231 matches
-
traco-geții hiperboreeni susținînd că zeul Apollo ar fi fost împrumutat de grecii antici din lumea traco-getă. De remarcat și asemănarea lingvistică dintre dorianul Apelon și geticul (A)pelen(dava). S-au descoperit la Făcăi și în zona centrală, valuri și palisade, locuințe, cuptoare, vetre de cult și ruinele a două cetăți legate între ele prin valuri. Poziția lor, la cota 154,4 m, permitea supravegherea cîmpiei din jur pănă la distanțe foarte mari. Cetatea principală are dimensiunile: 850 m x 400
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
abia spre seară, cînd turcii pierduseră aproape un sfert din oaste, în timp ce românii pierduseră doar cîțiva oameni. Insensibil la dezastrul armatei sale, în timp ce avangarda sa pierea în mlaștini, Baiazid ordonă restului armatei să așeze tabăra și să o inconjoare cu palisade din pămînt și trunchiuri de copaci. După lăsarea întunericului, Baiazid trimite cavaleria spre dealurile de peste apa Jiului cu scopul de a-l ataca din spate pe Mircea. Iscoadele lui Mircea îi aduc vestea, Mircea trimite, la rîndul său, cavaleria care
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
îi aduc vestea, Mircea trimite, la rîndul său, cavaleria care reușește să-i atragă pe turci departe de locul luptei. În timpul nopții, românii atacă tabăra otomană, turcii se găsesc înconjurații de o armată mult mai mică și blocați de propriile palisade la fel cum în timpul zilei au fost blocați în mlaștini. Românii trag cu săgeți aprinse, turcii au câteva încercări nereușite de ieșire din mijlocul propriului lagăr și sînt cuprinși de panică. Spre dimineață, Baiazid reușește să facă o breșă și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie în 1212, fie în 1266. În această perioadă, cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară, iar fortificația consta dintr-un val de pământ cu palisadă care era apărată din trei părți de brațe de apă, iar pe a patra latură de un canal. Așezarea care a evoluat în această zonă nu dobândise până atunci o importanță politică, economică, socială sau religioasă, pentru că rolul dominant în
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
spre Carpații Meridionali, granița naturală a Transilvaniei, și stabilirea temporară, timp de câteva decenii, a hotarelor Regatului Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce în prima jumătate a secolului al XII-lea. Linia graniței statale a fost marcată de palisade și de o serie de cetăți de pământ, dintre care doar cetatea maghiară de la Ungra, datată la mijlocul secolului al XII-lea, a fost cercetată sistematic până în prezent. Ridicarea cetății de pământ de la Făgăraș, pe la mijlocul secolului al XII-lea, constituie o
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
descoperite capete de piatră, similare cu alte produse din spațiile vecine, ceea ce atestă posibie contacte între autohtoni și migratori. La Iclod, în Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă rectangulară, realizate din bârne și lipitură din lut. Cele mai mari se întindeau pe 80 de metri pătrați. În centrul așezării de la
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
erau deschise, aparate natural. Erau fortificate sau împrejmuite, că cele de la Târpesti/Precucuteni, Traian-Dealul Viilor/Cucuteni, Ghindaresti/Gumelnita Așezările erau de tip tell, că cele de la Gumelnita, Hamangia-Hârșova, Sălcuță și Stoicani din Aldeni. Erau împrejmuite de șanțuri, valuri de pământ, palisade din pari și nuiele, din pietre și lut că cele de la Ghindaresti. Construirea fortificațiilor presupunea un efort colectiv mare, așezările fiind de dimensiuni mari. Se desfășurau inelar sau se fortificau părțile nesecuriate natural. Așezările mici cuprindeau doar 5-6 gospodării, iar
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparține începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), arheologii identificând o așezare apărată de valuri de pământ si prevăzute cu palisadă. Sistemul defensiv consta din 3 șanțuri și tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râșniță, ceramică (vase piriforme, căni și
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor de constructive a clădirilor din interiorul castrului. La aceste cercetări au participat Vlădescu M. Cristian, Zahariade Mihail, Dvorski Traian, Teodorescu Victor, Marinele Penes. Prima fază de construire, val de pământ și palisade (Drajna de Sus I) este construită probabil în toamna-iarna anului 101, și a durat până la sfârșitul celui de-al doilea război daco-roman. Dimensiunile castrului în această fază rămân încă necunoscute. Cea de-a doua fază de construcție (Drajna de Sus
