711 matches
-
bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie să te usture palmele două săptămâni, fără să-l prinzi pe făptaș dacă era iute de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Paștilor, Gheorghe, un copil al nimănui, pripășit pe lângă casa lui jupan Tănasie și de care acesta zisese că-i va da zestre și-l va însura, când îi va veni vremea, cu o fată de seama lui. Ducând vacile la păscut sus pe deal, a dat de un om agățat cu un cap de funie de-o creacă, în marginea pădurii. Bietul copil, speriat, dă fuga în cârciuma lui jupân Tănasie și cei câțiva mușterii ce se găseau pe la mese, cu
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică le-a cam făcut praf - și nu îi impresionează de loc pe șperțozaurii parlamentari
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016 Gabriel Todică Foto source: internet Urare de Paști Oamenii mă fac dator Urându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor, La păscut m-aș fi grăbit!... Citește mai mult Epigrama mea de PaștiIată că Învierea a sosit!Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită,Ei să-i spun să pască fericită!?01.05.2016Gabriel TodicăFoto source: internetUrare de PaștiOamenii mă
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
că Învierea a sosit!Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită,Ei să-i spun să pască fericită!?01.05.2016Gabriel TodicăFoto source: internetUrare de PaștiOamenii mă fac datorUrându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor,La păscut m-aș fi grăbit!...... XIV. SOLENOID, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016. Solenoid E greu să alegi dintre strofe albaste Pe cea în care azuru-i complet Nici casa înzestrată cu ferestre lucarne Nu poate
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
iau și peste picior, fac bășcălie de el, uneori, chiar și în prezența lui, fiindcă nea Dracu muncește singur peste tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă de animale, el le duce și are grijă de ele la păscut, el le scarpină cu țesala, el le mulge...el e alfa și omega în intra/bătătura și în extra/bătătura, el taie și rupe, face și drege... Tata Anica, fumeia lui (cum i se zice nevestei în obișnuință și în
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion by http://balabanesti.net/2012/09/19/tata-anica-si-norocul-lui-nea-ion/ [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
Cu timpul, au învățat oamenii să-și facă adăposturi mai bune pentru vite și oi, în niște împrejmuiri mai de încredere, sau în peșteri. Nici copiii mici nu se simțeau în siguranță hoinărind prin păduri. Erau prea puține locuri de păscut pentru vite. Dacă se tăiau pădurile, în câțiva ani, din cauza lipsei activității omului, pădurea creștea înapoi peste poieni, făcând munca omului zadarnică. Rare erau locurile prielnice de locuit pentru oameni. Astea erau pe lângă lunci, pe lângă unele locuri mai ferite de
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
seninul cerului, cu obrazul alb ca marmura și cu buzele roșii cu miresme de frăguțe, rămânea înmărmurit de frumusețea ei. Fata locuia într-o colibă la poalele muntelui, și avea o turmă de mioare pe care o ducea, zilnic, la păscut, în poienile cu iarbă fragedă. Într-una din zile, vrăjită de culorile delicate ale florilor și de miresmele lor îmbătătoare, a înnoptat pe malul lacului din care își adăpa mioarele. Era o noapte cu lună plină, și Dochia a adormit
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1330067864.html [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016 Gabriel Todică Foto source: internet Urare de Paști Oamenii mă fac dator Urându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor, La păscut m-aș fi grăbit!... Referință Bibliografică: Epigrama mea de Paști / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1948, Anul VI, 01 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EPIGRAMA MEA DE PAŞTI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1462089430.html [Corola-blog/BlogPost/370352_a_371681]
-
cu pașii în floare , cu firul de apă ce ochii ți-i zvântă până-n prăpăstii adânci , cu umbră și tufe , cu oi și cu pași , cu iarbă și vise . Pe măguri de raze acolo oile cântă , cântă-n pășune surâsul păscutului viu , până la părul a cărui umbră ne răcorea , când pașii sub el ni se opreau , sub părul acela în spice de vânt și de răcoare când vara toridă ochii îți moaie , și pașii te-mbie doar pe la umbră . La Ogrădeasa
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun, pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și ultimul val de migrație
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
auzea de departe, de parcă tata ieșise la coasă: hâârști! Așa făcea și coasa cu care tăiam iarba prin miriște! Ocolisem colțul pădurii, eram departe, departe tare de sat, de ceilalți copii cu care mergeam în fiecare zi cu vacile la păscut, îmi spusese nenea Mitică de miriștea de dincolo de pădure, nearată și cu iarba până la glezne... Cum am dat cu ochii de miriște aproape că am rămas înlemnit, nea Tache coborâse din cotigă, stătea în picioare lângă ea, măgarul era legat
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii și gâzele alergau împreună cu ei printre flori și fâneața din poiană. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum stătea pe spate, își întinse brațele ca o răstignire.Cerul era cenușiu. Chiar atunci observă cum un avion la mare înălțime lăsa o dâră de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
