354 matches
-
Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Amărăști este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Amărăști (reședința), Mereșești, Nemoiu, Padina, Palanga și Teiul. Comuna Amărăști este așezată în partea sudică a județului Vâlcea, în zona dealurilor mijlocii ale Platfomiei Oltețului din Podișul Getic, având ca vecini: la nord-comuna Glăvile, la sud-comuna Crețeni, la est-comuna Mitrofani și la vest-comuna Gușoeni. Teritoriul
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
mare în direcția nord-sud. Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți) și din munteni, sau bufeni, coloniști
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
urmă „ocupă partea de vest a județului Buzău, spre județul Prahova, iar Câmpia Bărăganului de Mijloc ocupă interfluviul dintre Călmățui și Ialomița. Partea din dreapta Călmățuiului este ocupată de o fâșie lată de nisipuri de la Smeeni și Florica până la Pogoanele și Padina”. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de . Distanțele față de satele vecine sunt destul de mari. Distanța până la reședința comunei învecinate Mihăilești (situată în partea de nord-vest), este de . La vest se află satul Glodeanu-Sărat, distanța fiind de , aceeași distanță fiind
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
colonie de călugări mișuna în schiturile de pe munte ca și la muntele Atos"" Așa s-a construit Biserica schitului din vârful muntelui Cioclovina, la depărtare de 5 km de mănăstire dar și biserica din Cioclovina de jos, în locul numit și Padina Viilor, tot din piatră pe locul celei vechi.<br> Cele mai vechi lăcașuri de cult avizate de Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice (C.N.M.A.S.I.) sunt: Metocuri sau metohuri Metohurile cele mai vechi din apropiere ce țineau
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
(n. 1925, comuna Padina, județul Buzău - d. 13 martie 2007) a fost un general român de Securitate. A fost comandant al Direcției a III-a de Contraspionaj a Securității. A fost și comandant al Școlii de ofițeri de Securitate de la Băneasa. După trecerea sa
Neagu Cosma () [Corola-website/Science/307447_a_308776]
-
lui Romeo. Menajera îi părăsește, iar Romeo renunță la relația cu Miki. El începe să-și ajute soția în treburile casnice, dar arde friptura provocând o gaură mare în ușa de la intrare. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Rodica Padina. Ulterior, scriitoarea a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1989 un volum ce conținea romanele "De joi pînă duminică" și "Alo, aterizează străbunica!", într-un volum cu romanul (Ed. Eminescu, București, 1989, Colecția Rampa, 164 p.). Filmul a fost
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
ap. 3, județul Dolj. 290. Păscu Viorel, născut la 11 iunie 1953 în localitatea Toarcla, județul Brașov, România, fiul lui Păscu Viorel și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 25263 Helsingborg Ludvikagatan 21, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Padina, nr. 5, bl. D9, sc. F, ap. 12, județul Brașov. 291. Hebberling Felix Marian, născut la 26 decembrie 1970 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiul lui Hebberling Dan Radu și Reca, cu domiciliul actual în Austria, 3314 Strenberg, Ramsan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
județul Bihor, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Artelectro Construct" - S.R.L. din municipiul Oradea, județul Bihor, în calitate de concesionar. Articolul 6 Se aprobă Licența de concesiune privind explorarea resurselor de apă minerală din perimetrul Izvoarele Padinei 2, județul Brașov, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Aguapur" - S.R.L din localitatea Vama Buzăului, satul Acriș, județul Brașov, în calitate de concesionar. Articolul 7 Se aprobă Licența de concesiune privind explorarea resurselor de nisip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194728_a_196057]
