445 matches
-
Thessalia. Ioan VI a început o luptă activă împotriva forțelor descentralizatoare, care se încuibaseră în mediul clasei dominante a Imperiului, datorită moravurilor feudale anarhice. Nemulțumiții au trecut, din tabăra lui, în cea a opoziției, grupându-se în jurul tânărului Ioan V Paleologul. În anul 1352, Paleogul s-a răsculat, revendicând domeniul fiului împăratului Matei-Adrianopolul. Printr-o manevră abilă, Ioan Cantacuzino a încercat să evite conflictul; guvernarea lui Matei Cantacuzino în Rhodopi era transferată Paleologului, Matei primind în circumscripția din Adrianopol o nouă
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
a opoziției, grupându-se în jurul tânărului Ioan V Paleologul. În anul 1352, Paleogul s-a răsculat, revendicând domeniul fiului împăratului Matei-Adrianopolul. Printr-o manevră abilă, Ioan Cantacuzino a încercat să evite conflictul; guvernarea lui Matei Cantacuzino în Rhodopi era transferată Paleologului, Matei primind în circumscripția din Adrianopol o nouă și mai importantă guvernare. Dar înțelegerea nu dura multă vreme, căci se producea ruptura inevitabilă, ostilitățile luând forma caracteristică a unui război între principatele autonome ale lui Ioan al V-leaPaleologul și
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
interior. Însă încercarea sa de a cuceri Tenedosul a eșuat și Cantacuzino s-a întors în capitală. În noiembrie, Ioan V Paleologuol s-a apropiat, cu corăbiile italianului Francesco Gattilusio, de zidurile Constantinopolului. Noaptea, prietenii lor au deschis porțile, soldații Paleologului au intrat în oraș și au ocupat arsenalul. Garda catalană a lui Ioan VI a fost izolată de palat, în capitală a început, a câta oară, masacrarea rudelor și prietenilor împăratului mai vârstnic. Obosit de nenumăratele și sângeroasele lupte intestine
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
timpul, Ioasaf-acesta este numele pe care și l-a luat, la călugărire, fostul împărat-s-a împăcat cu Ioan V și atât curtenii greci, cât și diplomații străini trebuiau să țină seama de influența considerabilă a lui Cantacuzino la curtea Paleologului.Afară de aceasta, el a desfășurat o activitate de scriitor, demonstrând, în mod strălucit că știe să mânuiască nu numai sabia și pana cu cerneală roșie. Acest om cu capacități uimitoare a murit la Mistra, în vârstă de aproape 90 de
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
1224) și greci, armeni sau genovezi (în porturi). În 1357, Dobrotici s-a declarat despot. În același an însă, a pierdut Mesembria și Anhialos (azi Nesebăr și Pomorie, Bulgaria), care au fost recucerite de împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul. Dar doi ani mai târziu în 1359, Dobrotici cucerește cetatea Vicina de la jupânul Demetrios (Arhiepiscopul Vicinei, Iachint, a devenit primul mitropolit al Țării Românești tot în acest an), gurile Dunării cu cetățile Oblucița (azi Izmail, Ucraina) și Chilia, Insula Șerpilor
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
cetăți antice Tomis și Callatis) de la Țara Românească, precum și Silistra de la Țaratul de Târnovo. I-a expulzat pe genovezi care au păstrat doar portul Licostoma (azi Periprava). Noul stat a capătat numele de Dobrogea, după Dobrotici. În 1366 Ioan V Paleologul a vizitat Roma și Buda, pentru a încerca să capete ajutor pentru viitoarea campanie a sa împotriva Dobrogei (în cursul căreia a fost capturat la Varna). O nouă campanie condusă de Amadeus al VI-lea de Savoia și sprijinită de
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
