386 matches
-
persoane (~50 în lume) care acuză acest sindrom. Într-o serie de lucrări recente, s-a raportat eficiența clonidinei în remisia simptomatologiei, probabil prin acțiunea asupra reglării hipotalamice. Sindromul Bernard-Horner Se mai numește paralizie oculo-simpatică și este caracterizat prin ptoză palpebrală (datorată pierderii inervației simpatice a mușchiului tarsal superior, numit și mușchiul Müller), mioză și latență de dilatare. În funcție de gradul de afectare, la acestea se adaugă și enoftalmie, anhidroză hemifacială, pierderea reflexului ciliospinal și conjunctivă congestionată. A fost descris în 1869
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de unele condiții în care se aplică stimulul. Stimulul neutru SN acre va deveni SC și SNC trebuie să apară apropiați în timp. Există un interval optim care de multe ori este de ordinul unei jumătăți de secundă, pentru răspunsul palpebral la om. SNC trebuie să-I urmeze lui SN și nu invers. Deci, procedeul condiționării constă în prezentarea unui stimul neutru, ca de exemplu: o lumină, un sunet, urmat foarte repede de un stimul neconditionat, de exemplu carnea pusă pe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un stimul neconditionat, de exemplu carnea pusă pe limbă. Acest cuplaj constituie o încercare. Pentru a realiza un reflex condiționat se efectuează de obicei 10-20 de încercări. Viteza de formare a unui reflex condiționat este diferită în funcție de natura reflexului: salivar, palpebral, motric, electrodermal. Condițiile pentru realizarea unei condiționări sunt: 1) Contiguitatea temporală a cuplajului stimul condiționat stimul necondiționat trebuie să existe o diferență de 0,5 secunde. În cazul în care stimulul condiționat este întrerupt înainte de apariția stimulului necondiționat, avem reflex
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un sunet sau o lumină, apoi se produce șocul (0,5 secunde) și se înregistrează mișcarea sau reflexul de evitare al degetului. Se consideră că un reflex condiționat este format dacă se manifestă de cel puțin trei ori consecutiv. Reflexul palpebral Unul din dispozitivele experimentale folosite pentru demonstarea reflexului condiționat la om utilizează închiderea pleoapei reflexul palpebral drept răspuns. Clipitul este provocat de un SN constituit de un jet de aer ce cade asupra corneei iar SC poate fi un sunet
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sau reflexul de evitare al degetului. Se consideră că un reflex condiționat este format dacă se manifestă de cel puțin trei ori consecutiv. Reflexul palpebral Unul din dispozitivele experimentale folosite pentru demonstarea reflexului condiționat la om utilizează închiderea pleoapei reflexul palpebral drept răspuns. Clipitul este provocat de un SN constituit de un jet de aer ce cade asupra corneei iar SC poate fi un sunet. După un număr de întăriri ale sunetului prin jetul de aer aunetul ajunge să producă singur
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un jet de aer ce cade asupra corneei iar SC poate fi un sunet. După un număr de întăriri ale sunetului prin jetul de aer aunetul ajunge să producă singur răspunsul condiționat fiind de căderea pleoapei. Pentru a studia reflexul palpebral trebuie să se poată înregistra precis răspunsul constituit la închiderea pleoapei, scop pentru care este indicat a se folosii dispozitive foarte fine. Dificultatea constă în aceea că experimentatorul trebuie să prevină clipirea spontană a subiectului. Pentru aceasta i se poate
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nu trebuie lăsate pe loc mai mult de 15-20 minute pentru a evita hipotermia. Îndepărtarea flictenelor este controversată: la flictenele intacte, necontaminate epidermul ar putea avea rol de pansament biologic: flictenele rupte sau cele care împiedică funcționalitatea anumitor segmente (flictena palpebrala poate împiedica vederea) trebuie excizate. După TCP se aplică pe dermul denudat antibio-tulle sau tulle gras, a căror textura este impregnata cu grăsimi amestecate cu balsam de Peru, cu efect stimulant pentru cicatrizare. Pansamentul absorbant este asociat cu un antiseptic
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
