KorAP: Find »[drukola/base=pătlăgea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...15 >

354 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
o aplicarea unor cantități de soluție corespunzătoare, în raport cu dezvoltarea masei vegetative a plantelor, pentru a se asigura acoperirea uniformă a tufelor de cartof; o interzicerea folosirii pesticidelor cu remanență de lungă durată, în perioada de fructificare și recoltare (pentru tomate, pătlăgele vinete); o tratamentele se fac la apariția larvelor de vârsta I-a sau a II-a, pentru ambele generații. S-a stabilit că larvele de vârsta a II-a sunt de 8 - 25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a doua (Perju T. și colab., 1983). Măsuri de prevenire și combatere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Trochogramma evanescens Westw. La larve și pupe sunt speciile Ophion bilineatus Say., Amblyteles comes Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
80 % și o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
marginile îndoite spre partea inferioară, cu tendință de brunificare și suberificate. Atacul pe bobocii florali se manifestă prin brunificarea, suberificarea și uscarea acestora. Fructele de ardei atacate rămân mici, au suprafața suberificată și sunt de calitate inferioară. La fructele de pătlăgele vinete, atacul se manifestă La atacuri puternice, culturile atacate sunt compromise și trebuie desființate. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară prin interzicerea plantării răsadurilor infestate. - Eliminarea plantelor atacate și distrugerea lor prin ardere. - Cultivarea de soiuri

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mod de dăunare. Este un dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874

după care se toacă prin mașină, se amestecă cu celelalte și se fierb până se ridică uleiul deasupra. Se pun în borcane, se sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCĂ DE PĂTLĂGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
amestecă cu celelalte și se fierb până se ridică uleiul deasupra. Se pun în borcane, se sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCĂ DE PĂTLĂGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă. După ce s-a înmuiat bine, se adaugă

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă. După ce s-a înmuiat bine, se adaugă pătlăgelele tăiate în rondele groase și gogoșarii tăiați în felii mari, apoi se adaugă restul de ulei, se sărează, se piperează după gust și se presară puțin zahăr. După ce se fierbe timp de treizeci de minute, se adaugă sucul de roșii

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
fiarbă la foc moderat până se ridică uleiul deasupra. Se pune în borcănele mici de 200 gr., se leagă, apoi se sterilizează la Bain-Marie timp de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de țelină. Deasupra se pun usturoi, hrean, mărar și cimbru. Peste ele se pune un lichid făcut din 5 l de apă, 5 linguri de sare, o lingură

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
de apă, 5 linguri de sare, o lingură de piper, o lingură de boabe de muștar, 5 linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de

BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733

smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel oarecare: piftiile de porc, de

Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]