597 matches
-
am dori să n-o facem. Ce fel de hobby e acesta, pe care când îl practici îți dorești să nu-l practici, iar când nu-l practici râvnești la el? Ești socotit de o bună parte din societate o pacoste și, lucrul cel mai neplăcut, cu toate că ești o ființă umană inteligentă și rațională, ți-e silă de tine. Pentru că fumătorul se disprețuiește - ori de câte ori se fac campanii antifumat sau de prevenire a cancerului, ori de câte ori își planifică bugetul, ori de câte ori citește fără să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Ce de apă!"". Printr-un tertip auctorial, naratorul, în ipostaza feminină a "babei Neacșa", suprimă brutal imaginea apocaliptică: ea "se opri, făcându-și cruce și scuipând în sân: "Ptiu' ucigă-l toaca! Ferește, Doamne, și pe vrășmași de așa o pacoste››". Chiar gestul magico-ritualic al naratorului-personaj imprimă un sens comic întregii povești, pentru că se simte amenințat de propriile-i personaje. Manipularea, cu umor, a stratului arhaic al limbii (în ce are ea mai crud ca expresie: blestemul, imprecația, afurisenia etc.) și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dracului am fost, cu patimă în toate viața mea a curs întâmplătoare atâtea drumuri am avut în față dar am ales mereu câte-o cărare. n-am ascultat de nimeni niciodată n-am calculat nimic și nu e bine ce pacoste de om voi fi fiind? și încă nu-mi vine în pământ să intru de rușine (...) am încercat suprema renunțare, dar moartea e perfidă și nu din vis ne fură mai bine, deci, să ard până la capăt decât să port
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
același duh al pustiirii. Ne gândim îndeosebi la Rusia și la Franța. Oricum însă, câtă vreme există aiurea curente ostile creștinismului, posibilitatea adversarilor, aici, e dată în mimetismul servil, de care e capabil uneori cărturarul român. Mimetismul acesta e o pacoste nu atât pentru mințile noastre plăsmuitoare cât pentru judecata critică cu pretenții de a le tălmăci și călăuzi. Valoarea unui îndrumător nu mai stă în capacitatea de a reliefa clementul propriu al operei judecate, ci în zelul de a găsi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creator, are în vedere numai fenomenele extatice a căror transă o identifică nu numai cu transa extazului artistic, dar chiar cu transele fenomenelor psihiatrice, după cum am văzut când am discutat această chestiune. Obsedați de ideea inconștientului, care a devenit o pacoste a științei actuale, o superstiție ca atâtea altele, ce bântuie în mod epocal domeniul științific, psihologii esteticieni analizează personalitățile extatice modeme și persoanele de o simptomatică quasi-religioasă sau quasi-mistică, le compară cu fapte din domeniul artei și trag arbitrar concluzii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
medicamentul real dar care nu au o viziune la fel de optimistă nu reușesc să obțină nici un beneficiu terapeutic și nu se vindecă. Companiile de produse farmaceutice care efectuează studii „dublu-orb” pentru testarea noilor medicamente consideră că efectul placebo este o adevărată pacoste și o ciudățenie nefericită a naturii, dar, în realitate, nu reușesc să înțeleagă adevărata esență a mecanismului, ce constă în faptul că trupul se vindecă singur doar atunci când mintea are în vedere acest lucru fără rețineri, cu sau fără medicamente
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
importanță hotărâtoare. Dacă aceștia manifestă o comportare anxioasă, lipsă de reținere sau atitudini greșite, acestea pot deveni modele de „imitație socială”, care declanșează anxietatea, chiar dacă în trecut copilul nu a avut nici o experiență traumatizantă. Acești însoțitori sunt mai degrabă o pacoste, deși au cele mai bune intenții. Experiența a arătat că tratamentul dentar ulterior este mult ușurat dacă unul din părinți aduce copilul la cabinet pentru alt motiv decât tratamentul, obișnuindu-l pe copil cu mediul de acolo, fără asocieri dureroase
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
terorizați, amenințați, istoviți cu nesomnul și cu lumină orbitoare în ochi? Astăzi, în anul 2006, se vorbește de „turnători”, dar nimeni nu suflă o vorbă despre cei ce au inițiat și cum, și prin ce metode diabolice, au realizat această pacoste pe capul celor care nu se puteau împăca cu sistemul comunist. Eu, care am fost mințit și atras în cursă pentru a fi arestat fă ră știrea nimănui, furat de pe drum și terorizat; eu care a trebuit să aleg între
