44,314 matches
-
el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, în PSB, vol. 75, p. 420
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, în PSB, vol. 75, p. 420) „Atât au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-o și a propovăduit-o Hristos. Modestie în conversație, statornicie în credință, decență în cuvinte, dreptate în fapte, generozitate în ajutorări, stăpânire în conduită; a nu face nedreptate și a o ierta pe cea făcută de altul, a trăi în pace cu frații, a iubi pe Domnul din toată inima, a-L iubi pentru că-n El e Tatăl, a te teme pentru că e Dumnezeu, a nu pune nimic mai presus de Hristos, fiindcă nici El n-a pus ceva mai presus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei lacrimi bogate înaintea Tatălui. Viața au cerut-o și li s-a dat (Ps. 20, 4), iar ei au împărtășit-o și celor de aproape atunci când s au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au cerut-o și li s-a dat (Ps. 20, 4), iar ei au împărtășit-o și celor de aproape atunci când s au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au împărtășit-o și celor de aproape atunci când s au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre dragostea pe care fericiții martiri o aveau față de frații căzuți poate fi de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
totdeauna au iubit pacea și pe noi mereu spre pace ne-au îndrumat, de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre dragostea pe care fericiții martiri o aveau față de frații căzuți poate fi de folos din pricina purtării neomenești și fără de milă a celor care s-au arătat mai târziu lipsiți de îndurare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să-i taie capul să-i acorde doar o singură clipă. După ce i s-a îngăduit, el a cerut cu glas tare lui Dumnezeu să dea iertare tuturor celor din neamul său, rugându-L ca să le dea cât mai curând pace și libertate; apoi a cerut pentru evrei ca ei să fie primiți de Dumnezeu prin mijlocirea lui Hristos, după care a cuprins în aceeași rugăciune și pe samarineni și, în sfârșit, s-a rugat ca și cei care se aflau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 530) Martiriul astăzi „Chiar dacă nouă ne lipsește prilejul persecuțiilor, vremea de pace are și ea martiriul ei: nu ne punem capul sub sabie, dar tăiem poftele trupești cu sabia spirituală” (Sf. Grigorie cel Mare, Omilii asupra Evangheliilor, III, P.L., LXXVI, col. 281) „Dar cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului; această
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
perioada comunistă cu un sens marxist, în variantă pur administrativă: intelectualitatea fiind o pătură socială (ca în lozinca, destul de rară, "Trăiască intelectualitatea patriei noastre!"), iar intelectualul o persoană care a urmat studii superioare (,țărani, muncitori, intelectuali - uniți în lupta pentru pace"). În DEX, pentru colectivul intelectualitate ("categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență; totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali") este oferit sinonimul inteligență; e vorba de fapt de calchierea termenului rusesc pe care noua
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
volum de amintiri, scris de Peltz, în coperta verzui-albastră a Tiei Peltz, și publicat în 1964 la Editura pentru Literatură. Se cheamă Cum i-am cunoscut și e o carte de portrete prin care modernitatea laterală, de culoar extrem, face pace cu oamenii restului literaturii, lîngă care, sincer, n-ai vedea-o pusă. Trec, prin amintirile pe care Peltz le scrie, în nostalgia primei tinereți, Coșbuc, Slavici, Rebreanu, Bacovia, Camil, N.D. Cocea, Barbu Lăzăreanu, Ion Gorun, Duiliu Zamfirescu, Macedonski, Panait Istrati
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
este specificat în textul misei, mulți muzicologi au crezut că ea este expresia sentimentelor antirăzboinice ale acestui profund religios creator. Să mai spunem că în timpul compunerii acestei celebre mise, Guvernul Austriei a decretat că „niciun austriac nu va pronunța cuvântul pace până ce dușmanul nu se va întoarce la granițele lui”. Își dau concursul corul „Ion Românu”, pregătit de maestrul Iosif Todea și soliștii: soprana Maria Virginia Onița, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Remus Alăzăroaie și basul Lucian Onița. Mircea Tătaru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
a șaptea arte, film realizat în 1969 și interzis, în România, imediat după premieră, deși a rulat în mai multe țări din lume, inclusiv în SUA și în închisoarea Guantanamo. Un film despre omenie, prietenie, solidaritate, o mână întinsă spre pace, „de o actualitate care mă sperie și pe mine”, după cum mărturisea însuși regizorul, cu amărăciunea de a nu-și fi putut vedea creația repusă în drepturi în România. Filmul - a cărui acțiune începe la 8 septembrie 1944, odată cu înălțarea steagului
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
preotul Lucian Florea a declarat corespondentului MEDIAFAX că IPS Nicolae Corneanu a murit, duminică noapte, la reședința mitropolitană. ”Cu regret și durere în suflet, anunțăm decesul IPS Nicolae, în această seară, în jurul orei 23.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a spus Lucian Florea. Trupul neînsuflețit al lui IPS Nicolae Corneanu va fi depus la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, unde credincioșii îi vor putea aduce un ultim omagiu. Mai mulți credincioși au mers, duminică noapte, la Catedrala Mitropolitană, unde au
