326 matches
-
MEDII STÂNGA VIORICA Giurgiu str. Vlad Țepeș bl. C2 ap. 13 țel. 046218259 BECHIR VIORICA Giurgiu str. N Titulescu nr. 42 țel. 046218961 BOGDAN FRUSINA Giurgiu str. Decebal bl. 49/3D ap. 20 ȘERBAN GHEORGHE Com Băneasa țel. 094342292 TRUTA PĂUNA Mihăilești Str. Prunilor nr. 8 țel. 278095 FILIALA GORJ Membri activi înscriși în Tabloul Corpului �� Partea I 12214 BĂDIȚA DANUTI (n. 1958) Tg. Jiu, Str. 8 Mai bl. 39, ap. 4 țel. 237633 095392678 2396 BĂLAN GH. GHEORGHE (n. 1935
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1956) Str. Estacadei nr. 12 bl. N14, sc. 4, et. 3, ap. 51 sector 6 țel. 7606143 4752 PĂUN GHEORGHE NICOLAE (n. 1928) Str. Unității nr. 130 bl. B4, sc. C, et. 6, ap. 137 sector 3 țel. 3233227 4754 PĂUNA CORNELIA (n. 1940) Bd. Iuliu Maniu nr. 22 bl. 15C, sc. A, et. 5, ap. 21 sector 6 țel. 7718197 4753 PĂUNA ELENĂ (n. 1931) Str. Liviu Rebreanu nr. 29 bl. M36, sc. 2, et. 4, ap. 64 sector 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1928) Str. Unității nr. 130 bl. B4, sc. C, et. 6, ap. 137 sector 3 țel. 3233227 4754 PĂUNA CORNELIA (n. 1940) Bd. Iuliu Maniu nr. 22 bl. 15C, sc. A, et. 5, ap. 21 sector 6 țel. 7718197 4753 PĂUNA ELENĂ (n. 1931) Str. Liviu Rebreanu nr. 29 bl. M36, sc. 2, et. 4, ap. 64 sector 3 țel. 6443135 10445 PĂUNE FLOREA (n. 1937) Sos. Iancului nr. 128 bl. G, sc. A, et. 7, ap. 32 sector 2 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Bd. Iuliu Maniu nr. 22 bl. 15C, sc. A, et. 5, ap. 21 sector 6 țel. 7718197 4753 PĂUNA ELENĂ (n. 1931) Str. Liviu Rebreanu nr. 29 bl. M36, sc. 2, et. 4, ap. 64 sector 3 țel. 6443135 10445 PĂUNE FLOREA (n. 1937) Sos. Iancului nr. 128 bl. G, sc. A, et. 7, ap. 32 sector 2 țel. 6537124 10448 PĂUNESCU MARIN (n. 1938) Str. Plugarilor nr. 1 bl. 94, sc. A, et. 3, ap. 14 sector 4 țel. 3301182
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ELENĂ LILIANA (E.C) Str. Ana Davila nr. 6 bl. B2, sc. B, et. 1, ap. 33 sector 5 țel. 4108572 113489 PASAROIU COSTEL (E.C) Str. C. C. Arion nr. 16 et. 2, ap. 8 sector 1 țel. 2600823 10445 PĂUNE FLOREA (E, C) Sos. Iancului nr. 128 bl. G, sc. A, et. 7, ap. 32 sector 2 țel. 6537124 4806 RĂȚOI GHEORGHE ION (E.C) Str. Amiral Balescu nr. 29 et. 2, ap. 2 sector 1 țel. 2313469 092547992 6061
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ce-i privește pe „vlahi” s-au făcut unele încercări de rezolvare a drepturilor naționale, cu rezultate infime însă. De exemplu, în mai 1945, fruntași ai românilor, mulți foști partizani, cereau lui Tito (a cărui secretara și iubita fusese Dvorianka Păuna să le susțină revendicările, în conformitate cu programul minorităților din 1943. Cristea Radu Tudor pretindea și el, într-un memoriu din 26 iulie 1945, învățământ și biserica în limba strămoșeasca. Cam aceleași revendicări erau formulate într-un alt document, adresat lui Gh.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
2003, 252 p.(Didactica plus). Conține bibliografie. [35] CRIȘAN, ALEXANDRU, Reformele curriculare și perspectivele transdisciplinare, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.97. [36] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VIII a. Il. de Păuna Dumitrescu. București Humanitas Educational, 2003, 240 p. Pe verso-ul foii de tit., Ed. a 5 a, revizuită: [37] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VII-a. București, Humanitas Educational, 2003. 224 p. [38
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de interior, Păuna se dovedește un bun continuator. Continuator, pentru că în tablourile lui Păuna reînvie acea privire caldă și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și plină de înțelegere pentru oameni, pentru vietăți, acea apropiere sufletească față de subiectul pe care-l descoperă nu ca motiv plastic ci ca simbol de frumusețe a vieții de la țară. Valoarea de continuitate, în această direcție, a picturii lui Ion Păuna merită cu atât mai subliniată cu cât contemporaneitatea nu apare în lucrările sale ca adaos la o viziune, ci firesc, o actualitate în care se desfășoară un anume tip de sensibilitate.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei istorice parcurse de poporul român sub comunism într-un motiv literar universal, reactualizând povestea lui Robinson Crusoe într-o nouă versiune, superioară celei sadoveniene din Păuna Mică, comparabilă cu cea din Cefalu de Lawrence Durrel. Alta e modalitatea artistică în Imitație de coșmar (1995), unde nu realul preia atribute ale fabulosului, ci o scenerie onirică revelă uluitor un implicat al realului. Romanul Sertarul cu aplauze (1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