prezent într-o avansată stare de degradare, fragmentele păstrate permit totuși reconstituirea parțială a dispoziției iconografice, în cadrul căreia un loc important îl ocupă scenele unui amplu „Imn acatist”. Zestrea de frescă a lăcașului, încadrabilă în atmosfera artei constantinopolitane a epocii Paleologilor, a fost realizată cândva între anii 1377 și 1450. Destinația inițială a edificiului a suscitat vii controverse în rândul specialiștilor. Astfel, Vasile Drăguț a presupus că biserica servise drept lăcaș de închinăciune ostașilor însărcinați cu paza cetății. Diferit, Radu Popa
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
dejucând planul a mers la negocierile de pace și a neutralizat Veneția, pe de altă parte a început pregătirile impotriva Akkoyunlu. După ce negocierile au eșuat, la Tebriz a fost trimis ambasadorul Catterino Zeno care era nepot după mama al Teodorei Paleolog, soția lui Uzun Hasan. Conducatorul azer a ordonat mobilizarea, numai că încrederea lui în Veneția a fost zdruncinată și a început să intre în relațiile directe cu statele europene. El a înțeles că Veneția vrea să zdrobească Imperiul Otoman cu
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
pe Georgios Muzalon și, potrivit tradiției, pe patriarhul Arsenios. Simțind că nu va fi în stare să-i țină în frâu pe magnați, care prinseseră curaj, după moartea autoruritarului Theodor II, Muzalon a încercat să renunțe la regență. Megaducele Mihail Paleologul a convins senatul, în mod intenționat, să nu accepte demisia, lăudându-l pe tutore cu vorbe lingușitoare. În a noua zi de pomenire a lui Theodor II, la parastasul de la mănăstirea Sosandra, Georgios Muzalon și cei doi frați ai săi
Ioan al IV-lea Laskaris () [Corola-website/Science/317079_a_318408]
-
a lui Theodor II, la parastasul de la mănăstirea Sosandra, Georgios Muzalon și cei doi frați ai săi au fost înconjurați în biserică de mercenarii marelui conostaulos și, din porunca acestuia, au fost tăiați cu săbiile chiar acolo. Noul tutore, Mihail Paleologul, s-a proclamat, în curând, el însuși împărat și s-a încoronat, iar încoronarea solemnă pentru domnie a lui Ioan IV a fost amânată. Patriarhul a pus condiția ca, la atingerea majoratului, Laskaris să devină autocrator. Lucrul acesta însă nu
Ioan al IV-lea Laskaris () [Corola-website/Science/317079_a_318408]
-
a încoronat, iar încoronarea solemnă pentru domnie a lui Ioan IV a fost amânată. Patriarhul a pus condiția ca, la atingerea majoratului, Laskaris să devină autocrator. Lucrul acesta însă nu s-a întâmplat. După cucerirea Constantinopolului, Mihail al VIII-lea Paleologul s-a încoronat a doua oară, apoi, din ordinul lui, Ioan Laskaris, care avea 11 ani, a fost orbit și exilat într-un castel întărit din Bitinia. În timpul răscoalei țărănești din 1262, un tânăr orb se dădea drept împăratul. Adevăratul
Ioan al IV-lea Laskaris () [Corola-website/Science/317079_a_318408]
-
și extinderea autorității coroanei maghiare la sud de Dunăre. În războiul lui Béla al IV-lea împotriva lui Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii sub conducerea țarului Constantin I Assan (1257-1277), și bizantinii conduși de împăratul Mihail Paleologul (1259-1282), au trecut Dunărea și au ocupat cetatea și Banatul de Severin până când magistrul Laurențiu, fiind numit ban, a recucerit cetatea și regiunea. Cavalerii ioaniți, a căror îndatorire era să apere regiunea și cetatea, părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a mutat la Constantinopol, unde a studiat logica și retorica la Ion Glycus, Patriarh în anii 1315-1319. În această perioadă, Nichigor Gregoras a avut deasemeni relații apropiate cu influentul erudit Theodorus Metochites, care era confidentul împăratului Andronic al II-lea Paleologul (1260-1332) precum și administratorul imperiului. Nichifor Gregoras a refuzat propunerea lui Andronic al II-lea de deține funcția de "Chartophylax" (arhivar) dar a acceptat să administreze o școală privată la Mănăstirea Chora. În 1326 a propus anumite reforme în calendar, refuzate