producerea accidentului și la distanță de zona contuzionată. Acest fapt are o dublă semnificație semiologică: atestă gravitatea leziunii profunde și contribuie prin topografie, în context clinic, la aprecierea nivelului focarului lezional în care s-a produs hemoragia. De exemplu: echimoza palpebrală în fracturile de bază de craniu; echimoza brahială și pectorală în fracturile de col humeral descrisa de Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc. 12.2.6.2. Hematomul Reprezintă o acumulare de sânge în țesuturi sau organe produsă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a bolnavului ar fi, examenul inițial trebuie să parcurgă toate regiunile anatomice. a. Extremitatea cefalică: Se va cerceta dacă secrețiile sanguinolente au originea dintr-o fractură de bază de craniu, hematemeză, epistaxis, leziuni traheo-bronhice, o plagă auriculară sau maxilo-facială. Echimozele palpebrale, în special asociate cu chemozis, trebuie să ridice suspiciunea unei fracturi de bază de craniu. Aprecierea situației cranio-encefalice va lua în considerare starea de constiență, prezența mișcărilor spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
nivelul scrotului, vulvei, pleoapei, fiind însoțit de gangrenă superficială precoce și edeme gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament, dar neglijat poate duce la necroza tegumentelor palpebrale; erizipelul membrelor inferioare are o evoluție dificilă, frecvent către complicații supurative. erizipelul mucoaselor rar întâlnit și dificil de diagnosticat, apare pe faringe și amigdale. Diagnosticul : Se stabilește clinic pe baza anamnezei, a examenului local (apariția placardului erizipelatos) și a examenului
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
un comandament subconștient. Simularea pierderii conștienței la pacienții cu personalitate histrionică poate fi destul de des întâlnită în cabinetele stomatologice. În timpul crizei tensiunea arterială și pulsul sunt normale, tegumentele normal colorate și hiperventilație. Reflexul de clipire este prezent ca și răspunsul palpebral la amenințarea vizuală. Aceste semne pot facilita diagnosticul diferențial cu pierderile reale de conștientă. Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic • Se vorbește calm pacientului • Se fac compresiuni pe globii oculari sau în fosele iliace • Pot fi încercate fără riscuri manevre
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
săvârșească gesturi iraționale, ca de exemplu să se lovească cu pumnii în cap, sa se lovească cu capul de perete și, în unele cazuri, au fost înregistrate tentative de suicid. Fenomenele neurovegetative asociate cefalalgiilor sunt: epifora și congestia conjunctivelor, edemul palpebral, hiperrinoreea, hipersudorația în hemifața ipsilaterală durerilor, în rare cazuri se asociază un Sindrom Claude Bernard - Horner, de asemenea ipsilateral. Se mai poate observa un edem al scalpului în aria dureroasă și turgescența vaselor temporale. Stadiul postcefalalgic practic nu există deoarece
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
clinică permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare, de aceea recunoașterea semnelor premonitorii este esențială : pierderea brusca a stării de conștiență • instalare rapidă a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate • stop respirator • uneori convulsii generalizate • dispar reflexele oculare (palpebrale, pupilare) Moartea clinică trebuie categoric diagnosticată diferențiat, rapid de alte situații clinice dramatice: 1. LIPOTIMIA - pierdere tranzitorie a stării de conștiență 2. SINCOPA - întrerupere de scurtă durată a unei funcții vitale - conștiență, respirație, funcție cardio-vasculară, cu revenire spontană 3. COLAPSUL
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94%) predomină cervical posterior dar pot fi prezente și axilar, inghinal sau generalizate, cu dimensiuni variabile, sensibile, mobile. (75%) Enantemul peteșial la nivelul palatului (50%) INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 91 Edemele palpebrale (33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papuloveziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). 5.3.5 Diagnostic Datele epidemiologice sunt semnificative în cazul unui
