2,742 matches
-
Am citit povestea unui bătrân dintr-un sat de la noi, care a fost luat noaptea pe sus, din casă, dus în Italia și forțat să cerșească în stradă, timp de un an, timp în care a dormit într-o casă părăsită și a fost hrănit cu resturi de la masa exploatatorilor. Într-un final, a reușit să contacteze poliția și să se întoarcă acasă. Vă propun să vorbim despre asta, într-un efort colectiv de a nu uita că aceste întâmplări teribile
“Cea mai bună prietenă m-a vândut pentru 300 de dolari…” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20225_a_21550]
-
și nu e deloc bucuros. Apare și Ana, o servitoare spanioloaică, care nu e, de fapt, servitoare, și pe care n-o cheamă Ana, ci Julia. Ana e pe cale să pună stăpânire pe casa din care Maria urmează să plece, părăsită fiind de Alex, iar între cele două are loc o confruntare dură. Maria îi strigă Anei că îi știe secretul (unul pe care Alex nu îl va înghiți), iar Ana îi aruncă Mariei în față o delicioasă tartă cu portocale
O telenovelă de m-a luat capul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20712_a_22037]
-
27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu uiți nicicând de mine că nici eu nu voi uita, află că în astă seară am bătut la poarta ta. Poarta era încuiată drugul și el ruginit, curtea era întunecată, locul păra părăsit. După tine-mi fuge dorul, gândul mi-e rătăcitor, mi-aș astâmpăra fiorul, în ochii-ți adânc izvor Nu ești tu mare profet , să prevezi că mă vei pierde, de-am greșit, acum regret, chiar de nu-ți vine a
CAMELEON de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384264_a_385593]
-
întreg orășel se mută cu bunurile proprii - inclusiv cornute, dacă e cazul - intr-un zgîrie-nori construit de un concetățean îmbogățit în America, insă tehnologia își dovedește repede carentele în fața apucăturilor noilor chiriași. Rapid distrusă din prostie și neștiința, clădirea este părăsita, fiecare întorcîndu-se la vechea locuința. În timp, tonul scrierilor capătă nuanțe distincte; de la îmbinarea suculenta a comicului cu absurdul, a superficialității cu fulgurari de adevăr, a vicleniei cu prostia, esența scrierilor din ultimii ani ai colaborării dintre Ilf și Petrov
Noutăţi de la editura POLIROM la Librăriile RALU Braşov [Corola-blog/BlogPost/96964_a_98256]
-
s-au întâlnit la vernisajul expoziției Pitoresc, de Irina Botea și Nicu Ilfoveanu. Toți cei prezenți s-au putut bucură de o parte a României pitorești, conduși fiind de Nea Nelu, cel care a avut rolul de călăuza prin satele părăsite și poveștile din Apuseni. Materialul video prezentat la vernisaj, dar și pozele care alcătuiesc expoziția au prins viață într-o excursie a celor doi artiști în Apuseni. Deși porniseră de la ideea de unei lucrări despre culegătorii de fructe, cei doi
Anca Poterasu Gallery, un nou succes, cu vernisajul expozitiei Pitoresc [Corola-blog/BlogPost/97063_a_98355]
-
Ice Cube, personajul principal. L-am întrebat dacă “a reușit” să-l nimerească sau a tras prost. “Filmul începe cu o secvență cu mine (mafiotul sîrb) și cu Ice Cube (polițistul undercover), una clasică între doi mafioți într-un bar părăsit, plin de sticle și fum. A fost interesant pentru că am putut să ne jucăm, să propunem, să improvizam... Cred că în final a iesit o scenă tensionată, dar și amuzantă... Mai tîrziu încep să împușc niște polițiști, dar, evident, toate
Dragoş Bucur, într-un film de acţiune american, la Hollywood [Corola-blog/BlogPost/97539_a_98831]
-
mine scuturându-și din ei ramul, trec și stele, peste lanțuri de tăcere și livezi goale de verde printre frunze parcă dorm, trec cirezile de nori peste cumpănă-n apus, a rămas acolo sus ciutura cu visuri moarte, jos, fântâna părăsită, prin izvoare să ne poarte drumul nostru pân’ la moarte și-un inel de piatră scumpă, în iluzia pustie, să ni-l puie peste tâmplă c-o floare de iasomie și-n mormânt frumos de domn, să ne-astâmpere de
PEISAJ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383714_a_385043]
-
iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim zadarnic
