253 matches
-
înaintașilor lor paleolitici (Huntley 1996; Mueller-White & Dickson 1991), ocupând nișe ecologice foarte diferite, în mare măsură apărute în Holocen. Cu puține excepții (Porter & Marlowe 2006), aceste populațiile ocupă zone ecologice marginale, majoritatea celorlalte fiind ocupate de societăți industriale, agricole sau păstorești. O altă diferență majoră o constituie dimensiunea populației, cu multe ordine de magnitudine mai numeroasă astăzi. Ea a determinat încapsularea efectivă a comunităților cu o economie de tip prădător - retezându-le, printre altele, posibilitatea „votului cu picioarele” (Boyd & Richerson 2009
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
mișcare/uriașe ceasornice de motoare,/ca niște cataracte simfonice de bătăi/în ureche străvechilor văi” (Cornul de vânătoare). O încercare de istorisire a genezei neamului românesc se află în Poemele trashumanței (1968), axate pe exaltarea valorilor rustice și a civilizației păstorești ancestrale („opinca purta-n talpă drumul mers/ca harta unei lumi sau ca un vers”). Următoarele două culegeri - selective -, ambele intitulate Poezii, apar în 1968 și 1970. O carte de vizită mai reprezentativă este antologia lirică Tachicardia di Atlante, oferită
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
română, București, 1883 ; idem, Studies and Texts in Folklore, 3 vol., London, 1925-1928 ;' C. Șăineanu, Basmele românilor, București, 1895, volum masiv, sistematizînd pe tipuri toate variantele cunoscute în România, în aria balcanică și în alte arii etnografice; Ov. Densusianu Viața păstorească în poezia noastră populară 1922-1923 apărut și în traducere sub titlul La vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Preda, o reînscriere În „cumințenia naturii”. Eu, În ceea ce mă privește, nu cred că mai avem ce face acum, după cele câteva milioane de ani de când, se pare, hominizii s-au separat decis și ireversibil de congenerii lor, cu frumoasa, păstoreasca „cumințenie a naturii”. Dar, În afară de cele două poziții antinomice - acceptarea „senină” a morții și resemnarea În fața ineluctabilului -, mai există și o a treia, poziția nietzscheniană, aș numi-o. (Sigur, nu abordăm aici „soluția creștină sau pe cea budistă”.Ă Nietzsche
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în mâna liberalilor și apoi la dispoziția M. S. Regelui”, dar și un inamic declarat al președintelui mișcării. La rândul lor, liberalii din jurul lui Dinu Brătianu l-au apreciat pe primul ministru pentru că „și-a împlinit în bună parte misiunea păstorească și politică” atunci când a fost cazul. Totuși, au considerat că a fost „o greșeală tactică” faptul că nu s-a retras din funcțiile politice în momentul când a fost declanșată prigoana contra legionarilor. Cercurile de stânga și cele evreiești sperau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr/roată, simboluri ale fertilității și căsătoriei) obținute prin traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale puterii și bogăției erau lucrate din lemn de corn. Aceste moduri de prelucrarea lemnului sunt stăpânite excepțional de către meșterii rromi. Mobilierul făcut de meșteșugarii rudari este deosebit prin faptul că sunt puse În valoare calitățile naturale ale fibrei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
laudă, umilindu-i pe toți cei ce, în îngâmfarea lor satanică, s-au crezut stăpânii lumii, iar locul lor va fi în iezerul de foc unde va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Aromânii trăiau aproape tot timpul în nostalgia vieții păstorești. Aproape toată ziua, în afara orelor de rugăciune, în care se regăseau cu o naturalețe și simplitate pe care ar fi invidiat-o orice călugăr, cântau cântece bătrânești și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și scrâșnirea dinților. Aromânii trăiau aproape tot timpul în nostalgia vieții păstorești. Aproape toată ziua, în afara orelor de rugăciune, în care se regăseau cu o naturalețe și simplitate pe care ar fi invidiat-o orice călugăr, cântau cântece bătrânești și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unor proprietăți: mare-mic, tânăr-bătrân, ușor-greu etc. sau însușiri cantitative: dublu, înzecit etc. Adjectivele categoriale exprimă caracteristici definitorii pentru apartenența la o anumită clasă a obiectelor denumite de substantive: cultură citadină, cultură rurală (populară), literatură națională, literatură universală, viață studențească, viață păstorească, studentă elvețiană, păstor sicilian, triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu), concepția maioresciană (=concepția lui Titu Maiorescu) etc.; aceste adjective exprimă, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 - din 1 martie - Al.O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare co recționa lă și la 3 ani de interdicție pentru „uneltire contra or dinei so ciale”. Alte „perle păstorești”: Causas rerum Află, bând paharul Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, E soare potabil. Să cred Să cred nu știu în care Dumnezeu Și cui să mă închin nu am habar, Dar am crezut și crede-voi mereu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea turiștilor se bucură și centrele artizanale În care pot fi admirate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Intrarea În biserică”, sat Urșani. - Pensiuni turistice: Dana, Daniela, Criveanu, Moara Viselor, Ioana, Horezu, Casa Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic; - pensiuni turistice. MALAIA. - m. arh.: biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Înc. Sec. XIX); - centru etnografic și folcloric: comună păstorească, vatră folclorică, formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va alege un han, a cărui autoritate s-a exercitat asupra triburilor - ailuri și ginți. Abilitatea, forța fizică, capacitatea de a da lovituri reușite, erau hotărâtoare în desemnarea hanului. Aceste trăsături le-a avut Gengis-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ SIMBOL Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, scris În mai puțin de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică. Atmosfera mitologică este sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se aruncă În fața soarelui, valțul, bluza și cocul nu au ce căuta În viața unei fete de păstori. Ele sunt elemente discordante. Fata este amenințată că va fi aruncată În Tarcău, cu o piatră legată de gât. Obiceiurile și tradițiile păstorești sunt multiple, o nuntă și un botez Întâlnite În timpul călătoriei dau Întreaga măsură a acestora. Nașterea și nunta sunt simboluri ale vieții, ori Vitoria le cinstește cum se cuvine. Spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai credincioase, iar Vitoria urmeaza tradiția Întâlnită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o notă umoristică, precum cele pentru copii sau cele care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
referim la poetul cu cea mai complexă viziune asupra relației bărbat-femeie, trăită ca realitate a culturii (cum am susținut mai sus), dar, în același timp, așezată pe solul pro5 Argumentație preluată din: Octavian BUHOCIU, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, ed. Minerva, 1979. Pentru bogatele referințe de ordin juridic și istoric, vezi în special paginile 376-386. 33 priei experiențe. Aceasta este unică și greu de înțeles dacă nu o privim în contextul izvoarelor culturale ce i-au modelat gândirea în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
referim la poetul cu cea mai complexă viziune asupra relației bărbat-femeie, trăită ca realitate a culturii (cum am susținut mai sus), dar, în același timp, așezată pe solul pro5 Argumentație preluată din: Octavian BUHOCIU, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, ed. Minerva, 1979. Pentru bogatele referințe de ordin juridic și istoric, vezi în special paginile 376-386. 33 priei experiențe. Aceasta este unică și greu de înțeles dacă nu o privim în contextul izvoarelor culturale ce i-au modelat gândirea în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o rază curată. Când Iosif și cu Maria au sfârșit călătoria, într-un mic sălaș din acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]