309 matches
-
port și mor mai bine. - " Tu-i pismuiești... și pismuiești aceea, Ce ei în lume numesc fericire - Au nu ți-i milă când privești scînteea, Cum că la soare e a ei pornire? - Astfel și ei își aruncar - ideea, Dorința, păsul, în nemărginire, Dar cum scântei se sting, în drum spre soare, Astfel și omu - aspiră, dară moare. Ca ei să fii? Să vezi că sub blesteme De ură e - nfierat umanul nume, Să ai de semenul tău a te teme
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cetățean patriot a scriitorului. Aceeași rugăminte am adresat-o și noi, cu speranța în Dreptatea divină și a Istoriei noastre milenare. în Satul elogiază satul românesc în general, satul bucovinean în special, satul pur cu oameni care „mi-au spus păsul inimii lor, alături de ei m-am închinat sfios la mormintele de la Siret, Rădăuți și Putna și mi-au vorbit despre locul sfânt pe care ei îl numesc acasă, întărind ideea că veșnicia s-a născut la sat și că, lângă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Dupna, pentru că mulți o luaseră după scofâlcit, sporovăind În gura mare, Într-o limbă pe care n-o pricepeam defel. Câțiva pufniră În râs, iar Dupna trase spre noi un scuipat peste umăr, din mers. Abia atunci mi-am spus păsul. - Avem o femeie care trebuie să aducă prunc pe lume. E femeia mea. Gupal căscă ochii și dori să mai spună ceva, În felul acela care se prinsese atât de iute de mine, dar se răzgândi: - Să ne grăbim atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poetul exclude orice act de agresiune, orice violență: demersul conachian cerc o anumită ezitare, langoare, moliciune. El este Însoțit, totdeauna, de un sentiment de vinovăție, de unde regimul de „fereală neadormită”, tîrcoalele, strejuirea „pe furiș”: „Noțîle Înfricoșate, Ce pe furiș străjuiem, Păsurile măsurate Ce pe prispă cumpănem (potrivem), Deschidere tăinuită A zăvoarelor de her, Fereala neadormită De lumina ta din cer.” 17. Apariția unui obiect În poezie poate marca un tip de sensibilitate lirică. Zarifopol credea că apariția, de pildă, a clavirului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit. Nu mai căutau unii la alții cu dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același pas, fiecare nepotri veală
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
băcanului, pentru simplul motiv că el se exclude singur, din capul locului, din viețuire și ființă. După ce nu ai făcut nimic pentru a fi, ce drept ai să le ceri celorlalți să te asculte și să-și plece urechea la păsul tău? L'épicier trebuie lăsat în seama lui, așa cum trebuie lăsat și Pierre Emmanuel în seama lui, când se simte preocupat de problema lui épicier. - Nu e vorba de problema băcanului; eu nu voiam să vă spun decât atît: că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic (automatic reprezentînd pe o izotopie polițistă arma, iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a măsii și mă întorc înapoi acasă". A doua zi se înfățișează la ministru, unde spre mirarea sa, dă peste cel din tren. Nu știuse că de fapt călătorise cu ministrul. Acesta nu l-a mai lăsat să-și spună păsul, ci i-a explicat: „Să știți, că m-am gândit astă noapte la problema dumneavoastră și nu aveți dreptate." La care cetățeanul, foarte amărât, îi spune; „Atunci rămâne ca în tren" și plecă pe ușă. Desigur, că nu mai avea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Tunari sau așa ceva... Și ați găsit-o? Da, am găsit-o, dar târziu de tot. Era mai bine, dacă nu o găseam. Am fost la un avocat, un fost consătean de-al nostru. S-a ajuns acum. I-am spus păsul meu, că după ce mi-a murit bărbatul, mi-au luat și casa. Au făcut dispensar veterinar în ea. Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un chiler din vălătuci. După ce-și șterse fruntea cu o basma
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sărit să ne dea ajutor zeci de bărbați, de femei, de copii. De ajutor ne-au fost și cei ce doar, au vrut să ne ajute la ceea ce facem. Am adunat cu sîrg tot ce arăta obida, și visul, și păsul, și truda stămoșilor noștri. Am avut în cale și buturugi. Dar nu ne-am lăsat, nici n-am ascultat. Și astăzi așa, și mîine așa, și viața întreagă mereu, tot așa, până ne-am pomenit că-i plină bîjla părinților
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
O astfel de parabolă dramatică este și Iona (scrisă în 1965, publicată în 1968). Titlul monodramei stabilește o relație directă cu mitul biblic al lui Iona, fiul lui Amitai. Marin Sorescu deconstruiește însă povestea sacră, renunțând la desenul epic primordial, păs trând numele protagonistului și situația simbolică a omului înghițit de o balenă. Dezvoltarea scenică a parabolei este foarte modernă, ilustrând „dramaturgia fără eve nimente“. Tema mitică (spaima asumării destinului de către prorocul Iona) este „detur nată“ spre tema mai generală a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la 9 august 1878: "E o adevărată nenorocire de-a prevedea tot și de-a nu putea împiedica nimic. Tot ce s-a întâmplat în urmă am prevăzut și, încărcați cu hulă și cu ocară din partea presei liberale, ne duceam păsul liniștiți, știind că vremea ne va da dreptate și cuprinși de durerea că, puși afară din cercul vieții publice, nu putem mișca nici degetul cel mic pentru a opri dezastrul."150 Așadar, Eminescu înțelege că în 1878 a fost pus
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
informatorii au jucat un rol important prin faptul că aveau poziții înalte, erau formatori de opinie, puteau manipula alți oameni prin discuțiile sau prin acțiunile lor. Informatorul de mai jos îndeamnă la pasivitate, îl liniștește pe cel care își spune păsul. Și totul pentru a nu avea revolte, pentru ca lumea să nu pornească la acțiuni care să pericliteze securitatea regimului. Notă informativă sursa „Andrei Barbu” 05.03.1964 „[...] În ziua de 28.02.1964, orele 10, m-am întâlnit cu numitul