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
reprezintă, În general, un management bazat pe principiile tehnocentrice? „Proiectul sistemelor tehnocentrice, este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați Într-un mod mecanicist și sunt priviți ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o pacoste, o sursă de incertitudine, un rău necesar. Răul omului este minimalizat prin automatizare și descalificare, iar controlul asupra muncii este transferat asupra computerelor și managementului. Tehnologia, În ansamblul său, este văzută ca un mijloc de Înlocuire sau reducere a rolului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nici deconcentratele, nici primăriile nu pot intreprinde ceva până nu le "vine bugetul". De unde se vede că dacă buget nu e, mișcarea banului nu e, speranțele... "nu e". Dacă economia și serviciile ar fi preponderent privatizate altfel s-ar roti pacostea care strică destine, vise, inimi, vieți și... instituții, "ochiul dracului"!!! Grav e că cei care au adunat mari datorii, au fost refuzați de bănci (și aici... străinii dictează !) unde guvernatorul Isărescu gestionează indirect criza, adică mulți intreprinzători, neavând din ce
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a unui act (a unei stări) de voință: hai!, ia!, iată!, st! etc. Cele două „valori” semantice caracterizează, adesea, aceiași termeni: • stări afective: „Poftim, iar vine nebunul!” „Mă!... că rău mi-a mai mers astăzi!” (I. Creangă) „Na! că făcui pacostea și frățâne-meu.” (I. Creangă) • atitudini volitive:„Poftim, intră!” „Mă... vino-ncoa!” „Na-ți cartea!” c. termeni onomatopeici; expresie imitativă fonetică a unor structuri sonore emise de om (concomitent cu unele acte fiziologice sau comportamentale), de animale, păsări, insecte etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Peugeot, Charles Duryea, Charles Stewart Rolls, Frederick Henry Royce, Henry Ford, și mulți alții. Automobilul, devine o marfă, care se vinde și se cumpară si care schimbă definitiv dezvoltarea omenirii. Despre automobil, Henry Ford spunea: "... automobilul era considerat ca o pacoste, căci făcea gălăgie și speria caii. De asemenea bloca circulația; dacă opream mașina oriunde în oraș, mulțimea se aduna în jurul ei, înainte ca s-o pot porni din nou. Dacă o lăsam singură, măcar un minut, o întotdeauna s-o
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cu câini dresați pentru a depista eventuale victime sub dărâmături, iar alte echipe urmau să plece. Acest efort avea să primească o nouă lovitură. Pe la orele 14,00, s-a primit de la Ministerul Afacerilor Externe o comunicare semnată de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului, în care se confirma cutremurul, se făceau referiri la distrugeri și unele victime, dar se specifica expres că România are mijloace să depășească consecințele cutremurului, nefiind necesare ajutoare externe. Această comunicare i-a dat argumente neașteptate secretarului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
luat cuvântul și i-a spus:” dacă așa vrei, alegeți atunci singur partea pe care o preferi”, iar Tiberius:” cum de s-ar putea ca același om să facă și distribuirea și să aleagă?” Gallus dânduși seama imediat în ce pacoste sa implicat a încercat să-l îmbuneze adăugând: ” am făcut această propunere nu pentru ca tu să te mulțumești cu o treime ci pentru a-ți dovedi că este peste putință ca imperiul să fie împărțit în trei.” În realitate nu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc. Se ascundea prin case, ferecând ușile și trăgând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se părea mai de preț în căruțe. Porneau cu toții în grabă pentru se a se feri din calea pustiiri. Se îndreptau spre una dintre pădurile de prin apropiere. Se gândeau că trebuie să stea ascunși până se domolește furia acestei pacoste. Apoi aveau să revină în târg cu tot calabalâcul ca să-și reia, ca de multe alte ori, viața de la capăt. Preoții și călugării de la mănăstire au strâns în lăzi odoarele și icoanele făcătoare de minuni. S-au adunat, la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt ei din negura inimei!/ Furnalele brațelor mele/ Le umplu cerul cu stelele,/ Cu fumul tămâiei de aur/ Din pacostea vieții-mi de faur...// Mi-a murit în pragul iernii.../ Simt frica lui Dumnezeu,/ Dar nu-i el stăpânul meu,/ Căci mă închin pământului, sfântului,/ Pe El îl simt, El mă doare,/ Pe El doar mie îngăduit să-l calc
