301 matches
-
stâncă La Madeleine descoperit și cercetat de E. Lartet, în 1863, care a și propus recunoașterea culturii arheologice, definită și caracterizată de H. Breuil, în 1912. Secolul al XIX-lea și al XX-lea au însemnat și descoperirea altor stațiuni paleolitice, nu numai în Franța, ci și în Spania, Italia, Germania, Austria, Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia, România și R. Moldova, unde au fost identificate bogate și variate elemente de artă paleolitică, și pe care le putem include printre sanctuarele Paleoliticului superior
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
și al XX-lea au însemnat și descoperirea altor stațiuni paleolitice, nu numai în Franța, ci și în Spania, Italia, Germania, Austria, Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia, România și R. Moldova, unde au fost identificate bogate și variate elemente de artă paleolitică, și pe care le putem include printre sanctuarele Paleoliticului superior european. Considerăm necesar să precizăm că, deși în 1830 s-a înființat la Iași Cabinetul de istorie naturală și medicină, cu un Cabinet numismatic și arheologic, cercetări efective au fost
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Cabinet numismatic și arheologic, cercetări efective au fost efectuate abia spre sfârșitul aceluiași secol, ocazionate de descoperirea celebrei stațiuni eponime de la Cucuteni-Cetățuia, de către Theodor Burada. În prima jumătate a secolului al XX-lea, abatele H. Breuil vizitează mai multe stațiuni paleolitice în Transilvania și publică Stations paléolithiques en Transylvanie; fiind invitat de către C.S. Nicolăescu-Plopșor să viziteze peșterile cu elemente de artă, considerate paleolitice, abatele Breuil publică Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, precizând caracterul postpaleolitic al acestora. În aceeași perioadă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Transylvanie; fiind invitat de către C.S. Nicolăescu-Plopșor să viziteze peșterile cu elemente de artă, considerate paleolitice, abatele Breuil publică Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, precizând caracterul postpaleolitic al acestora. În aceeași perioadă, Et. Patte a vizitat mai multe stațiuni paleolitice din Transilvania, Moldova și Basarabia, pe care le-a luat în considerație în lucrarea Souvenirs de voyage en Roumanie. Notes de préhistoire (V. Chirica, D. Boghian, 2003, vol.I, p. 50-51). În ultimele decenii, M. Cârciumaru (M. Cârciumaru, 1987; M.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
M. Cârciumaru, M. Mărgărit, L. Niță, M. Anghelinu, M. Cosac, O. Cârstina 2004) și V. Chirica (2004 a,b,c; G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005) au realizat mai multe eseuri cu privire la arta și religiile preistorice, îndeosebi paleolitice, iar N. Ursulescu (2004) și D. Monah (1992, 1997) și-au concentrat preocupările spre domeniul neo-eneolitic al problematicii. II. Elemente de cronologie a Paleoliticului Pentru înțelegerea elementelor care stau la baza demersului nostru, considerăm necesară o succintă prezentare a evoluției
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
și-au concentrat preocupările spre domeniul neo-eneolitic al problematicii. II. Elemente de cronologie a Paleoliticului Pentru înțelegerea elementelor care stau la baza demersului nostru, considerăm necesară o succintă prezentare a evoluției Omului creator, a caracteristicilor elementare ale culturilor și faciesurilor paleolitice, dar și popularea pământului. - Între 4 și 3 MA, se evidențiază Australopithecus, din grupa preantropienilor, care au evoluat spre mersul biped; - Între 3 și 2 MA, alte specii de Australopithecus (ex. Homo habilis) sunt creatorii primelor unelte cioplite intenționat; - Între
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a marca gura feței umane. Autorii descoperirii, J.-C. Marquet, M. Lorblanchet (2000) apreciază că această plachetă din silex, cu elemente umanoide figurate, dar transformată de Om pentru a i se accentua caracteristicile antropomorfe, a devenit element al nașterii artei paleolitice, ca proto-figurină antropomorfă. Noi apreciem că această piesă constituie o primă tentativă a Omului de umanizare a universului său nelocuibil, prin intervenția asupra plachetei amorfe, căreia i s-au operat trăsături după chipul creatorului ei. În ceea ce privește aspectele practicilor
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de Cro-Magnon pe parcursul explorărilor continui, specifice perioadei, în căutarea de surse de hrană, de materii prime pentru cioplirea uneltelor, a mediilor favorabile pentru instalarea campamentelor. Dintre multitudinea reperelor care fac din grota Chauvet un mare sanctuar al artei și religiilor paleolitice, se mai remarcă faptul că au fost localizate două arii de concentrare a activității: una aproape de intrare (unde s-au identificat și adevărate osuare cu resturi de Ursus spelaeus, cu picturi preponderent în roșu, și cu gravuri, și alta în
