268 matches
-
au Început unii să se remarce ridicându-se deasupra Înaintașilor. E vorba de Ion Groza, fecior al lui Ilie, ajuns mare fermier În Făget și o fată Lenuța, fiica lui Toader Groza, care vreme de câțiva ani este Învățătoare pe Părău, iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru munca de dascăl fiind stimată de Întreaga lume a satului. Bătrânii din sat spun că acolo În fundul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru munca de dascăl fiind stimată de Întreaga lume a satului. Bătrânii din sat spun că acolo În fundul părăului a locuit cel dintâi Lupu Voașului. Cine o fi fost acel Voașu și de unde a venit el n-am mai putut obține informații. Se pare că ar fi venit acolo de pe la jumătatea veacului al XIX-lea. Maria a Niței era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În miliție și este dat afară din slujbă. Acum, cu patru copii și fără slujbă, nu o ducea pe roze. Reușește Însă să se angajeze ca muncitor la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii, care nu după mult timp moare și ea. Biata Aurica
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ageră și un caracter de o mare frumusețe. Atâtea Încercări vitrege la care a fost supusă, n-au Încovoiat o. S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului Gălăuțașului, dădeai de o căsuță sărăcăcioasă, mai mult semănând a bordei, era a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din urmă a crescut-o și a purtat-o la școală o mătușă, Mărița Mariei lui Ilie, care stătea În Preluca, soră cu tatăl, iubind-o de parcă ar fi fost copilul ei). Cu ea am bătut drumul până la Școala din Părău și apoi la centru, timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră la minte, după ce a terminat un liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră la minte, după ce a terminat un liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe față (partea dealului dinspre Părău) locuia Nuțul Gorii Râpanului. Acel Gorea (Grigore) se numea Dobreanu. Se spune că bunicul acelui Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
camarad de arme cu niște bănățeni care, se știe, conjugă verbul a fi la indicativ prezent, persoana Întâi folosind forma eu mi-s, pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În revistă a caselor și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea copilăriei mele. Dacă voi fi trecut de vreuna fără să o pomenesc, aceasta se datorează unei greșeli pentru care Îmi cer iertare. Nu pot Însă să trec cu vederea o casă de pe Dealul Plopișului, casă singuratică rămasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un tip jovial Însurat cu o taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Mihai Ilisan, Ion și Gheorghe. Bietul Ion a fost luat pe front la nicio săptămână după căsătorie, nu a avut când să petreacă măcar o săptămână de miere. Mihai din Preluca, așa i se spunea, a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, a tot cumpărat pământ și a devenit cu timpul cel mai Înstărit din sat. Din cele două căsătorii pe care le-a avut au rezultat patru feciori și două fete. Prin anul 1946 l-am văzut o dată pe acest
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Ilie, a murit și el fără să lase urmași, apoi a murit și lelea Mărina și bărbatul ei de-al doilea, Neculai Șfacul. Ceva mai la deal locuia Ștefan Boacu, cel care l Înfiase pe Neculai al Petrii de pe Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu Mariei Luncan din Prelucă după ce l-a descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Neculai al lui Ștefan, unde se organizau de Anul Nou vergeluri, acum este pustie ca și a fratelui său Gheorghe, căsătorit aici cu o săștiancă, Maria Săștianca, așai ziceam noi. Vine apoi Ion Marcu (Coconetele) care a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită cu Toader fiul Eudochiei (Cita) Prușului, din neamul Prușenilor de pe Dealul Armanului și al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mort În timpul războiului, dus la muncă silnică În Ungaria. Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
masă caldă va urma odihna binemeritată. În acest timp nevestele Își continuau acasă treburile lor gospodărești. Celelalte animale trebuiau hrănite și adăpate, era necesar să gătească mâncarea caldă, iar cei doi copii trebuiau să ajungă la școală tocmai la gura Părăului Gălăuțașului. De la școală se duceau ei acolo unde știau că tata descarcă lemnele și le stivuiesc În platforme. De aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu sfințenie, pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în gara Tecuci. Și de aici ne-a dus în Delta Brăilei... Cum a fost primirea în Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât îi aleea mea, de îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo că era un părău, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
han, 8 prăvălii, 3 mori și 31 de fântâni 882. Populația comunei era de 1 806 de locuitori, din care: 1 365 erau români, 168 greci, 111 italieni, 82 bulgari și 10 greci 883. Comuna Jijila era așezată pe valea părăului Jijila, la 6 km nord de orașul Măcin și cuprindea un singur sat. Se învecina spre nord cu localitatea Văcăreni, spre sud și sud-vest, cu orașul Măcin, cu localitatea Greci, spre sud-est, și cu localitățile Balabancea și Luncavița, spre est
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pricepere pedagogică puse, ca elevul să-și poată arăta toate cunoștințele. Deși Î. P. Sf. patriarh, care și el a fost dascăl la școala primară, i-a pus întrebări de analizare a unui text scris la tablă - în legătură cu cuvintele „gârlă”, „părău”, „punte”, „pod” cu scopul lor, rostul lor - a răspuns la toate precis și logic, cu judecată. Trecând la animalele de casă, cu deosebită plăcere a vorbit despre ele și folosul lor, iar de la „oaie” trecând la „capră” a știut să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tărâța pentru faptul că este un punct de belvedere minunat, atât spre Țara Făgărașului, cât și spre crestele munților. Îmi aduc aminte de faptul că de multe ori stăteam la „Altar” cu ochii închiși și ascultam departe în vale susurul păraielor care curgeau la vale și se vărsau în râul Olt, era ceva magnific, grandios, cum nu se poate descrie în cuvinte. Trebuie să mergi personal acolo ca să te convingi de ceea ce încerc eu aici să expun fără prea mult succes
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
dar nimeni n-a gasit-o, că era strașnic de bine ascunsă. Unde o fi fost, numai bunul Dumnezeu știe! Dar oamenii i-au zis acelei văgăuni din stâncă Muntele Bogatului și așa a rămas în veci”. 16. Despre locul “Părăul Mâții” “Ani de-a rândul, oamenii din zonă urmau drumul spre pădure, ca să aducă lemne de încălzit, că atunci erau ierni foarte grele, geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
veci”. 16. Despre locul “Părăul Mâții” “Ani de-a rândul, oamenii din zonă urmau drumul spre pădure, ca să aducă lemne de încălzit, că atunci erau ierni foarte grele, geroase, nu ca acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată și rece, căci venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
acum. Într-o parte a pădurii curgea un mic părău, care avea o apă curată și rece, căci venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea limpede și rece, s-a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a fost primul care a numit apa aceea Părăul Mâții. Și așa a rămas!”. 17. Despre “Lunca Dochiei” “De multă vreme se tot povestește că această parte de sat din comuna Urechești se numește așa, pentru că aduce aminte, spuneau bătrânii, că în acel loc cel dintâi om care și-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol pentru substantivele masculine în cazul genitiv, ca în exemplele: Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la â și i
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]