411 matches
-
adună. Pe ălei încărcate de flori și miros, Trec iubiți sărutându-se tandru, Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba, Prea pătrunși , prea smeriți, Prea sfioși, prea bolnavi, Singuratici și triști Se perinda. Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita, Trec și eu, privind melancolic, Prea demult mă jucam, Prea puțin am iubit, Prea aproape de varsta tăcută... Referință Bibliografica: Prin
PRIN ANI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344017_a_345346]
-
Pentrucă nu existai. Te-am creiat! Atunci, o rază plăpândă a lunii a tăiat întunericul dens al nopții și s-a proiectat direct pe hartia pe care era chipul desenat. Hârtia a început a se mișca poate la o adiere pătrunsă, oare cum?, prin geamul închis. Am văzut cum pe masă înaintea mea se contura un om. Era el. Omul creiat care persista sa existe real în imaginea minții și care era unul viu căruia abia îi dădusem viață. Pentrucă nu
TE-AM CREIAT de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342929_a_344258]
-
o casă bătrână din Bucureștiul trecut, ce-i gata să cadă-n țărâna, iar timpul în ea s-a pierdut. Pierdut i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei și-un soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele sparte ce-au plâns, fără sprijin și fără
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
nu ne așteptăm. Răscoala florilor ce se ridică după tăceri profunde și inocente, ne relevă o sensibilitate pudică, soră a albului zăpezilor de pe vârfurilegreu de atins. Învelită cu lumina din care sufletul poetei este zămislit, Carmen se lasă greu de pătrunsă de parcă am dori să desenăm după natură petele din soare. Poemele doamnei Popescu, sfârșite în semne de întrebare, se aliniază ca un șir de plopi încovoiați de vânt, și ne cheamă să ne întrebăm despre noi și despre sufletele noastre
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
el a făcut un progres continuu care merge de la luptele cu Maxentiu (312) până la botezul lui (337), Într-o perioadă de 25 de ani. În acest timp, Constantin s-a apropiat tot mai mult de creștinism și s-a lăsat pătruns și influențat de el. Schimbarea lui Constantin, surprinzătoare și incontestabila, a avut loc Înaintea bătăliei de la Podul Vulturului. Această bătălie a fost precedată de o Întâmplare minunată: pe cer s-a arătat semnul crucii, Constantin interpretandu-l ca semn al
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
se pornesc cu strigat mare Thai bare muiesa telearen La locuri calde pan' la vară, Taté thanende ji milaié, Iar una ce putere n-are, Tale yekhia șo zor na sila, Fiind rănită-n aripioare, Avindoi aresadi phakorende Rămâne singura, pătrunsa Ashel korkori, shindi De mâhniciunea cea nespusa. La bi-phendiatar dukh phari. * Anume acest cântec Pușkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosieneasca. Nichita Stănescu Poem Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
decât un om care gustă din adevărata bucurie cerească, în timp ce bucuria oferită de această lume este întotdeauna trecătoare și durează puțin. „Sursa acestei bucurii este o gândire schimbată. Și eu accentuez - și ați văzut că accentuez mereu: să te lași pătruns mereu de acest gând: că ești fiul lui Dumnezeu, că ești unit cu Hristos, că ești în mâna Lui. Acest gând trebuie să te pătrundă până în adâncurile tale. Eu așa înțeleg secretul bucuriei, prin a ști că Dumnezeu îmi este
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
mult mai mult decât am redat eu, am înțeles problemă ei, suferise prea mult ar fi dorit altceva de la viață, insă dezamăgirea i-a fost amară. Am incercat sa o consolez vorbindu-i despre Dumnezeu, dar ea era atât de pătrunsa de problemele ei încât ceea ce îi spuneam nu făcea decât o ușoară impresie asupra ei. Nu reușea să se adune de pe căile vieții ei nuanțate în culoarea durerii, pentru a-mi acordă atenție. Totuși când ne-am despărțit o rază
JURNALUL UNUI CALATOR (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343726_a_345055]
-