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Manciuria a fost guvernată de către generalii militari până la diviziarea să în provincii, deși unele zone din Xinjiang și Manciuria au fost încorporate în Imperiul Rus la mijlocul secolului al XIX-lea. Manciuria a fost inițial separată de Chină propriu-zisă de o palisada de salcie, un șanț și un terasament plantat cu salcii menite să restricționeze circulația chinezilor Han în hanciuria, până când guvernul Qing a început să colonizarea zona cu aceștia, mai târziu în perioada de guvernare a dinastiei, mai ales după 1860
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
cu ziduri de apărare. În secolul al XV-lea Orăștia a fost arsă, dărâmată și jefuită de patru ori de către năvălitorii turci. Ultimele cercetări arheologice din interiorul cetății atestă existența unei rotonde, alături de un donjon din piatră construit pe o palisadă din secolele X-XI, distruse de tătari la 1241. În registrul dijmelor papale din anii 1332-1337, Orăștia este înregistrată cu 334 de fumuri (gospodării), fiind puțin mai mare decât satul vecin Romos, care avea 255 gospodării. În anul 1334 Orăștia a
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
de ceangăi, de confesiune romano-catolică. Un segment important al populației secuiești a fost așezat în părțile răsăritene ale Regatului ungar medieval, pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
ruși au avansat spre Siberia, unde și-au construit case țărănești, ieftine și ușoare, din buștenii ciopliți rudimentar. Metodele similare de construcție au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu palisade, concentrate în jurul unui țarc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn și acoperite cu împletituri din ierburi și paie. Stilul arhitectonic al unei clădiri poate depinde de mai mulți factori: Principala caracteristică a arhitecturii secolului XIX din Occident a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
De exemplu, în 1813 la bătălia de la Dresda, batalioanele I și II jägeri au atacat reduta nr. 3, apărată de către francezi. "Jägerii" au avansat printr-o furtună de gloanțe și mitralii și au sărit în șanț. Au forțat înaintarea spre palisadă, dărâmând-o și urcând peste ea în redută. După o încinsă luptă la baionetă, francezii au fost învinși și au fugit în Grădinile Spitalului. "Jägerii" au capturat șase tunuri și reduta.
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
spună tot ce știe în schimbul unei șanse de a se reîntoarce la civilizație. În același timp, Livesey, Trelawney și oamenii lor de încredere observă un grup de marinari care abordează "Hispaniola". Ei vin până la țărm și se mută într-o palisadă abandonată unde se alătură și Jim, lăsându-l pe Ben în urmă pentru a nu fi descoperit. Silver încearcă să negocieze sub un pavilion de armistițiu predarea căpitanului Smolett. Căpitanul refuză complet și se retrage furios promițând să atace palisada
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
palisadă abandonată unde se alătură și Jim, lăsându-l pe Ben în urmă pentru a nu fi descoperit. Silver încearcă să negocieze sub un pavilion de armistițiu predarea căpitanului Smolett. Căpitanul refuză complet și se retrage furios promițând să atace palisada. Palisada este asaltată dar sunt respinși într-o bătălie furioasă. În timpul nopții, Jim se furișează din palisadă, ia luntrea pescărească a lui Ben Gunn și se furișează pe "Hispaniola" sub acoperirea întunericului. El taie cablul ancorei și setează deriva navei
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
abandonată unde se alătură și Jim, lăsându-l pe Ben în urmă pentru a nu fi descoperit. Silver încearcă să negocieze sub un pavilion de armistițiu predarea căpitanului Smolett. Căpitanul refuză complet și se retrage furios promițând să atace palisada. Palisada este asaltată dar sunt respinși într-o bătălie furioasă. În timpul nopții, Jim se furișează din palisadă, ia luntrea pescărească a lui Ben Gunn și se furișează pe "Hispaniola" sub acoperirea întunericului. El taie cablul ancorei și setează deriva navei în
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
