204 matches
-
dintre distribuția spațială (geografică) a organismelor vii și cea temporală (istorică) și mai târziu avea să conducă la ideea de evoluție. În jurul anului 1800, contribuțiile lui Georges Cuvier și ale altor naturaliști aduc progrese importante în anatomia comparată și în paleontologie. În scrierile sale, Cuvier argumentează detaliat faptul că fosilele descoperite în urma săpăturilor sunt mărturiile unor specii demult dispărute și că cele actuale prezintă unele modificări, în opoziție cu teoriile fixiste de până atunci. Fosilele descoperite de Gideon Mantell, William Buckland
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
geonom, istoria naturală și istoria omenească sunt aceeași istorie. Pământul, apele, clima, viața, omenirea formează un continuum interactiv : decriptarea trecutului permite o înțelegere mai deplină a prezentului și o anticipare mai eficientă a viitorului. Astfel, decoperind (mulțumită combinării arheologiei, antropologiei, paleontologiei, sedimentologiei, palinologiei, glaciologiei si paleo-climatologiei, "geologiei scoarței terestre, a științelor și tehnicilor care permit cunoașterea directă și indirectă a substanțelor minerale din scoarța terestră și structura în profunzime a Pământului" ) că o bună parte din năvălirile, războaiele și evoluțiile istorice
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
science fiction alături de George Anania, într-un cuplu pe care Adrian Rogoz l-a numit "scriitorul bicefal". Romulus Bărbulescu a decedat pe 9 februarie 2010. Romulus Bărbulescu a scris un scenariu de film a cărui acțiune se petrecea în lumea paleontologiei. Dactilografa lui era aceeași cu a unui autor SF, care, ulterior, a publicat o povestire SF despre care Bărbulescu a susținut că fusese plagiată după acel scenariu. A reclamat acest lucru la Adrian Rogoz care, pentru a-l împăca, i-
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
la Industrial Workers of the World, supranumiți "Wobblies". Conceptul de Webblies constituie partea centrală a romanului "For the Win" de Cory Doctorow, iar MacLeod este recunoscut drept inventator al termenului. De asemenea, există multe trimiteri umoristice din domeniul zoologiei și paleontologiei. De exemplu, în romanul "The Stone Canal", atât titlul cărții cât și multe locații descrise poartă nume de părți anatomice ale nevertebratelor marine. Face parte din generația de scriitori britanici de science fiction specializați în hard science fiction și space
Ken MacLeod () [Corola-website/Science/322911_a_324240]
-
găsit un pește fosil, ", care a atras atenția deoarece avea caracteristici intermediare între rechini și calcani. Descoperirile de fosile vertebrate, mai ales de reptile marine, i-au creat reputația lui Anning, dar ea a adus și numeroase alte contribuții la paleontologia timpurie. În 1826 ea a descoperit ceea ce părea a fi o cameră conținând cerneală uscată în interiorul unei fosile de . I-a arătat-o prietenei sale, Elizabeth Philpot, care a putut să redizolve cerneala și s-o folosească pentru a ilustra
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
unei noi discipline de analiză geoistorică în cadrul geologiei din anii 1820, care căuta să înțeleagă istoria Pământului folosindu-se de dovezile fosile și să reconstruiască organisme dispărute și mediul în care au trăit ele. Această disciplină avea să fie denumită paleontologie. Ilustrarea scenelor din „vechi ere geologice” (astăzi denumite ), cum ar fi pictura lui Henry De la Beche "Duria Antiquior", a contribuit la convingerea oamenilor că este posibil să se înțeleagă viața dintr-un trecut îndepărtat. De la Beche fusese inspirat să creeze
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
din Munții Pirinei, în compania contelui Henri de Bégouën (1863-1956), la Niaux vizitându-l pe abatele Henri Edouard Breuil (1877-1961), și el, ca și Begouen, istoric al epocii preistorice. Începând din 1922 Dorothy Garrod s-a perfecționat la Institutul de Paleontologie Umană din Paris, sub îndrumarea exigentă a lui Henri Breuil. Aici ea a legat relații trainice de prietenie cu Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955) care cerceta în acea perioadă schelete de pe continentul asiatic. Perfecționându-se în studiul preistoriei, a participat