sau a rezita în fața furtunilor. Seara, luând masa afară pe terasă, am văzut o turmă de vaci negre, grase care pășteau undeva pe o pajiște din apropiere și mai târziu le-am văzut plecând, probabil spre sălașele lor. Locul de păscut era înconjurat de un semicerc al brazilor înalți și mijlocii, cercul închizându-se cu cabana noastră. Unul dintre animale, se vede că se rătăcise, mugea lângă terasa unde luam masa cu lumina stinsă, fiindcă se înserase de-a binelea, doar
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1469043186.html [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul
CEI DOI DIN MINE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cei_doi_din_mine_poem_de_alf_al_florin_tene_1386173503.html [Corola-blog/BlogPost/362929_a_364258]
-
-te chef și glume și râsete, mai ales când Timona îi dădea câte un pumn în cap lui Tulburel de nu putea ăla să zică până la sfârșit, bietul de el, povestea lor când erau tineri și plecau cu caprele la păscut, unde... ăăăă... buff! Ce să spunem de prietenul Heimlich și cu nevastă-sa, ți-era mai mare dragul să-i vezi cum apreciau țuica, brânza de oaie, afumăturile, zacuștele de ardei, sau de vinete, cârnăciorii uscați și pișcători la limbă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă când nu era căzută încă zăpada, ieșea cu oile la păscut pe câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
luară la întrecere, cine ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare, sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Liniștea era spartă doar de foșnetul fagilor și al molizilor, în adierea molcomă a vântului de amiază. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și stând pe spate, întinse brațele ca o răstignire. Cerul
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii; unde spuneau povești și se jucau de uitau de păscutul vacilor ce le aveau în grija, uitau și de foame și de sete. M-am ospătat din toate povestirile că și atunci când în ziua de Sf. Crăciun, după ce făceau câteva milostenii pentru cei morți, serveau prânzul Sf.Crăciun, la masa
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_punte_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
locurilor. Amintirile copilăriei până spre adolescență, cănd dej� avea 11 ani, au trecut în joacă. Mai triste au fost când a început colectivizarea, luânduli-se din ograda oile, caprele și pe Bujoara - vacă lor cea dragă, cu care ea mergea la păscut. Puțin mai tarziu înțelege ce se poate descoperi, prin a învăța carte. Poate atunci, când merge cu fratele mai mare, pentru prima oară la oraș. Deși mărunțica, oacheșă și slabă, reușește să plece din satul sau sărac, învățând și creându
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_punte_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
Și-apoi, pireul de cartofi ... de tirbușon, nu mai vorbesc! Dar una, în particular, și-o recunoaște orice snob, A transformat în mod barbar, instinctul masculin pe glob: Era prin secolul trecut, lâng-un cătun sub Pirinei, O miriște și, la păscut, vacuțe mândre și viței, Iar undeva, pe un imaș, se profila masiv, Cordell, Un taur foc de naravaș, cum se vedea dupa șeptel, Încât nici Jean, stăpanul său, n-avea nimic de obiectat Despre Cordell, că n-ar fi rău
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/_descoperirea_secolulu_valeriu_cercel_1376309923.html [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
chip angelic, scriitoarea de azi, autoare a peste zece cărți de poezie și proza, laureata a nenumărate premii naționale și internaționale pentru poezie își evocă (în cartea „Drumul spre suflet”) copilăria de pe malul râului Beica, cănd mergea cu vacă la păscut la Milovanu, cănd numără norii de pe cer și roua strălucea în sare, iar fluturii zburau spre crengile în floare și turtureaua cântă de zor în livadă de la Dadeșu. Și fetița de odinioară privea ore întregi cum merg furnicile una după
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
de picăturile blînde și dulci din cer, se strecura cu timiditate și parcă fară putere să iasă la lumină, cîteva oi, după care alergau mieii încă nesiguri pe picioare, umblau căpiate de colo-colo pentru că nu găseau un loc bun de păscut cu iarbă fragedă, vițeii mugeau disperați după mamele lor, nu plouă, da, nu plouă, de acolo, de sus, de la Dumnezeu vin și ploaia și seceta, ce-om mai fi făcut noi de sîntem pedepsiți?! Sîmbăta, preotul ținea slujbe care le
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
comportamentul meu iar eu, încet, încet m-am mai orășenizat așa că, în cele din urmă m-au agreat fără rețineri în „gașca” lor care însă diferea radical de fosta mea gașcă formată numai din copii care aduceau pe Poduri, la păscut, vitele și oile familiilor lor, adică pe o fâneață întinsă aflată pe coasta muntelui și care ținea până la liziera pădurii. Pot spune cu mândrie că această primă gașcă a mea m-a ajutat enorm ca să mă formez ca om reușind
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
era destul de voluminos și-l cam abandonase de când întâmplarea a făcut s-o cunoască pe „Zâna din pădure”, atât de focoasă în dragoste. ... Când își stabileau întâlnirile, indiferent ce era de făcut acasă, Violeta își făcea timp de mers la păscut cu vacile. În restul zilelor, dar din ce în ce mai rar, le mai păzea și nea Dumitru, sau se ducea cu ele și soacră-sa, Tomița, așa...ca să-și intre în mână cu gospodăria, după atâta ședere prin spital. * - Ei!... Cum a fost
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494776025.html [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]