KorAP: Find »[drukola/base=pătare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...12 >

293 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

pregătirii și dezinfectării silozurilor de fructe, menținerii unei temperaturi cât mai apropiate de 1-3șC și a umidității între 80-90 %. După depozitare, fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA0,09 %, pentru a stopa evoluția ciupercii în depozite. 9.1.20. Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și păgubitoare în pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2. Bolile gutuiului În continuare vom prezenta doar bolile produse de ciuperci, dar acum în România, principala vină a distrugerii plantațiilor de gutui o poartă "focul bacterian al Rozaceelor "boală descrisă la măr. Boli produse de ciuperci 9.2.1. Pătarea brună a frunzelor Fabraea maculata Boala, denumită și entomosporioză, este frecventă în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri în pepinieră cu Zeamă sulfocalcică 2 %, Sulfomat PU-4 kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
săditor sănătos, se va da toată atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse aproape de maturitate. Boala a fost descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin polen ajungând la 80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
constante peste 20șC maschează prezența virusului. Transmitere-răspândire. Răspândirea virusului are loc prin polenul infectat și prin altoire. Prevenire și combatere. Se recomandă procurarea altoilor și a semințelor de la plante-mamă sănătoase. Plantarea se va face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Se recomandă procurarea altoilor și a semințelor de la plante-mamă sănătoase. Plantarea se va face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tinere se vor face stropiri cu Captan-0,3 % sau Mancozeb-0,2 %. Stropirile încep odată cu pornirea în vegetație a pomilor și durează tot timpul creșterii active, în funcție de frecvența precipitațiilor (Victoria {uta și col., 1974). Bolile produse de ciupeci 9.7.2. Pătarea brună a frunzelor (antracnoza) Gnomonia leptostyla Boala este frecventă și păgubitoare în pepinierele și plantațiile din țara noastră, în verile răcoroase și umede. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și mai puțin pe ramuri. Pe frunze, începând din luna

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă bordoleză 0,5 % sau Oxiclorură de cupru 0,5 % ori de câte ori este nevoie în pepiniere. Boli produse de ciuperci 9.8.2. Pătarea brună a frunzelor de dud Mycosphaerella mori Boala este destul de des întâlnită în anii cu primăveri și veri umede. A fost descrisă prima oară în România de Tr. Săvulescu în anul 1934, pentru ca astăzi să fie comună pe dudul alb

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă și se curbează în formă de cârlig. Măsurile de combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci 9.9.2.4. Pătarea brunăviolacee a tulpinilor de zmeurDidymella applanata Pătarea brună a lăstarilor și tulpinilor de zmeur este cunoscută în multe țări din America și Europa. Boala a fost descrisă prima dată de către Freda Detmers în anul 1891. La noi a fost semnalată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cârlig. Măsurile de combatere sunt în principiu la fel ca la gutui, măr și păr care sunt speciile cele mai sensibile la atacul focului bacterian. Bolile produse de ciuperci 9.9.2.4. Pătarea brunăviolacee a tulpinilor de zmeurDidymella applanata Pătarea brună a lăstarilor și tulpinilor de zmeur este cunoscută în multe țări din America și Europa. Boala a fost descrisă prima dată de către Freda Detmers în anul 1891. La noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bordoleză 0,5 % sau Turdacupral-0,4 % (Gr. A). În perioada înfloritului și a creșterii fructelor se vor executa 2-3 tratamente cu unul din produsele: Topsin M 70 0,07%, Metoben 70 PU-0,07 %, Euparen 500,25 %. 9.9.2.5. Pătarea cenușie a frunzelor Mycosphaerella rubi Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Se vor aplica măsuri de igienă culturală; toamna sau primăvara frunzele și tulpinile uscate se vor strânge și distruge prin ardere. În timpul perioadei de vegetație, plantele se vor stropi cu zeamă bordoleză-0,75 % și cu gama de produse utilizate împotriva pătării brune a zmeurului. 9.9.2.6. Rugina zmeurului Phragmidium rubi-idaei Această boală este destul de comună la noi în țară pe zmeur. Simptome. Pe frunze apar pete gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vor produce primele infecții pe frunzele de zmeur. Prevenire și combatere. Între soiurile cultivate sunt mai rezistente; Lathram, Chiaf, Boyue, Meeker, Malling Jewel. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și stropiri cu substanțe chimice la fel ca și împotriva pătării cenușii. În perioada repausului vegetativ se recomandă tratamente cu produse pe bază de sulf, iar în perioada de vegetație se execută 1-2 tratamente, începând de la apariția primelor frunze cu următoarele produse: Tiuram 75 PU-0,4 %; Polyram DF-0,3 %; Mancozeb 80

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă a frunzelor este cea mai frecventă și păgubitoare boală cunoscută la căpșuni. A fost semnalată și descrisă prima dată în Franța de către L.R.Tulasne sub numele de "petele purpurii ale frunzelor". Simptome. Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă a frunzelor este cea mai frecventă și păgubitoare boală cunoscută la căpșuni. A fost semnalată și descrisă prima dată în Franța de către L.R.Tulasne sub numele de "petele purpurii ale frunzelor". Simptome. Boala se manifestă în primăvară, prin apariția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de virus sau supuși terapiei la 33-35o timp de 20-30 zile. Plantele mamă de la care se recoltează butași trebuie să fie cultivate separat, iar la recoltarea florilor și a butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se transmite pe cale mecanică și prin butași. Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția instrumentelor și a mâinilor lucrătorilor. Butașii vor fi recoltați de la plante mamă sănătoase, sau vor fi supuși termoterapiei la 38o timp de 132 zile. 11.1.4. Pătarea nervuriană a garoafelor Carnation vein mottle virus Simptome. Plantele prezintă decolorări ale frunzelor tinere sub formă de pete difuze, variate ca mărimi pe nervuri. Plantele cu astfel de nervuri au flori cu pete de decolorare și petale deformate, ceea ce face

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
3 %; Baycor 25 WP-0,2 %; Bumper 250 EC-0,02 %; Tilt 250 CE RV-0,02 %; Tilt 250 EC 0,02 %; Topas 100 EC-0,05%. 11.1.9. Septoriozele plantelor floricole Septoria sp. Aceste ciuperci produc boli foliare cunoscute sub numele de pătări brune. Simptome. Ciupercile atacă mai întâi frunzele bazale și după ce pe acestea apar organele de înmulțire ale ciupercii, atacul se extinde și la tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]