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
studiul radicalilor liberi în chimie, ionilor paramagnetici în chimia fizică, diferitelor efecte biochimice și biofizice în medicină și fiziologie. Domeniul de aplicații științifice, medicale, tehnice și industriale a spectroscopiei RES este extrem de larg, de la biofizică la geofizică, medicină, farmacologie, antropologie, paleontologie, catalizatori chimici, sinetze chimice cu radicali liberi, fotosinteză naturală sau artificială, purificarea apei, inginerie nucleară, toxicologie, șamd. Recent se dezvoltă și aplicații de imagini obținute prin RES (RESI), cu metode de transformate Fourier bidimensionale (2D-FT), oarecum analog cu 2D-FT NMRI
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
pentru identificarea zonelor cu substanțe minerale utile, ape geotermale, precum și zonelor poluate datorită activităților industriale, în special miniere; întocmirea și editarea de hărți geologice, hidrogeologice, geofizice și geochimce pentru întreg teritoriul țării; cercetări fundamentale și de bază în domeniile mineralogiei, paleontologiei, stratigrafiei, geochimiei, geologiei regionale, hidrogeologiei, geotehnicii, magnetometriei, gravimetriei, geoelectricității, seismicii; studii privind impactul activităților antropice asupra poluării apelor subterane; elaborarea de studii privind tendințele de dezvoltare a științelor pământului în funcție de conjunctură economică internaționala; expertize în domeniul florilor de mină și
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Universitatea din Iowa; W. Harrison Asociația Cercetărilor de Mediu, Virginia, Beach Virginia; Mahlon M. Ball și J. A. Gifford de la Rosenstiel School of Marine and Atmospheric Science, Universitatea Miami; și Eric Davaud și A. Strasser de la Departamentul de Geologie și Paleontologie, Universitatea din Geneva, Elveția. După ce au inspectat și studiat Drumul Bimini, toți au ajuns la concluzia că este o formațiune naturală. John A. Gifford, un geolog profesionist, a petrecut un timp semnificativ studiind geologia Insulelor Bimini pentru teza sa de
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
care a inclus un acvariu, un muzeu și o bibliotecă, plus facilități de cercetare în Paris. El a descoperit, de asemenea, Bancul Prințesa Alice a Insulelor Azore, în 1896 pe un sondaj oceanografic al zonei. A înființat un institut de paleontologie umană la Paris. La 21 septembrie 1869 la castelul Marchais (care și astăzi este în posesia familiei Grimaldi), Prințul Albert s-a căsătorit cu Lady Mary Victoria Hamilton (1850-1922), fiica lui William Hamilton, al 11-lea Duce de Hamilton, și
Albert I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/323280_a_324609]
-
chimie la Universitatea din Liège, fiind titularul postului până la sfârșitul vieții. Începând cu anul 1835 a început să-și dedice timpul liber studierii fosilelor din Carbonifer (în preajma orașului Liège); în cele din urmă a fost distins pentru cercetările sale privind paleontologia rocilor paleozoice și în special pentru descrierile sale de moluște, brahiopode, crustacee și crinoide din calcarul carboniferic din Belgia. Ca recunoaștere a acestei munci, Medalia Wollaston i-a fost acordată în 1875 de către Societatea Geologică din Londra, iar în 1876
Laurent-Guillaume de Koninck () [Corola-website/Science/323398_a_324727]
-
pentru descrierile sale de moluște, brahiopode, crustacee și crinoide din calcarul carboniferic din Belgia. Ca recunoaștere a acestei munci, Medalia Wollaston i-a fost acordată în 1875 de către Societatea Geologică din Londra, iar în 1876 a fost numit profesor de paleontologie în Liège. A fost decorat cu Medalia Clarke de către Royal Society din New South Wales în 1886.
Laurent-Guillaume de Koninck () [Corola-website/Science/323398_a_324727]
-
nevertebratelor (moluște, zoofite și viermi). La doi ani după moartea lui Cuvier, preia catedra de anatomie comparată, unde va preda timp de 18 ani. El se dovedește ca urmaș demn al predecesorilor săi, având merite deosebite mai ales în domeniul paleontologiei. De Blainville moare în Paris urma unei hemoragii cerebrale și este înmormântat în cimitirul Père-Lachaise.