noi"... XVIII. PRIVIRE, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. Am privit încă o dată, ... Cerul! Și mi-am dat seama că: Am mai câștigat o zi, Am mai trăit o clipă, Iar urma mea, Pătrunsă este și înfiptă. Am privit încă o dată ... Chitara! Care rezemată de perete, Ascunde atât de tăcută, Tot ce doar Dumnezeu, Vede, aude și simte, Adică, sufletul. Am privit încă o dată ... Nucul! Care ascunde emoții lăuntrice, Vibrează privirea Și mângâie sufletul
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
sufletul, Care i-a dat viață, Plantându-l. Am privit încă o dată ... Ceasul! Citește mai mult Am privit încă o dată,... Cerul!Și mi-am dat seama că:Am mai câștigat o zi,Am mai trăit o clipă,Iar urma mea,Pătrunsă este și înfiptă.Am privit încă o dată... Chitara!Care rezemată de perete,Ascunde atât de tăcută,Tot ce doar Dumnezeu,Vede, aude și simte,Adică, sufletul.Am privit încă o dată... Nucul!Care ascunde emoții lăuntrice,Vibrează privireași mângâie sufletul,Care
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Prin arca vieții și a sorții, Tu te-ai nascut fragilă, blândă, Mirifică...O, stea plăpândă! Dar, tu erai o hologramă Ca amăgirea dintr-o dramă, Nici nu gândeam că-i dereglat Filmul acesta renegat, Mă dor iubirile din veri, Pătrunsă ești de primăveri, Dar nu știam că sunt o oază A fericirii cănd turbează, Of, dorule plecat de ieri, Te-ai dus aiurea, tu mai speri? Iluzia râde de tine, E supărată, ce destine... Dar ce pot fi de vrei
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
la mănăstirea Surpatele și la Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, iar la intrarea în spectaculoasele chei ale Bistriței, Arnota. Apoi pe lângă munte spre Olănești, Mănăstirile Pătrunsa, Jgheaburi, Sărăcinești, Iezer, unde se află moaștele Sfântului Antonie și undeva, mai sus, în surplomba abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc cu istoria lor sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
s-o tipărească : MĂTASE INSIDIOASĂ Pădure înmiresmată, boare cerească, oac, oac, oac, Noroi astral, îmbârligat cu pete înverzite de brotac, Iubire suprapusă, mâl etern, molecule lipicioase, Ouă fecundate, mătase verde țesută ca firul de păianjen, Crepusculară rază de astru-nfumurat, Pătrunsă mișelește prin ramuri de copac, Salvați-mi "eul" ce simt că-ncet se prăbușește Și sâgele meu rece de smac îl vitregește. Zeule Zar, nu mă-ncuia în plasa gândurilor negre Căci n-am putere s-o pătrund și vremea
CENACULUM de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381084_a_382413]
-
la piept un vis pierdut în perna caldă-n așternut, am zis: -un vis,ca alte vise! cu ochii largi cuprinzând cerul, prin așternut, în perna caldă, se furișă năvalnic dorul și trupul începu să ardă. cu dulce vis încă pătrunsă am răsturnat în el trezirea și retrăind din vis iubirea, de-odată m-am simțit învinsă. și am surâs și am oftat:greșesc? m-am tânguit, m-am lamentat, și m-am târât, m-am ridicat, și am strigat: IUBESC
C-AN VIS... de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374613_a_375942]
-
adună. Pe ălei încărcate de flori și miros, Trec iubiți sărutându-se tandru, Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba, Prea pătrunși , prea smeriți, Prea sfioși, prea bolnavi, Singuratici și triști Se perinda. Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita, Trec și eu, privind melancolic, Prea demult mă jucam, Prea puțin am iubit, Prea aproape de varsta tăcută... Citește mai mult
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
neobositSe aduna.Pe ălei încărcate de flori și miros,Trec iubiți sărutându-se tandru,Prea frumoși, prea senini,Prea aprinși, prea-ndrazneti,Conversând sau razandSe avanta.Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba,Prea pătrunși , prea smeriți,Prea sfioși, prea bolnavi,Singuratici și tristiSe perinda.Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita,Trec și eu, privind melancolic,Prea demult mă jucam,Prea puțin am iubit,Prea aproape de varsta tăcută...... XIII. DACĂ, de Eleonora
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