câteva întrebări legitime asupra practicii judiciare din secolul al XVIII-lea. Procesele sunt în secolul al XVIII-lea un fapt de viață cotidiană, iar cele legate de proprietate angrenează în dispute o mare parte a populației. Cu puțin după 1800, Păuna din Boteni, județul Dâm bovița, are următorul discurs: „cu lacrimi mă rog Prea Sfinției Tale ca să-mi poci afla dreptatea după mărturiile care am, că ne știm că avem lege și suntem creștini, iar nu turci“<footnote id=”1”> DANIC
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în funcție de interesele imediate ale consăteanului lor și nu de realitatea fapte lor. Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două sate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiul lui Petco, vorbește despre bătăile pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa întru ea și să rădicase bășicile ca prunele pe alocuri“. Ceilalți susțin spusele celor doi fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de fapt, să rupă din patrimoniu, care odată înstrăinat și „sterp“ (moartea copiilor rupe brutal orice legătură) nu con stituie un „aport“ benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei atât lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în cazul protopopului Radu; soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil s-o chivernisească astfel încât să asigure minima existență a celor trei urmașe ale lui Iane, dar să „umple“ și viitorul (zestrea) unei fete? Toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai capabil s-o chivernisească astfel încât să asigure minima existență a celor trei urmașe ale lui Iane, dar să „umple“ și viitorul (zestrea) unei fete? Toate cele trei femei au câte un punct slab: Maria este „bătrână, slabă și neputincioasă“, Păuna s-a recăsătorit și ar putea risipi oricând banii fără să se gândească la viitorul fiicei sale (ea sau cel de-al doilea soț), Mărgărita este încă minoră și mai presus de toate femeie. Epitropia pare o soluție de compromis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soluție de compromis capabilă să ofere bani (din chiria prăvăliei de bărbierie de lângă hanul lui Șerban vodă) pentru lipsa de zestre, pentru grija unei babe și a unui copil, dar și să prezerve moștenirea ce va fi parte din zestre. Păuna se făgăduiește să le țină pe cele două sub acoperișul ei, dacă tot va primi și bani. Cazul pune în evidență că societatea (prin glasul clericilor de la Mitropolie) este atentă, mai întâi de toate, la cei „slabi“ pe care încearcă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai dă și 50 de taleri, numai să scape. Un an mai târziu soțul se răz gândește și dă din nou jalbă la Divan. În jalbă, el nu pomenește nimic de trecut, Maria l-a părăsit, iar responsabilitatea o poartă Păuna, soacra lui, care a în cu ra jat-o. Vodă, în cre zându-se în spusele lui, dă ordin mumbașirului să o ridice pe soție, „cu voie sau fără de voie“, oriunde ar fi găsit-o și s-o dea în mâna soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește nelucrat, dând a zecea parte din roadă stăpânului". După cum spunea și Vasile Alexandri în. Vidra (Poezii populare): „Ce poiene măi Păune? Ce fânațe măi nebune? Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i nici al meu Ci-i tot al lui Dumnezeu". Că așa era, adesea veneau oameni străini și-și făceau case pe hotarul altuia, fără să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]