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație, Ce părăsit și singur, prieten ne devine. Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație, Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine. Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agale Unul de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, Mă iei
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
copiilor, Culori, mirosuri distincte, Ce semne ne aduce vara? Un ghid ilustrat al armoniilor. Fiece zi - o uimire. Posedați suntem de intuiția particularului, Infinitul ne produce greață. Cum poate vocea Kostromarului? Tristețea zorilor la execuție. A amurgului pentru un om părăsit. A amiezii pentru un om flămând. Din pânza radioului - un glas hârâit. Urmașilor mei eu nu le scriu, Nu voi pleca într-un sicriu, Umblând pe două-trei picioare, Mai știi , chiar patru aripioare. Oftează tânăra domniță, așteaptă în pat o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
copiilor,Culori, mirosuri distincte,Ce semne ne aduce vara?Un ghid ilustrat al armoniilor.Fiece zi - o uimire.Posedați suntem de intuiția particularului,Infinitul ne produce greață.Cum poate vocea Kostromarului?Tristețea zorilor la execuție.A amurgului pentru un om părăsit.A amiezii pentru un om flămând.Din pânza radioului - un glas hârâit.Urmașilor mei eu nu le scriu,Nu voi pleca într-un sicriu,Umblând pe două-trei picioare,Mai știi , chiar patru aripioare.Oftează tânăra domniță, așteaptă în pat o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atâta dragoste și devotament întreaga sa viață!... Mai spun încă odată, că
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
cu trandafirași roșii. Pașii îmi devin șovăielnici...simt chiar un ușor tremurat în picioare, în tot corpul. Sper să nu leșin! În cimitirul de la marginea satului, unde am rugat șoferul să oprească pentru câteva clipe, ierburile zâmbesc obraznic peste trupurile părăsite, de vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc! Trag aer adânc în piept. Îmi aud bătăile inimii în urechi, țări, strivitoare. Mă opresc din
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc! Trag aer adânc în piept. Îmi aud bătăile inimii în urechi, țări, strivitoare. Mă opresc din nou, încrâncenata: doar n-o să mă prăbușesc, să ajung la gazeta (“Fosta soție, părăsita acum 8 ani, și-a găsit sfârșitul la momântul...”). Aș fi mai penibilă decât o telenovelă prost scrisă. Citește mai mult Ploaia a stat. Strâng într-o mână umbrela udă și în cealaltă un ghiveci cu trandafirași roșii. Pașii îmi
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
cu trandafirași roșii. Pașii îmi devin șovăielnici...simt chiar un ușor tremurat în picioare, în tot corpul. Sper să nu leșin!În cimitirul de la marginea satului, unde am rugat șoferul să oprească pentru câteva clipe, ierburile zâmbesc obraznic peste trupurile părăsite, de vreme, de cei vii și nepăsători. Caut cu privirea, în zona spre care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc!Trag aer adânc în piept. Îmi aud bătăile inimii în urechi, țări, strivitoare.Mă opresc din
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
care mă îndrept, coroane recente. Sunt două morminte apropiate...Îl găsesc!Trag aer adânc în piept. Îmi aud bătăile inimii în urechi, țări, strivitoare.Mă opresc din nou, încrâncenata: doar n-o să mă prăbușesc, să ajung la gazeta (“Fosta soție, părăsita acum 8 ani, și-a găsit sfârșitul la momântul...”). Aș fi mai penibilă decât o telenovelă prost scrisă.... XVI. BISERICĂ, ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016. Text scris de
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
străinul din alt sat, nu este bine văzut de colectivitate, integrarea lui fiind „aproape cu neputință, pentru că păstrează însușirile locului de unde a venit“. La antipod, tot ce iese din hotarul satului, locurile în care au avut loc nelegiuiri sau casele părăsite sunt „locuri rele“, pe care omul trebuie să le evite ori la care să fie atent. Răspântia ne arată câtă intimitate există între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