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
O astfel de parabolă dramatică este și Iona (scrisă în 1965, publicată în 1968). Titlul monodramei stabilește o relație directă cu mitul biblic al lui Iona, fiul lui Amitai. Marin Sorescu deconstruiește însă povestea sacră, renunțând la desenul epic primordial, păs trând numele protagonistului și situația simbolică a omului înghițit de o balenă. Dezvoltarea scenică a parabolei este foarte modernă, ilustrând „dramaturgia fără eve nimente“. Tema mitică (spaima asumării destinului de către prorocul Iona) este „detur nată“ spre tema mai generală a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din București! Bieții comuniști habar n-aveau ce-i aia, așa că au semnat o adresă către "căminul și cantina" cu pricina. În schimb, Tiberiu se angaja să discute acolo cu talpa țării (peizani și truditori proletari), pentru a le afla păsurile și a le imortaliza în piese de teatru înălțătoare. Pactul cu diavolul roșu era (teoretic) încheiat... Numai că, după o lună, luxosul local și hotel a trimis tovarășilor o notă de plată atît de pipărată, încît bieții politruci s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prietenii sau a unor camaraderii deja existente. Biserica ar trebui, prin intermediul preotului, să supravegheze respectarea vârstei, săpună întrebări, dar de cele mai multe ori n-o face, iar în absența unor registre parohiale, devierile sunt depistate întâmplător; oamenii vin să-și spună păsurile și amintesc, fără să-și dea seama, lucruri neacceptate de un sistem de putere. Se descoperă, astfel, că Ioniță s-a căsătorit cu Catinca înaintea vârstei prescrise de lege. Copilă încă, căsătoria s-a încheiat probabil la 11 ani, soția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le anotimpu ri lor. Atât timp cât vremea le permite, ei ocupă parte rul; dar în pe rioa da fri gu ri lor ier nii, se re trag în aceste gropi practi ca te sub fiecare bor dei, și în care se păs trea ză foarte ușor căl du ra. Acolo între țin un foc mic cu bă le gar sau crengi de co paci; el ser veș te, între altele, pentru pre pa ra rea ali mentelor cu care se hră nesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rea feminină, în timp ce băiatul se alătură ce lor lalți membri masculini ai familiei. Deși prinși între „fus te le mamei“, ei încep să mun ceas că de mici: fetele în casă, băie ții în ex te rior, fiind, de regulă, păs tori pentru vaci le, oile, por cii sau gâș te le familiei. Școli nu există în mediul rural și poate doar fiii de preoți să be ne fi cie ze de ceva în vă ță tu ră din partea tată lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ba tul trebuie să țină cont și de aceste aspecte atunci când se con frun tă cu problema des frâu lui feminin. Argumen te le, culese din codul de legi și din Evanghelie, sunt folosite de clerici în încercarea de a păs tra cuplul și a evita separarea care deseori este ce ru tă la foarte scurt timp după căsătorie. Soților li se atrage atenția că au misiunea de a fi în vă ță to rii, pro tec to rii și apără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în acest mod capăt legă tu rii ilicite, con si de rân du-se că pericolul a fost în lă tu rat. Fa milia uni tă, familia sfân tă are prio ri tate în fața unei legături ilicite și pentru a păs tra această imagine, amanta este sa cri fi ca tă. Ne a gu Dră gu li nes cu vs Du mi tra che Ge or gi că În toamna anului 1799, târ gul Ur la țiu lui este zgu duit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
țe, apar tenența la o familie bo ga tă, presti gioa să și bine an co ra tă într-o largă rețea de so li daritate. Marica s-a dovedit nu numai un bun administra tor, ci și un bun păs tră tor al averii familiei, cum singură de clară: „că eu n-am vândut nici o moșie, nici nu sunt da toa re nimănui nici un ban“. Deși Pătrașco Brezoianu a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic, mare vor nic, mare ban
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-o ri si peas că pe băutură. În fața in stanței, el se anga jea ză „că mă car un cap dă ață să nu am a prăpă di dintr această zestre a soției mele, ci toată să fie în păs tra re și pă de plin“ și re cunoaște că a cam exa ge rat cu bătaia și cu băutu ra mai ales că Ioa na „cur vă nu este“; promi te că se va schimba și de băutură se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la "insurecție, acel drept legitim al popoarelor chinuite". Așa s-a întâmplat la 1821, așa a dorit Bălcescu să facă la 1848, înțelegând că abolirea vechilor așezăminte nu era posibilă fără a pune poporul în situația de a-ți rosti păsurile. Însă a considera istoria sub specie metafizică nu înseamnă a-l scuti pe om de răspunderea opțiunilor sale. Culpabilitatea e un atribut inerent, ca și ispășirea, acea "expiație" de care istoricul vorbea deschis în cartea despre voievodul primei noastre uniri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ea, o întâmpini cu un surâs ori, încruntându-te, nu cumva ? ... doar nu sunt așa naiv. Blândețea ți se pare o slăbiciune și o iai pe geană; în locul datoriei de a ajuta pe cei din jurul tău, de a le asculta păsurile îți impui strângerea sufletului și trecerea mai departe, cu toate ifosele a-tot puternciei" ( „Înălțarea " nr.1 ) Intelectualul Densusianu observă că este conștient de menirea sa. În articolele sale nu uită să ceară pentru țăranii și orășenii săraci o stare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]