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
lemn (preponderent, Pinus silvestris) din vetrele folosite la încălzit și iluminat, s-a putut face și datarea celor două locuiri: prima are vârsta de 28.250 ± 430BP, a doua de 24.660 ± 330BP. Așadar, acest sanctuar al artei și religiei paleolitice poate fi atribuit Aurignacianului (prima locuire) și începutului Gravettianului (a doua locuire) (D. Baffier, 2005, p. 76-81). O primă caracteristică apropie bestiarul din această grotă de religia aceleiași populații: redarea animalelor periculoase: mamuți (50 %), urși, rinoceri, feline, dar numai doi
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mamut. Are trunchiul alungit, picioarele scurte, ca și brațul stâng (cel drept a fost distrus din vechime). Reprezentarea capului, de tipul felinei sau a ursului, face din această creație prima reprezentare a divinității cu caracteristici duble, om-animal, din arta mobiliară paleolitică, datată la 32.000 ani BP. O altă piesă de artă mobiliară, cu imagine aproape identică a fost semnalată la Peștera Fels. La Vogelherd, figurinele animaliere sunt realizate în manieră remarcabilă: patru mamuți în ronde-bosse, altul în semi-relief, pe un
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a fost reprezentată, ca la Laussel, imaginea procreerii, a acuplării celor două elemente, ying și yang. Satuetele au fost realizate conform “canoanelor” religioase sau estetice ale timpului și comunității umane. Pentru comparație, este util să redăm și alte celebre Venus paleolitice: Lespugne, Brassempouy, Montpazier, Sireuil, Tursac, MainzLinsenberg, Mauern, Savignano, Willendorf, Malta, Moravany, Kostienki. Aceste statuete se caracterizează prin obligativitatea imaginii interzise, canon respectat cu strictețe în arta paleolitică și eneolitică, ceea ce ne apropie, din nou, de textul scripturistic. Prezența unui număr
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
și comunității umane. Pentru comparație, este util să redăm și alte celebre Venus paleolitice: Lespugne, Brassempouy, Montpazier, Sireuil, Tursac, MainzLinsenberg, Mauern, Savignano, Willendorf, Malta, Moravany, Kostienki. Aceste statuete se caracterizează prin obligativitatea imaginii interzise, canon respectat cu strictețe în arta paleolitică și eneolitică, ceea ce ne apropie, din nou, de textul scripturistic. Prezența unui număr sporit de statuete, la Grimaldi, unde s-au descoperit și morminte de copii, probează existența unor locuri cultice importante pentru manifestările religioase ale vremii. Grota Paglicci, Italia
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
bastonașe marchează grupe de figuri și spațiile intermediare. Acest ansamblu al picturilor în negru oferă un caracter stilistic omogen. Al doilea mare complex pictural îl constituie Marele Plafon al sălii de 18x9 m, și a devenit o celebritate a artei paleolitice, cu decorul policrom unic. În centru, peste 15 bizoni în posturi variate, unele naturiste (cei doi bizoni care își delimitează teritoriul). Figurile dominante sunt un bizon mascul de 2,05 m și un cal având 1,70 m, ca temă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
nu prea mare, într-o singură secvență de locuire, și reprezintă ideologia religioasă a vremii, destul de mult schimbată față de ce s-a realizat în grota Chauvet, cu aproximativ 17 milenii în urmă. În prezent sunt cunoscute și alte numeroase locuiri paleolitice în grote sau în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
pe ceramica neo-eneolitică), dar și la imaginea cea mai sugestivă a prezenței divinității feminine ori masculine; evident, au rămas mii de alte reprezentări de semne încă necunoscute. Repetarea unor astfel de semne din primele două categorii, nu numai în arta paleolitică, dar și în cea eneolitică, demonstrează corectitudinea încadrărilor, dar și transmiterea ideilor religioase, intrând în domeniul etnologic. O altă importantă reprezentare antropologică o constituie redarea mâinilor. Cunoaștem deja interpretările date de unii exegeți: coregrafie religioasă (H. Breuil), limbaj (care încă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
între starea de obezitate și cea de graviditate, iar specialiști obstetricieni-ginecologi au operat deja astfel de detalieri (J.-P. Duhard, 1995, p. 65-70), deși sunt și statuete unde starea de graviditate este bine exprimată (Kostienki XIII). În ceea ce privește gravura și pictura paleolitică, putem constata chiar o anumită evoluție a reprezentărilor, pentru unele găsind identități și în arta eneolitică. Mai întâi, constatăm redarea divinității în poziție sexuală, singură (Gabillou) sau în asociere cu bizonul (La Magdelaine des Albis), numai cu cornul de bizon