descoperit. Silver încearcă să negocieze sub un pavilion de armistițiu predarea căpitanului Smolett. Căpitanul refuză complet și se retrage furios promițând să atace palisada. Palisada este asaltată dar sunt respinși într-o bătălie furioasă. În timpul nopții, Jim se furișează din palisadă, ia luntrea pescărească a lui Ben Gunn și se furișează pe "Hispaniola" sub acoperirea întunericului. El taie cablul ancorei și setează deriva navei în larg pentru a-i forța pe pirați să rămână pe țărm. După venirea dimineții, el reușește
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
dar pe când nava era aproape de țărm, Israel încercă să îl ucidă pe băiat, dar acesta scăpă cățărându-se pe catarg. Jim îl împușcă de sus pe Hands iar acesta căzu mort. Ancorând "Hispaniola" sigur aproape de plajă, Jim se reîntoarce la palisadă sub acoperirea nopții. Totuși, își dă seama prea târziu că palisada era acum ocupată de pirați și este capturat. Totuși, căpitanul Silver le interzice celorlalți să îl ucidp pe băiat vrând să obțină informații de la el. Rivalii lui Silver, condușii
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
pe băiat, dar acesta scăpă cățărându-se pe catarg. Jim îl împușcă de sus pe Hands iar acesta căzu mort. Ancorând "Hispaniola" sigur aproape de plajă, Jim se reîntoarce la palisadă sub acoperirea nopții. Totuși, își dă seama prea târziu că palisada era acum ocupată de pirați și este capturat. Totuși, căpitanul Silver le interzice celorlalți să îl ucidp pe băiat vrând să obțină informații de la el. Rivalii lui Silver, condușii de George Merry, îi dau din nou acestuia peticul negru și
Comoara din insulă () [Corola-website/Science/319569_a_320898]
-
loc favorabil, și a plecat în ajutorul orașului, la rugămințile comandanților acestuia. Comandantul armatei franceze, Jean Bureau, se temea de Talbot, un redutabil strateg și de aceea a poruncit soldaților săi (circa 10.000 oameni) să înconjoare tabăra cu o palisadă și un șanț de pământ, plasând circa 300 de tunuri pe parapeți (la acea dată Bureau era și Mare-maestru al artileriei regale). A fost o excelentă desfășurare defensivă, în condițiile în care Bureau menținea asediul Castillonului. Când Talbot s-a
Bătălia de la Castillon () [Corola-website/Science/316644_a_317973]
-
heraldic, folosind motivul soarelui din "mozaicul mic" de la Bizere. În anul 2008 sau propus noi obiective ale cercetării: delimitarea perimetrului sitului și a necropolei; continuarea cercetărilor în zona palatului abațial pe laturile vestice, nordice și estice, delimitate de șanțul și palisada identificate în campaniile anterioare, clarificarea planimetriei la clădirea identificată la vest de turnul-fântână și a spațiului de la est de refectoriu. "Rezultatele": Au fost trasate 23 secțiuni, fiind investigate zona de la sud de turnul-fântână, spațiul aflat la nord și vest de
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
era dominat de 2.000 de turnuri de apărare, unite între ele. Ayutthaya se numără, fără îndoială, printre cele mai influente centre ale Orientului. Regele Somdet Phra Ramathibodi I și-a înconjurat capitala cu un val de pământ și cu palisade, care, în 1549, au fost înlocuite cu un zid din cărămidă, întărit cu șase bastioane puternice. Timp de secole, armatele birmane au încercat în zadar să cucerească orașul. Au reușit, în sfârșit, abia în anul 1767. Birmanii nu au cruțat
Ayutthaya () [Corola-website/Science/315152_a_316481]
-
băștinașe și nu unei armate echipate cu artilerie. Complexul ocupa o suprafață de , având un perimetru de apărat de . O piațetă interioară se învecina spre est cu capela și spre sud cu o clădire fără etaje denumită Cazărmile Joase. O palisadă de lemn se întindea între cele două clădiri. Cazărmile Lungi, clădire cu etaj, se aflau la nord de capelă. În colțul nordic al peretelui de est se afla un țarc de vaci și unul de cai. Zidurile ce înconjurau complexul
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
acea zonă. În sectorul dintre actualele orașe Bălți și Florești dominau categoria de sate libere (domnești). Unele sate au fost supuse procesul de destrămare din cauza restructurărilor hotarelor dintre moșii. În acest fel, au apărut un șir de sate, prisăci sau palisade domnești de-a lungul Răutului și afluenților săi, printre care se afla și Scutăria Zăvadeni. Această scutărie se află la est de actualul oraș Bălți pe ambele maluri ale Răutului și includea un număr mare de sate. Cartea voievodală a
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]