rostirile, ivite -n lumea, ce mi-e dragă, Cu sufletul le țin la adăpost, apoi le îngrijesc... Și soarele ce -mi încălzește viața îndosită, Tot într-o carte de violete salvii o să-mi cadă, Pe fila, din lumina versurilor, încă părăsită, Să -ntorc, aș vrea, o inimă, ca pe o nestemată.... Nu aș vorbi cu ea despre cuvânt și lume, Sau despre calea vieții, bună, uitând de rău, Aș face să mă înțeleagă, ca printr-o minune, Aș colinda cu ea
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380196_a_381525]
-
crucea-n spate, Dă-mi Iisuse mântuire și iertare de păcate! Dă-mi puterea să mângâi cu cuvântul meu pe-acela, Care plânge că-i în boală, ori că și-a pierdut puterea! Dă-mi iubire ca să vindec orice mamă părăsită, Care plânge după fiul, după fiica ei iubită! Doamne, dacă știi că pot să duc crucea a lor mei, Pune Doamne pe-ai mei umeri lacrimi, dor și tot ce vrei! Nu voi plânge, când strivită am să cad sub
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
Mamă dulce, scumpă mamă, Nu mai plânge în năframă, Ești frumoasă ca o floare, Mândra noastră sărbătoare. Să fii veselă mereu, Harnică, duioasă, bună, ” Ți sărut astăzi chipul tău Ca să lumineze-ntruna. Singurătate Stau în casă singurică De copii sunt părăsită, Stană sunt, privesc în sus, Câte unul...toți s-au dus. • * * * * * ...Și-am rămas azi singurică Ca o biată turturică. Floare Nu-mi place floarea mirositoare Crescută în altă țară, Mie-mi place floarea noastră Ce creste lângă fereastră. Crizantemă
POETESA DIN ANTONEUCA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380272_a_381601]
-
trecem la bastonașe cu mânerul în jos. Eu vă arăt pe tablă și voi le scrieți pe tăblițe! Însă eu m-am bosumflat, fiindcă domnișoara Iulia nu se mai ocupa exclusiv de mine. Cred că observase figura jalnică de vedetă părăsită, totuși mă lăsa să mă chinuiesc cu bastonașele întoarse. Mai trecea din când în când pe lângă banca mea și... ca să mă consoleze, îmi mai punea mâna pe creștet, însoțind-o cu un zâmbet discret, purtat de petale de liliac. Apoi
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
furiș își trimite chemarea, și-mbracă totul într-o negură deasă înfricoșătoare, rece și alunecoasă. Din turnul părăsit un oblon cere îndurare la vântul care bate din ce în ce mai tare, agățat într-o veche balama ruginită se tânguie la ferestra de mult părăsită. Luna s-a ascuns printre norii de vată nici un felinar lumina nu-și mai arată, un sentiment de frică totul înconjoară și transformă noaptea într-o taină bizară . Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașă un felinar luminează o
NOAPTEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378276_a_379605]
-
APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015. Zilele mele, repezi că vară prin zăbrelele mâinilor. Sunt numai un scâncet la ușă uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipat trandafirii ciopliți în talpă singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu mâna din bocet ca si cum ploua și cresc cimitire. Ca si cum pun ceară pe fruntea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de alături, în același aer al camerei, trecând mut și aspru prin amândoi, hrănindu-ne deopotrivă ... Citește mai mult Zilele mele,repezi că varaprin zăbrelele mâinilor.Sunt numai un scâncetla ușa uitării. Aproape frunză.Aproape nimic.Mă fac ecouîn gări părăsite,plecând mereu, niciodată venindși nu mă mai vindec știindcă voi găsi lângă țipat trandafirii cioplițiîn talpă singurătății,de tine, dragostea mea.Îți fac cu mâna din bocetca și cum plouăși cresc cimitire. Ca si cum pun cearăpe fruntea mea de copil.Plec
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
că nimeni nu este mai disponibil de a iubi decât altruistul și ba bine ca el se poate implica foarte ușor într-o relație, o iubire, sau simplu o prietenie fără frica de a eșua, de va fi înșelat sau părăsit. Aceste frici îl caracterizează pe acela egoist, acela care pentru orice lucru ce-l considera bun pentru el, așteaptă să i se dea decât să se gândească să-l procure, ce ai mai putea gândi că l-ar procura pentru
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]