254 matches
-
de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de proveniență slavă se referă la viața agricolă, așa că pătrunzând la noi au adus elemente deosebite de cele păstorești” În paginile din Primăvara, muma noastră, Dorul și poezia păstorească, Cobănia și haiducia, Miorița, Ovid Densusianu explică universul liric țărănesc de factură pastorală și minunatul realist al poeziei noastre populare : „Nu idealismul poetic la care ne gândim sub înrâuriri literare 1-a făcut pe țăranul nostru să cânte primăvara ci
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
aparițiune izolată, nu este ceva de natura aceasta, ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor într-o zonă geografică precisă. În capitolul Miorița, Densusianu construiește una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dragostea ciobanului pentru tot ceea ce este strâns legat de viața lui " Densusianu conchide că atât Ciobănașul cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al baladei, \ dincolo de forma pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele lirice alezate peste nucleul epic de origine (conflictul tragic dintre păstori pizma
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
istorică certă a conflictelor pastorale eventual sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea caracterului de document de transhumantă. Face unele ipoteze în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
poate împrejurările păstoritului pendulatoriu au fost prielnice unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să fi pus în contact ciobani din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
onomatopeelor, a propozițiilor interogative, repetiția, înlăturarea propozițiilor prin simple alăturări sau cu ajutorul conjuncției și, „evitarea exprimării mai abstracte", predilecția pentru diminutive : „ele sunt expresia dezmierdării, a milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
repetiția, înlăturarea propozițiilor prin simple alăturări sau cu ajutorul conjuncției și, „evitarea exprimării mai abstracte", predilecția pentru diminutive : „ele sunt expresia dezmierdării, a milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
predilecția pentru diminutive : „ele sunt expresia dezmierdării, a milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
revistă reafirmă ideea raportului între filologie și folclor. În această revistă, interesul lui Densusianu nu se limitează numai la limba descântecelor și vrăjilor. El ia în discuție și alți termeni vechi cu diferite implicații folclorico-etnografice, mai ales din sfera vieții păstorești. Explică evoluția semantică a unor cuvinte ca „dolus". Astfel „dolus" pentru ciobanii înstrăinați de sat și de familii, însemna ceva „nostalgic”, identificându-se eu dorul. Deci un substantiv latin ajunge să exprime ceva propriu „sufletului românesc, să ne redea acel
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o notă umoristică, precum cele pentru copii sau cele care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
apucă cineva a trage din analisa cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei. Cât de interesante șanț, de exemplu, studiele medico-linguistice ale lui Pictet! Cât de instructiva poate fi, ca să dăm un alt exemplu, urmărirea termenilor plugărești și păstorești în limba română, cei de'ntâi în mare parte post-romani, ceilalți aproape toți români și chiar ante-romani! Oricum însă, asemeni cercetări, fie cât de prețioase, nu aparțin Linguisticei în sine, ci numai Linguisticei în aplicațiune [4]. Raportul între "Linguistica pură
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Timpul”“, „Școală și viața”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Folclor literar” (Timișoara). În volumul debutului în poezie, Pasărea sufletului (1981), S.-Ț. fructifică simbolul folcloric al perpetuării amintirii celor morți în gândurile celor vii. Peisajul este cel rustic, mai bine zis păstoresc, iar relația spiritual-material tinde să restituie sensul unei comuniuni cu profunzimile. Tăcerea de piatră (1982) include o lirica a ruralului și teluricului, proiectată pe ecranul unui relief aspru, pietros, în ambianța căruia se descoperă credințe, eresuri și descântece, obiceiuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe ambele maluri ale Dunării. Culegerea Cântece bătrânești și doine (1967) se impune atenției atât prin caracterul științific al alcătuirii, cât și prin bogatul capitol de balade (peste o sută de piese) fantastice, vitejești, păstorești, haiducești, de curte și familiale. Alături de baladele timocene, figurează și câteva cu largă circulație în Oltenia și în Moldova. O carte de basme prelucrate, Casa din Dunăre (1974), cu punct de plecare tot în folclorul românesc de pe Valea Timocului, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
latinescul calandae prin intermediar românesc, călendă, ceea ce nu se poate admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între D. Caracostea și P. Caraman pe tema istoricității cântecelor bătrânești. Este expusă pe larg teza lui Caraman
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între D. Caracostea și P. Caraman pe tema istoricității cântecelor bătrânești. Este expusă pe larg teza lui Caraman și prea sumar cea a lui Caracostea. O contribuție reală
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
folclorul românesc din cele două zone. Sunt avansate „Considerații pe marginea unor balade populare harghitene” (p. 29-37), cu punctarea principalelor teme epice și cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum și „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita și Voinești-Covasna” (p. 39-53) dar și „Imagini și simboluri în folclorul păstoresc harghitean” (p. 79-93), ambele texte evidențiind bogăția de altădată a obiceiurilor genuine, care sunt păstrate în ultimii ani doar în parametrii reprezentărilor spectacular- festivaliere. Într-un
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
harghitene” (p. 29-37), cu punctarea principalelor teme epice și cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum și „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita și Voinești-Covasna” (p. 39-53) dar și „Imagini și simboluri în folclorul păstoresc harghitean” (p. 79-93), ambele texte evidențiind bogăția de altădată a obiceiurilor genuine, care sunt păstrate în ultimii ani doar în parametrii reprezentărilor spectacular- festivaliere. Într-un alt registru, investigațiile autorului merg de la căutarea simbolisticii apei și puterilor ei generatoare (p.
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
aduce un plus de valoare științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea satului ca alternanță de case și spații verzi (ca oriunde), așezările păstorești etc. - ceea ce ar conduce la "concluzia prodigioasă că România se compune din dealuri și văi". Cele mai scumpe îi sunt lui Dan Botta ideile sale despre thracism, pe care le-ar fi descoperit "nu prin intermediul străinilor", ci cu sprijinul unor
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
și printr-o mare bogăție de informații. Autorul unanim apreciatei Bibliografii a literaturii franceze din secolele XIV-XVIII, stabilit la Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, își amintește că în liceu colegii îi spuneau Cioară. Explicația o găsește în originea păstorească și transilvăneană a familiei. Strămoșii, ciobani, treceau munții cu turmele în Muntenia și ajungeau cu ele până în Crimeea. Oile negre se numeau laie sau ciorane, de la cuvântul rusesc ciornâi - negru. De aici, numele Cioran și mai apoi Ciorănescu. Părinții erau
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Albania, dar numele său are rezonanțe grecești. Provenea dintr-o familie bine situată material, instalată în Iași, dar moștenise probabil din Balcanii ancestrali vitalitatea și mîndria, rezistența dură la încercări fizice grele, dar și o inteligență (grecească?) suplă și sensul (păstoresc) al libertății solitare. Poate și plăcerea deplasărilor - temporare, neaderente locurilor - în spațiul geografic. Locuind la Iași, Adrian Marino nu era un moldovean, tot așa cum nu a fost nici bucureștean, nici măcar nu devenise - între cărțile bibliotecii sale din Cluj - un clujean
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]