474 matches
-
că durăiesc* căruțele, apoi se crede că pă pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși sînt cu noroc. Părul des e semn de belșug pentru om. Se crede că oamenii cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu sînt răi. Omul cu părul roșu e răutăcios. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dunărea sau În Albina românească, privitoare la nave Încărcate la Galați sau Brăila, cu destinația Dublin ori Cork. În 1847, de pildă, se știa la Galați, „din scrisori particulare”, de recolta proastă din Irlanda, iar Albina românească afirma că „importația păpușoilor” se datorează „lipsei ce urmează În Irlanda”. Exportatorii români se aflau, de altfel, În convergență de interese cu țăranii și consumatorii irlandezi, Împotriva legilor protecționiste ale guvernărilor tory, deoarece grânele românești sau rusești, mult mai ieftine, atenuau foametea și penuria
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rusiei de Sud „va căpăta preț acasă și va ieftini cartofii bietului englez și irlandez”. Pe această filieră comercială se stabilesc chiar contacte personale, poate primele exemple de români (respectiv, moldoveni) În Irlanda, deoarece, după cum ne informează Albina românească, Întrebuințarea „păpușoilor” ce urmau a fi exportați fiind necunoscută locuitorilor, s-au trimis acolo și doi oameni spre a Învăța pe irlandezi a face mamaligă. Sub aspect politic Însă, Irlanda interesa mai puțin opinia publică din Principate, datorită faptului că la București
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Gh. Andoroi, domiciliat pe strada Șara, nr.84 se înscrisese la despăgubiri pentru suma de 120.000 de lei declarând ca fiind definitiv pierdute următoarele bunuri, „...când s’au aruncat bombe incendiare din aeroplanele rusești”: „...casa care mi’a ars, păpușoiul, făina, câteva litruri (sic!, n.n.) de untdelemn, așternutul, toate hainele ce aveam și încălțămintea”. Se pare că magaziile băncii populare „Grădina” deveniseră adevărate depozite ale unor terți cetățeni, de vreme ce tot aici se înregistraseră și pagubele numitei Aglaia Carp, soția concentratului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
O să fie rîndul ca la gaz! Cei mai amarnici numai ce vor ieși de acolo și se vor așeza iar la rînd! Lumea rîde, dar Anica nu se lasă. Băi, bufonilor, dacă nu o să vă ajungă, mai sînt tufișuri, pădure, păpușoaie. Mai ales iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
politicii. Ei, dacă este ordin de la Partid atunci cred că Pămîntul este rotund. Pentru că noi, prostimea, aveam o frică enormă de cei de la Partid! Cînd o mașină apărea la orizont, deasupra satului, noi o luam la fugă prin grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar a vorbit ce nu trebuie cineva de pe acolo. Prin urmare, dacă Partidul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
afla cele mai odioase și mai periculoase ființe de pe pământ. Aveau o judecată sănătoasă. Ăștia erau niște copii amărâți bre, înfrigurați și flămânzi, care rămăseseră fără mămăligă în plină iarnă aici, în Bărăgan, și veniseră să macine o tăgârță de păpușoi. Vai de zilele lor! Dușmani... Ce dușmani? Că te vedeai prin ei de slabi ce erau; îi bătea vântul. Totuși, curiozitatea lor nu era pe deplin satisfăcută; mai doreau niște amănunte; mai voiau niște date suplimentare pentru o completă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ca un mameluc la îndeplinirea destinului speciei omenești. Nu mai socotim că fiecare dintre nenorociții ăștia subnutriți, amărâți și costelivi de-i bătea vântul avea cu el fie un sac gol în nădejdea că-l va umple cu boabe de păpușoi să le aducă acasă celor care nu mai găseau niciun fir de urzică moartă ori de știr și fierbeau coaja copacilor într-un fel de terciuială otrăvită de-i prindea pântecăraia care pe unde apuca, umplându-i de bălegar uman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
i-am spus pe un ton nediplomatic: "Șefule, dacă n-o întinzi de aici rapid, mă duc la tov. General.... și s-ar putea să-ți pierzi galoanele". A dispărut imediat și s-a întors spăsit peste un minut "din păpușoi", solicitându-mi, cu o voce blândă, dacă se poate să ne mutăm 5 metri "mai încolo". La întrebarea mea ce importanță au cei 5 metri la deal sau la vale, "organul" mi-a răspuns: "Acolo nu mai e sectorul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o ia în spate și s-o aducă la putere. Acum, așteaptă ca președintele să mai iasă să îi mai dea câte un șut premierului Victor Ponta, care este și candidatul la președinția României, în timp ce ea, opoziția, e moartă-n păpușoi. Vorbeam cu prietenii din presă și îi căinam că ei suferă mai mult decât cei din opoziție care sunt atât de slabi în sondaje. A.M.P. : Am niște exemple îngrozitoare aici. Nu avem niște departamente de politici în partide și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și le-am ascultat vorbele pline de tâlc: Să știi că după bulboana asta de lângă noi este un loc al satanei care dacă te prinde în vârtej te învârte până te amețește și chiar te poți îneca spunea Ileana lui Păpușoi. Doamne ferește! Întârește vorbele Catrina lui Proțap. Am auzit că un bărbat din sat îmbătându se o dată bine, l-au luat cu călduri. S-a dus să se răcorească și vârtejul l-a ucis. L-au găsit pe seară umflat și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi și-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru toți. Ce poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]