1958) *** Ce a ieșit? Judecă singur, cititorule! Sonettina CXXII - ovidiu oana-pârâu Ce-o face să ezite, azi, tremurânda pană? De ce nu'nfățișează din noapte gândul smuls Când o înmoi în sânge din neînchisa rană A spinului durerii, în pieptul meu pătruns? Din ea picură semne și,-n cap de rând, un nume Ce pentru mine'nseamnă, în fapt, tot universul, De ne'ndurat povară, sau ce păcat pe lume Condeiu'l silnicește să nesfârșească versul? Târziu revine scrisul dezvăluind secretul Pudrat
ASTA DA ÎNCHIPUIRE SAU CUM SE FACE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373979_a_375308]
-
spre cuprinderea, în rugăciune, a rațiunilor divine existente în creaturi. Se trece de la cunoașterea voalată, ca în oglindă, la < >, adică la dezlegarea tainelor aflate în adâncurile lucrurilor și ale existențelor. Realități inteligibile, dar pline de sens, trimit - atunci când pot fi pătrunse - la Realitatea Cea mai plină de sens. Între noi și Dumnezeu stă lumea care poartă încă - și va purta până la curgerea ei în eshaton - pecetea creației primordiale și a recreației, venită prin cruce și înviere. Lumea este simbol al transcendentului
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
divorțeze și să plece la mănăstire. S-a călugărit, în anul 1999, la Mănăstirea Frăsinei, din județul Vâlcea, primind numele de monah, Vasile. Ulterior, a primit rangul de ieromonah și noul nume monahal, Valerian. In prezent este preot la Mănăstirea Pătrunsa. Nu putea să-și îndrepte pașii pe altă cale cel care, maltratat fiind, la pragul dintre viață și moarte, a declarat în fața anchetatorilor mai târziu: „Am luat coarnele plugului Dumnezeiesc și sufletul meu a iertat tot!”. Frate de mănăstire, în
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > SIMT IUBIREA TA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului SIMT IUBIREA TA Simt iubirea ta pătrunsă, In orice privesc, și e bogată, Mi-o dezvălui ne ascunsă, Dăruindu-mi te toată. As vrea sa mă întruchipez, Sa fiu spiritul din frunză, Iar atunci când mă visezi, Să te simt în inimă ascunsă. Te infiltrezi încă din amurg
SIMT IUBIREA TA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372992_a_374321]
-
o empatie fiească între om și cosmos: “M-a primit la pieptul ei, pădurea: M-a primit la pieptul ei, pădurea / Și pe umeri, păsări mii mi-a pus. / Luminiș mi-a strecurat în suflet / Și-am rămas de dragoste pătruns. // Și m-a legănat pe crengi de vise / Când cu frunze m-a împodobit. / Și-am simțit că mă ridic la ceruri / Când pădurea-n suflet m-a primit. Și-am găsit la ea, atâta vară, / Soare-n triluri, zumzet
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Doamne, ce ochi! Albaștri. Niciodată nu am văzut la oameni o așa culoare. Era un albastru ca al albăstrelei plină de rouă, când o ating razele soarelui dimineața... Sau ca al cerului când este senin sau... sau... Era un albastru pătruns, care te pătrunde totodată. Ceea ce vedeam era mai presus de cuvinte. Ochii lui sclipeau și radiau, dar erau totodată senini și blânzi. De acolo, din tablou, se uita la mine fix, senin și cu o liniște imensă. Privirea lui, albastrul
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROSTIRI Autor: Dor Danaela Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte... zidiri înghețate topite de pecetea jarului pătrunsă în inimă prin lacrima primului Botez. Cuvinte care ne-au zămislit din Ființa Lui, înviază din mormântul patimilor pecete de mir adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
ca ochii ei albaștri. În pulberea de stele plutind liniștită, Fiecare stea - o dragoste neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
ca voi, Nici nu sunt vulpoi, Sunt precum o rană Într-o dioramă, n-am fost infractor pentru că mi-e dor de o libertate, lege pentru toate viețile curate, orice om mi-e frate, dacă nu-i ascuns, de ură pătruns, pe-un picior de plai scrisul îmi e Rai. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Sunt un anarhist / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate
SUNT UN ANARHIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346354_a_347683]