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
de împăratul Andronic al II-lea. Aceste reforme au fost acceptate și introduse după peste 250 de ani, de Papa Grigore al XIII-lea (1572-1585). După detronarea împăratului Andronic al II-lea în anul (1328) de către Andronic al III-lea Paleologul,(1297-1341), Nichifor Gregoras a reușit să câștige favorurile acestuia. Andronic al III-lea l-a desemnat pe Nichifor Gregoras să conducă negocierile cu ambasadorii Papei Ioan al XXII-lea în problema unificării bisericilor. Aceste negocieri au eșuat în anul 1333
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
a pronunțat împotriva ambilor oponenți. Tezele expuse de Grigore Palamas au fost acceptate de sinodurile din 1341, 1347 și 1351. După sinodul din 1351, Nichifor Gregoras a fost condamnat la izolare și închisoare. Odată cu victoria împăratului Ion al V-lea Paleologul în 1354, Nichifor Gregoras a fost eliberat și se presupune că a decedat în anul 1360. Nichifor Gregoras a fost un demn reprezentant al umanismului bizantin, retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
dezvolte cultura turcă și Alevi, susținând starea de fericire și liniște a tuturor oamenilor, care trăiesc într-o atmosferă de pace și prietenie. Yazıcıoğlu, în opera sa, "Tarihi ali Selçuk", relatează despre așezarea lui Sarı Saltuk în Dobrogea: " Fasilievs M. Paleologul Dobruca ilini ki eyü devvar bihark tendürüsy ve abu havası hubaverleridir, anlara yer yurt verdi ve Anadoludağı kendülere ta’alluk Türk obalarına el altından haber ettiler (Izzettin Keykavuz). Kıșlak bahamesi ili Iznik’e inup az müdette Üsküdar’dan çok Türk
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
II, între fiii săi Izzedin Keykavus II, Kılıçarslan IV și Alaeddin Keykubad II se naște o dispută pentru tron. Izzedin Keykavus II, care este înfrânt în acest conflict, se refugiază împreună cu apropiații săi la împăratul bizantin, Mihail al VIII-lea Paleologul. Acesta din urmă, la cererea lui Keykavus de a-i oferi un teritoriu, îi oferă ținutul Dobrogei, care pe atunci era nelocuit. Astel, în anii 1263-1264, o populație însemnată de turcmeni din zona Iznik și Izmit trecând prin Rumelia, se
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
dorinței lui Noghay de a strânge relațiile cu Imperiul Bizantin. În acest sens, a făcut alianță cu Constantinopole căsătorindu-și fiul moștenitor al tronului, pe Ceaka, cu o prințesă bizantină, care era o fiică nelegitimă a împăratului Mihail al Vlll-lea Paleologul. Moneda noghaidă datează de la sfârșitul secolului al Xlll-lea, respectiv a fost bătută între 1296 și 1300, deși se cunoaște faptul că atelierul de monetărie de la Isaccea funcționa încă de pe la 1286, cel puțin, și bătea monede pentru Hoarda de Aur. Cea
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
a patra cruciade de la începutul secolului al XIII-lea. În ciuda acestei ocupații, cruciații erau tot creștini, teritoriile locuite de greci neieșind astfel de sub influența acestei religii. Constantinopolul avea să fie eliberat de sub dominația latină de împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul în 1261. În schimb, Constantinopolul avea să fie cucerit în 1453 de turcii musulmani. Ocuparea Constantinopolului de către turci a marcat sfârșitul civilizației bizantine. Hagia Sophia a fost transformată în moschee. După cucerirea Constantinopolului, restul teritoriului bizantin a fost ocupat fără