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
religioasă a timpului. Reluarea acestei reprezentări pe ceramica eneolitică a permis o altă interpretare dublă: autoprocrearea, cu puterea pe care și-a însușit-o Marea Mamă, sau redarea cuplului antropomorf, pe același principiu, masculin-feminin. O altă interpretare a realizărilor artistice paleolitice o poate constitui imaginea interzisă, pornind de la faptul că în cea mai mare parte fața, visajul divinității feminine este fie neredat (femeia acefală, la Gabillou, statuetele fără cap, de la Kostienki I), fie foarte slab și neclar redat, astfel că stabilirea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
sacrifice propriul-unicul fiu, înlocuit la final cu un berbec), ori prin depunerea rituală a ofrandelor de carne sau de coarne de animale vânate în morminte, dar și încercarea de substituire cultică a animalului puternic, feroce (leu, bizon, cerb) de către vânătorul paleolitic. Artiștii au redat mai multe scene ale acestor substituiri, detaliile fiind mai puțin importante: picioare și sex uman, cu corp și coarne de animal, trup uman și cap de animal, de cele mai multe ori în mișcare accentuată, poate dans cultic. Nu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
succes la vânătoare sau pentru a marca supremația sa asupra mediului, reprezentat de cel mai important factor de ostilitate pe care a perceput-o omul. Nu putem încheia acest demers fără a aduce în discuție un alt element propriu sanctuarelor paleolitice, extrem de important în procesiunile cultice: muzica. Este mai mult ca sigur că vorbirea articulată a precedat manifestările sale sonore de bucurie sau de tristețe. Dar nu se va ști, probabil, niciodată dacă acestea au fost vocalizate, și unde. Cu mai
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Dalmeri (red.), 2005. Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005. 6. M. Cârciumaru, 1987. Mărturii ale artei rupestre preistorică în România, București. 7. M. Cârciumaru, M. Mărgărit, 2002. Arta mobiliară și parietală paleolitică, Cetatea de Scaun, Târgoviște. 8. M. Cârciumaru, V. Chirica, 1987. Découverts d’art paléolithique sur le territoire de la Roumanie, în La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI, II, éd. V. Chirica, Iași
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 123-126. 10. I.H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Presa Bună, vol. III, Iași, 2005. 11. V. Chirica, 2004 a. Identitatea unor semne în simbolurile artei paleolitice și neo-eneolitice, în Elemente de spiritualitate în spațiul carpato-nistrean * Preistorie, Simpozion internațional, Rezumatele comunicărilor, Iași, p. 4-9. 12. V. Chirica, 2004 b. La Grande Déesse et son interprétation dans l’Art paléolithique, în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Déesse et son interprétation dans l’Art paléolithique, în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 187-194. 13. V. Chirica, 2004 c. Teme ale reprezentării Marii Zeițe în arta paleolitică și neolitică, în Memoria Antiqitatis, XXIII, Piatra Neamț, p. 103-127. 14. V. Chirica, D. Boghian, 2003. Arheologia preistorică a lumii, BAI, XII, ed. V. Chirica, Iași, vol. I, Paleolitic-Mezolitic. 15. J. Clottes, 2003. Un problème de parenté: Gabillou et Lascaux, în
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a patrimoniului cultural național, căreia îi integrăm problemele istoriei, civilizației și culturii Botoșanilor, prilej fericit de dialog științific, de afirmare a unor contribuții și puncte de vedere interesante. În acest an, simpozionul nostru este cuplat cu simpozionul internațional consacrat cercetărilor paleolitice din România. Vă informăm că simpozionul nostru este deschis următoarelor domenii: arheologie și istorie veche; istorie medie, modernă și contemporană (locală și națională); muzeologie - restaurare, conservare; civilizație, cultură, artă; științele naturii Lucrările simpozionului se vor desfășura în zilele de 25-26
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
univers arhaic, unde “totul era posibil”. Experiența de care a avut parte în îndepărtata Indie i-a oferit posibilitatea de a analiza lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. În Istoria credințelor și ideilor religioase sunt analizate pe rând tradițiile paleolitice, ale popoarelor primitive, legendele germanice, asemănătoare în mare măsură cu cele iraniene, cultul preoților druizi, confrerie religioasă capabilă să-și transmită cunoștințele pe cale ezoterică, preoți despre care se spunea că pot stăpâni elementele naturii, putând aduce furtuni. Eliade nu pierde
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]