-
Valeriu „Valer” Toma (n. 1957, Padina, județul Buzău) este un canotor român, laureat cu aur la Los Angeles 1984. A participat la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova la proba de dublu rame fără cârmaci (2-) cu Constantin Postoiu, clasându-se pe locul 4. Patru anu mai
Valer Toma () [Corola-website/Science/308121_a_309450]
-
părți de moșii fiind deținute și de principele Al. Știrbei, N. Ghica, Eug. Ghica și G. Șeptilici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept reședință a plășii Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
Vameșului Rousseau, iar M. Eleutheriade cu o peisagistică de un rafinament rar, în care lirismul de fond se conjugă cu o remarcabilă forță a expresiei. Dar surpriza absolută a întregii expoziții și, într-un fel vedeta acesteia, este Alexandru Moser Padina. Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
se conjugă cu o remarcabilă forță a expresiei. Dar surpriza absolută a întregii expoziții și, într-un fel vedeta acesteia, este Alexandru Moser Padina. Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat de efectele seducătoare și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care motivul exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm fond de sensibilitate și de generozitate. Puternic fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
18195 PIVARU ECATERINA (n. 1949) Brașov, Str. 13 Decembrie nr. 46 țel. 164963 10019 PIVODA ELENĂ (n. 1949) Brașov, Str. Măceșului nr. 2B bl. A 5 sc. B ap. 27 țel. 186074 10021 POP CORNELIA NICOLETA (n. 1955) Brașov, Str. Padina nr. 2 bl. D6/18 țel. 331401 10022 POP DIANA (n. 1963) Brașov, str. Saturn nr. 36, sc. A, ap. 12 țel. 329387 095035540 9855 POP SILVIA (n. 1939) Brașov, Str. Saturn nr. 42, sc. A, ap. 4 țel. 131694
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Galați, Mazepa ÎI, bl. L6, ap. 89 țel. 479058 2317 NECSULESCU ECATERINA (n. 1958) Galați, Română 4, bl. LC2, ap. 30 țel. 417122 092404510 11428 OANCA MIHAELA NICOLETA (n. 1960) Tecuci, Str. M. Kogălniceanu nr. 27 țel. 812336 095101113 2328 PADINA NECULAI (n. 1950) Galați, Roșiori bl. BR16A, ap. 23 țel.431974 463334 2358 POPA IOANA (n. 1954) Galați, Str. Nae Leonard nr. 17, bl. C13, ap. 44 țel. 318866 15661 RADU BENONI TONI (n. 1967) Galați, str. Domneasca bl. MODERN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
0068 SC MODUL ECONOMIC SRL Galați, Str. Navelor 2, bl. R1, ap. 23 țel. 413256 Tutori de stagiu BOGATU GHEORGHE (E. C) 0523 SC PADPREST SUN 99 SRL Galați, str. Roșiori bl. B1, ap. 62 țel. 431974 Tutori de stagiu PADINA NECULAI (E. C) 0527 SC SERVECONOMIC SRL Galați, str. Nae Leonard nr. 17, bl. C13, ap. 44 țel. 457800 Tutori de stagiu POPA IOANA (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 2196 ANGHELCOVICI ISPAS (E. C) Galați, G. Coșbuc bl. C13, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Crișan Andreescu A cincea ediție PADINA FEST 2014 se va desfășura între 23 și 27 iulie, pe platoul Padina din Bucegi. Padina Fest reprezintă un eveniment responsabil, având ca scop promovarea munților Bucegi și a turismului la mare altitudine, ridicarea gradului de educare montană și ecologizarea
PADINA FEST 2014, cinci zile de muzică și aventură între 23 și 27 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/67177_a_68502]
-
Crișan Andreescu A cincea ediție PADINA FEST 2014 se va desfășura între 23 și 27 iulie, pe platoul Padina din Bucegi. Padina Fest reprezintă un eveniment responsabil, având ca scop promovarea munților Bucegi și a turismului la mare altitudine, ridicarea gradului de educare montană și ecologizarea zonei cu scopul de a conserva patrimoniul natural. PADINA FEST 2014. Festivalul de pe
PADINA FEST 2014, cinci zile de muzică și aventură între 23 și 27 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/67177_a_68502]