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS. Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfințire a Bisericii greco-catolice ” Sfânta Maria Regina Păcii și a Unitătii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioșilor și a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăși. Astfel, Excelența sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
comunist. Când se va vorbi despre un număr de 16 milioane de bărbați și femei deținuți în lagăre, comuniștii francezi vor nega această realitate. Netulburat, Sartre nu va conteni să susțină că URSS se află în tabăra progresului și a păcii afirmând -împotriva oricăror evidențe că „lagărele nu sunt parte integrantă a esenței sale. Ele sunt poate o necesitate, dar o necesitate provizorie.” ( Rigoulot 2008: 578). Acesta va fi și argumentul pe care-l vor îmbrățișa comuniștii francezi chiar și peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv din punctul de vedere al doctrinei sociale a Bisericii, înseamnă a declara război pe viață și pe moarte diavolului, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării și ale autosuficienței. Prin urmare, vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de învățat, și am putut face multe lucruri importante pentru un domeniu delicat, și sunt uneori surprins de superficialitatea și lipsa de înțelegere a unora, când este vorba despre un domeniu extrem de sensibil, de care depinde într-o măsură importantă pacea socială. Revenind la ceea ce spuneam despre primii mei ani într-un domeniu la care nici măcar nu visasem, principala calitate pe care mi-am însușit-o stând alături de omul de stat Ion Iliescu este, cred, capacitatea de a face distincție între
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
să adoarmă alți bătrâni să facă alte planuri mai nesortite eșecului să se mai amuze preț de câteva civilizații cineva merge pe tocuri prin cer când îl așteaptă pe El cel plecat cu erele, cu iubirea, ura, plictiseala să încheie păci și războaie să încheie odată cu jocul de zaruri numit Pământ cineva merge pe tocuri prin cer până își pierde răbdarea *** bătrânul stă în spatele tejghelei fără să-mi răspundă la salut nu-i pasă nici măcar că un procent din cafeina și
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
elemente nenăscute odată cu universul ci după o îndelungată ciocnire sfâșietoare clocire-n vibrații stranii meteori ne-au adus în gheața lor viață și mamele noastre au fost trimise aici de jalea și cântecul sferelor și asta nu ne mai dă pace și liniște ne frământă ca pe sfintele moaște căutăm să ieșim din noi și să ne ridicăm spre stele cu nostalgia că odată stele am fost NE ÎNDULCIM ÎN PREFĂCANIE Ne-ndulcim în prefăcanie Voci uitate în butoaie cu smoală
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
vor apropia de patul tău, cu sexul ras la sânge, Tot mai umflat. Care îți va șopti: „E timpul, Domn al Oștirii!” „Care oștire?” „Nebiruita Oștire-a Credinței”. Înconjurat De gurile lor lacome și umede, vei striga: „Dar eu vreau pace și liniște, vreau să dorm”. Iar gurile Lor știrbe, cu buze roșii și groase vor râde: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să nu adormi. Nu. Rămâi cu ochii deschiși, privind în tavan. De sus Va
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
patru mâini, patru picioare și sexul cu dinți de oțel. Se va opri la un metru deasupra ta. Iar sexul ei Cu voce răgușită îți va spune: „E timpul, Domn al Durerii!” „Dar eu nu vreau durere! Vreau bucurie, liniște, pace...” Din ochii ei de rubin vor țâșni Două lacrimi cenușii, de mercur, care-ți vor arde retina Iar râsul ei ți se va strecura ca o durere-n urechi: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
Nidoc Pentru Nidoc timpul e de gumilastic: Îl traaage după el, calm, pe unde se duce. Oamenii nu se supără. Dimpotrivă: Mai respiră și ei. Toroipan Toroipan are un nume așa de fioros, Că se îmbracă numai în alb. „Culoarea păcii”, Precizează el, tot timpul. Venduța Venduța adună de cînd se știe: Grăsime pe șolduri, bani la saltea, inele pe degete, Vase-n bucătărie. Și e mereu bosumflată: Atîtea lucruri în jur, iar ea, o biată femeie! Dombucă Lui Dombucă îi
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
desparte; M-aplec peste fântână, în tremurul subțire O stea se-mbracă toată în straie de mireasă, Visând să vadă semnul și-n ceasul de nuntire Din pulberea de stele să fie cea aleasă; Și iar privesc spre boltă, din pacea ei deplină Aștept să-nceapă lumea, minunea să coboare, Pe drumuri neștiute un crainic nou să vină, Vestind o altă fire, alți oameni, sub alt soare; Înaltul se scufundă în marea lui de șoapte, Crâmpeie de mișcare se sparg și
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
Vasile Dan Tîrziu am văzut corăbii pe cer. O, numai acolo e pace. Eu însumi legat strîns eram de-un catarg - erau vreo douăsprezece - și înfiorat de sirene ațîțătoare foarte, mult, mult mai seducătoare decît aș fi putut singur să aud neînrobit gurii lor pe vecie. Pacea nu mi-o găseam așadar aici
Corăbii pe cer by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/4910_a_6235]