Henri Marie Ducrotay de Blainville () [Corola-website/Science/322736_a_324065]
-
ales în "Far-Seer", "Alegerea lui Hobson", "Programatorul divin" și cele trei volume ale trilogiei Neanderthal Parallax ["Hominids", "Humans" și "Hybrids"], plus povestirea "The Abdication of Pope Mary III", publicată inițial în "Nature", 6 iulie 2000). Sawyer are o slăbiciune pentru paleontologie, lucru vizibil în trilogia Quintaglio Ascension ("Far-Seer", "Fossil Hunter" și "Foreigner"), care povestește despre o lume străină pe care au fost transplantați dinozaurii tereștrii, precum și în călătoria în timp din "End of an Era". În afara acestora, personajul principal din "Programatorul
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
fost transplantați dinozaurii tereștrii, precum și în călătoria în timp din "End of an Era". În afara acestora, personajul principal din "Programatorul divin" este paleontolog, în "Wake" există o scenă care se petrece la features a chase scene at the Institutul de Paleontologie Vertebrată și Paleoantropologie din Beijing, iar romanele trilogiei Neanderthal Parallax tratează o versiune paralelă a Pământului în care oamenii de Neanderthal nu au dispărut. Sawyer explorează deseori și noțiunea conștiinței umane copiate sau încărcate, în principal în romanul "Mindscan", dar
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
grupuri de avocați. Această povestire a apărut pentru prima dată în numărul din decembrie 1991 al publicației "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine". Câștigătoare a premiului HOMer și nominalizată la premiul Hugo, ea prezintă perioada de reorganizare a catedrei de paleontologie a unei universități, făcută din rațiuni de actualizare a modului de predare pentru a veni în întâmpinarea interesului studenților. Publicată în numărul din martie 1985 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine", nuvela relatează descoperirea unei comori îngropate în
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
Dumnezeu designul defectuos al multor organisme (printre care și omul). Michael John Denton este un biochimist britanico-australian care se descrie ca un evoluționist și care a respins creaționismul biblic. În cartea sa a prezentat o critică sistematică a neodarwinismului, de la paleontologie, fosile, omologie, biologie moleculară, genetică și biochimie și a susținut că există în natură dovezi privind designul inteligent. De la apariția cărții în 1985, Denton și-a schimbat multe dintre opiniile sale cu privire la evoluție, însă el încă mai crede că existența
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
păsări și mamifere, numără peste 14.000 de exemplare, conținând aproape toate speciile existente în România și formând astfel una din cele mai bogate colecții din muzeele românești. Un interes deosebit îl prezintă colecțiile de cuiburi și ouă. Colecția de paleontologie numără peste 10.000 de exemplare, iar cea de minerale peste 2.900 de eșantioane.
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
teoriei evoluției. Născut în 1841, Shaler a studiat la Lawrence Scientific School din cadrul Colegiului Harvard sub îndrumarea profesorului Louis Agassiz. După absolvirea studiilor în 1862, Shaler a intrat în corpul profesoral de la Harvard mai întâi ca lector (1868), profesor de paleontologie timp de două decenii (1869-1888) și profesor de geologie pentru încă aproape două decenii (1888-1906). Începând din 1891, a fost decan al Lawrence School.Shaler a fost numit director al Kentucky Geological Survey în 1873, îndeplinind această funcție până în 1880
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică, ecologie, etologie, zoogeografie, paleontologie, protecția naturii, publicate în țară și străinătate. A participat la constituirea Colecției științifice de Pești “Bănărescu-Nalbant” donată Muzeului Grigore Antipa, care însumează peste 20.000 de exemplare, fiind considerată cea mai bogată și mai completă colecție de "Cobitidae" din lume
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
are 27 de săli. Secția de istorie prezintă material arheologic începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
de HMS Rattlesnake. Cu acest prilej, a efectuat numeroase studii asupra vietăților oceanice de-a lungul coastelor Australiei și Noii Guinee. A devenit cunoscut în urma publicării (din 1850) a lucrărilor sale asupra individualității animalelor, a unor moluște, a metodelor de paleontologie, a principiilor științifice, precum și a științei educației. În 1854, a fost numit profesor de științe naturale la Londra și a avut o activitate didactică îndelungată la Royal School of Mines ("Institutul Regal de Minerit"). A fost unul dintre pionierii învățământului
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
științe naturale la Londra și a avut o activitate didactică îndelungată la Royal School of Mines ("Institutul Regal de Minerit"). A fost unul dintre pionierii învățământului practic al biologiei. În paralel, a desfășurat cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor și a craniului la vertebrate. A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]