, Proust, Gandhi, Valéry au fost mai liniștite, dar cu asistență rarefiată, încasările
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
interesului școalei. O admonițiune verbală din partea autorității școlare ar fi fost, după a noastră părere, îndeajuns. Din aceste considerații ale noastre " Romînul" deduce că cerem ca bătaia să se reguleze în școale în mod oficial, că cerem ca învățătorii să pălmuiască, dar să-și spele mâna pentru c-a atins pe copilul mojicului. 78 {EminescuOpXIII 79} "Romînul" își permite, cu acea rară doză de aroganță care-i e proprie, să ne atribuie idei pe cari nu le-am emis niciodată, ba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuprinde recomandări aparent contradictorii, pe care ei nu le pot Înțelege (de exemplu, să poți răsplăti răul care ți s-a făcut la un moment dat cu binele; ba chiar mai mult, „să Întorci și celălalt obraz” atunci când ai fost pălmuit; sau să te rogi de iertare pentru cel care ți-a făcut o mare nedreptate etc.). Μ Nu este deloc forțat atunci când se afirmă că bunătatea unora nu se poate exprima decât la nivel de intenție, nu și de faptă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
violenței soțului sau iubitului, în fiecare an; aproape 30% dintre femeile omorâte sunt ucise de soți sau de iubiții lor: dintr-o anchetă sociologică națională rezultă că o soție din patru și un soț din trei consideră că a-l pălmui pe partener este ceva normal sau cel puțin necesar. Mulți autori americani (printre care Gelles, 1997; Campbell, 1995), relevând consecințele negative ale unei atare situații pe multiple planuri, o consideră îngrijorătoare. Cred totuși, referindu-mă la ultima constatare, că e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase / ale altui abis”, „dragostea fumegă ghemotoc / între glotă și epiglotă”. Dar apar și asocieri stridente, sesizabile imediat, dat fiind parcursul liric atât de bun până acum: „Altădată pălmuiam fără milă / gura vulcanului”, „în crăpăturile pământului / se ascunde calma înțelepciune / a strămoșeștii gramatici”, „lângă tâmple / fără-ncetare / un urangutan jucăuș / sună din trâmbiță”, „conștiința lălăie-agale / ca un cosaș asudat”. Schițe și povestiri (1989) aduce, în schimb, o nouă confirmare
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
de această soluție, spiritualizarea României fiind cuvântul de ordine al generației. Ia apărarea lui Eugen Ionescu și pledează pentru premierea și tipărirea manuscrisului Nu; când Sandu Tudor îl atacă pe Petre Comarnescu în „Credința” (1934) cu argumente neintelectuale, V. îl pălmuiește în redacție pe agresor. Se declanșează proteste în presă împotriva huliganului și se deschide un proces încheiat fără condamnări. V. este, în genere, un om echilibrat, o natură stabilizatoare, un om de sistem, un intelectual care vrea să construiască. În
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Tezismul este însă evident, iar mijloacele artistice, insuficiente. Cea de-a doua piesă trezește oarecare interes prin descrierea mediului de provincie al anilor 1870-1880, dar construcția dramatică e ca și absentă, iar personajele sunt inconsistente. Traducerile și localizările după Deputatul pălmuit de Abraham Dreyfus, Pascal Fargeau de Jules de Marthold, Ministrul de Edmond Gondinet, după Setea de bani de Pușkin, și Dragoste, fragment din Rusalka de Pușkin (ambele transpuse printr-un text intermediar francez), nu sunt mai izbutite. Schițele și poemele
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
apoi la țesătorie. Spune că Popa ținea prelegeri despre binefacerile comunismului și, deși nu aveau loc bătăi, povestește un episod în care Popa i-a întrebat pe cei din cameră dacă se mai gândesc la cântece legionare și i-a pălmuit pe cei care i se păruse lui că ezită. S-a eliberat pe 30 ianuarie 1951, cu întârziere de șase luni față de momentul în care i-a expirat pedeapsa. A lucrat ca și contabil la o cooperativă, iar mai apoi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
celorlalți 4. Prin vara lui 1951, un țăran a fost obligat să își lovească fiul, F.M., care avea în jur de 18-20 de ani, dar a refuzat răspunzându-i lui Țurcanu cu vocea tremurândă și printre lacrimi: „Cum să-mi pălmuiesc copilul, nu l-am pălmuit când era mic, că n-a fost nevoie”. Neimpresionat, Țurcanu a insistat: „Îți dau ordin să-l pălmuiești” și l-a împins pe I. înspre fiul său. Cei doi s-au aruncat unul în brațele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]