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să ia conducerea unei cruciade împotriva francezilor. Generalul Blücher scrie lui Scharnhorst, reorganizatorul armatei prusace, în ianuarie 1813: "Dacă Majestatea Sa, regele nostru, și toți prinții germani alături de întreaga națiune nu iau hotărîrea de a extermina de pe pămîntul nostru această pacoste de francezi, inclusiv Bonaparte cu toată clica sa, cred că nici un german nu va mai fi demn de numele său. A venit acum timpul de a face ceea ce eu am cerut deja în 1809: să se cheme națiunea sub arme
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bun Început ei trebuie să-și restabilească atitudinea față de copil, fiind adeseori copleșiți de dificultățile apărute În comportarea acestuia (sunt stânjeniți de copilul lor, speriați de ieșirile agresive ale acestuia, dezamăgiți de insuccesele lui școlare și sociale, Îl consideră o “pacoste”). Adesea părinții merg cu copilul fie la psihiatru, fie la psiholog sau la consilierul școlar. Reacțiile lor la anunțarea diagnosticului ADHD al copilului lor sunt: de negare („Nu se poate!”), culpabilizare („Numai eu sunt de vină!”), blamare („Aștia nu știu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
locuri și m-am așteptat să te Întorci vesel și plin de noi forțe pe care să le consumi, cu același entuziasm, ca și până acuma. La boală nici nu m-am gândit și nici n-am bănuit posibilă această pacoste. Bine că s-a terminat cu bine. Să o luăm de la capăt. Am stat trei ore la D-na M. Millo și am scotocit ce am mai putut și acuma să-ți dau rezultatul. Articolul „La moartea doamnei Lucia Brăiloiu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doi fii (se crede, că au fost otrăviți) ai săi, morți tineri, ca numele de Cuza să nu mai amintească de fostul ei drag domn și să producă eventual turburări. Brătienii au avut ei grija asta, căci ei au fost pacostea Țării noastre. Aștept cu nerăbdare monografia, pe care o voi lăsa, ca cea mai de preț moștenire copiilor și nepoților mei. Încă odată primește, iubite domnule Dimitriu, urările noastre de bine și de spor În realizări frumoase. Cu toată prietenia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
conac; prin asta nu vreau să spun că aș fi avut cea mai mică intenție să mă bat pe burtă cu pastorul și cu moșierul! De asemenea, am intuit, cu mare bucurie, că satul nu e infestat de „intelectuali“, o pacoste pe care în zilele noastre o poți întâlni oriunde. Ca să ne întoarcem la biserică, în preajma ei se găsește un cimetičre marin, care aduce mărturia unui trecut mult mai îndelungat decât ai fi presupus că se întinde îndărătul acestui sat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mutat din oraș, pentru că mi-era teamă că ai putea încerca să mă descoperi și... — Ai rupt cu toți prietenii, foarte bine! Dar, Hartley, dacă de la bun început ai fost atât de înspăimântată de el, de ce te-ai măritat cu pacostea asta? — Am crezut tot timpul că mai târziu o să-i treacă. — De mine nu ți-a fost niciodată teamă, nu-i așa? — Nu, nu! Dar mă temeam că ai să descoperi unde mă aflu și ai să-mi scrii, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prin educația superioară. "Cristescu: Păi, ce, inovația se face așa, cât ai bate din palme? Cavafu: Te culci prost și te scoli peste noapte inventator? Cristescu: Eu le-am atras atenția de la început, de când mi-a căzut pe cap și pacostea asta de cabinet... Știți ce încurajăm cu asta? Cavafu: Incultura. Atunci la ce mai trebuie universități, dacă fiecare nechemat își închipuie că revoluționează știința? A, vrei să sprijini poporul? Mă rog, ia unul, doi, caută-i pe cei mai dotați
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ambasadorul român pendulând între capitalele țărilor în cauză: Islamabad și București; tentativa de a promova o asemenea colaborare a fost însă afectată de slăbiciunea uneia dintre părți care se pare că acceptase o colaborare cu un alt stat; regretatul Cornel Pacoste, fost adjunct al ministrului afacerilor externe, a apreciat, în această problemă, că cel în cauză de la Islamabad a reușit să realizeze în 2-3 luni cât "alții nu au reușit în doi ani". La Islamabad, Ambasada U.R.S.S., prin ambasadorul Azimov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]