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
15 aprilie 1452 începerea pregătirilor pentru asediul Constantinopolului. În aprilie 1453, Mahomed al II-lea a început asediul orașului Constantinopol. În ciuda faptului că apărătorii orașului conduși de Giovanni Giustiniani și având drept comandant suprem pe împăratul Constantin al XI-lea Paleologul (1448-53) au opus rezistență eroică, eforturile lor au fost în zadar. După aproximativ două luni, zidurile care rezistaseră atâtor asedii până atunci, au cedat în cele din urmă în fața bombardamentului artileriei grele ale lui Mahomed al II-lea. În seara
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
a ordonat un asalt general asupra zidurilor șubrezite de capitalei bizantine. Atacul efectuat simultan de trupele de uscat și de marinarii otomani au dus la înfrângerea și punerea pe fugă a apărătorilor creștini. După cum menționează unele surse creștine, basileul Constantin Paleologul a murit eroic în lupta cu invadatorii otomani. Surse otomane însă, așa cum este Tursun Beg, afirmă că basileul și-ar fi dezbrăcat hainele imperiale și a încercat să fugă, dar a fost ucis de un soldat otoman. Armata otomană a
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
pentru o vreme să ocupe Serbia. Mahomed a fost obligat să organizeze o serie de expediții care să-l împingă pe Skanderbeg înapoi în zonele înalte de munte. În timp ce sultanul era ocupat cu luptele cu albanezii, despoții Moreii, frații Demetrios Paleologul și Thomas Paleologul au declanșat un război civil. Demetrios era dispus să ceară ajutorul turcilor, în vreme ce fratele său, Thomas, a căutat să obțină sprijinul unor puternici ai Europei occidentale, care să-i asigure victoria împtriva fratelui său și a turcilor
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
să ocupe Serbia. Mahomed a fost obligat să organizeze o serie de expediții care să-l împingă pe Skanderbeg înapoi în zonele înalte de munte. În timp ce sultanul era ocupat cu luptele cu albanezii, despoții Moreii, frații Demetrios Paleologul și Thomas Paleologul au declanșat un război civil. Demetrios era dispus să ceară ajutorul turcilor, în vreme ce fratele său, Thomas, a căutat să obțină sprijinul unor puternici ai Europei occidentale, care să-i asigure victoria împtriva fratelui său și a turcilor. Războiul civil a
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
respinge atacurile dușmanilor străini. Taratul Sârb a lui Dusan s-a fragmentat într-un conglomerat de principate, dintre care unele nu au recunoscut nici nominal domnia sa. Prima provocare majoră pentru Ștefan Uros a fost reprezentată de către unchiul său, Simeon Uros Paleologul, care a încercat să ocupe tronul în 1356. Învins, Simeon Uros s-a retras în Tesalia și Epir, unde a continuat să păstreze titlul de "împărat al românilor și sârbilor". Poziția lui Ștefan Uros nu a fost ajutată nici de
Ștefan Uroș al V-lea al Serbiei () [Corola-website/Science/329614_a_330943]
-
muzeele și colecțiile de artă din întreaga lume. A făcut cercetări în diverse arhive(„Fondul Brâncuși”, aflat la Biblioteca Kandinsky/Georges Pompidou, Paris, la care s-a admis accesul după 2001). A avut șansa să fie apropiat al lui V.G.Paleolog, Barbu Brezeanu, Petru Comarnescu, Constantin Antonovici, C.S.Nicolaescu-Plopșor. I-a cunoscut și a fost, mai mult sau mai puțin, în relație cu Ștefan Georgescu-Gorjan, Petre Pandrea, Milița Petrașcu, Natalia Dumitrescu, Irina Codreanu-King, Sidney Geist, Carola Giedion-Welcker ș.a. precum și cu Jeana
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]