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la mulți pacienți diabetici la care s-a efectuat examen necroptic (28). 6.5. Mononeuropatiile. Cel mai ades afectează nervii cranieni. În ordinea frecventei sunt afectați: oculomotorul, abducensul, trohlearul și nervul facial. Neuropatia oculomotorului se manifestă prin oftalmoplegie cu ptoza palpebrala și micșorarea pupilei. Ochiul este deviat lateral, fiind afectate mișcările verticale și mediale. În unele cazuri, oftalmoplegia este precedată cu câteva zile de dureri faciale. Pareza izolată de cubital, de sciatic popliteu extern sau de alte trunchiuri nervoase, este posibilă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
bombarea în sticlă de ceasornic) cu mecanism de producere hipoxia cronică generalizată -Țesut celular subcutanat (țesut adipos, edeme) -Noduli subcutanați: lipoame-noduli formați din grăsime, cu dimensiuni și tipografie variabilă, de consitență moale; xantoame -noduli de culoare galbenă localizați în regiunea palpebrală, în apropierea unghiului intern al pleoapei superioare -Edemul (fig.42)-acumularea de lichid în țesutul celular subcutanat; cardiac, inițial alb, apoi cianotic, simetric, decliv inițial, dar cu evoluție ascendentă ajungându-se în final la edem generalizat, anasarcă; renal, alb-palid care
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
în boala Lobstein, sclere galbene în ictere, sclere brune sau negre în boala Addison, sclere roșii în procese inflamatorii; modificări la nivelui pupilelor: mioza (micșorarea, contracția pupilei), midriaza (mărirea, dilatarea), anizocoria (inegalitate pupilară); modificări la nivelul pleoapelor: ptoză (închiderea fantei palpebrale), lagoftalmia (lărgirea fantei), echimoze palpebrale; modificări la nivelul aparatului lacrimal: creșterea secreției lacrimale sau scăderea acesteia. Concluzie, manifestările de boală pot fi: De tip subiectiv, adică cele resimțite și relatate de bolnav, numite simptome (durere, greturi, palpitații, etc.), obținute prin
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
în ictere, sclere brune sau negre în boala Addison, sclere roșii în procese inflamatorii; modificări la nivelui pupilelor: mioza (micșorarea, contracția pupilei), midriaza (mărirea, dilatarea), anizocoria (inegalitate pupilară); modificări la nivelul pleoapelor: ptoză (închiderea fantei palpebrale), lagoftalmia (lărgirea fantei), echimoze palpebrale; modificări la nivelul aparatului lacrimal: creșterea secreției lacrimale sau scăderea acesteia. Concluzie, manifestările de boală pot fi: De tip subiectiv, adică cele resimțite și relatate de bolnav, numite simptome (durere, greturi, palpitații, etc.), obținute prin interviu De tip obiectiv, cele
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de/ cauzat de“ a doua parte a enunțului = enumerarea factorilor de risc prezenți Exemple : “Risc crescut pentru alterarea integrității cutanate favorizat de imobilizarea prelungită la pat secundară fracturii de femur” “Risc crescut pentru apariția ulcerațiilor corneene favorizate de dispariția ocluziei palpebrale în cadrul comei neurologice” b) Diagnosticul posibil de nursing Formulare : -prima parte a enunțului diagnosticul de îngrijire suspectat (“posibil + diagnostic”), -elementul de conjucție “cauzat de/favorizat de”, -a doua parte a enunțului elementele clinice care atrag atenția în acest sens. Acest
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
I + ÎI 50 Cură chirurgicală a sindromului canalului carpian 30 Reconstrucție de pavilion cu lambou Filatov 30 Ablația limitată a unor tumori benigne ale mamelei 30 Malformație congenitala a pavilionului urechii, simpla 30 Xantelasma unilaterală, bilaterală 12 Operație pentru ptoza palpebrala 50 Excizia leziunii cutanate 10 Avulsia lamei unghiale 12 Acoperirea defectelor primare 20 Chiuretajul leziunilor cutanate 15 Peeling chimic cu substanțe caustice 20 Electrochirurgia 25 Crioterapia 25 Terapia intralezionala 10 Terapia cu dermojet 10 Terapia topica cu agenți citotoxici 8
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
corneeni profunzi 15 Extracția corpilor străini sclerali neperforanti 10 Tratamentul chirurgical al unor afecțiuni ale anexelor globului ocular (salazion, tumori benigne care nu necesită plastii întinse, chist, flegmon, abces, sutura unei plăgi, intervenții chirurgicale estetice) 20 Tratamentul chirurgical al deviațiilor palpebrale (entropion, ectropion, puncte lacrimale eversate) 30 Tratamentul chirurgical al pterigionului 25 Abrazia corneei; termocauterizarea corneei; crioaplicatii 12 Tratament cu LASER la polul posterior 40 Sondajul complet al căilor lacrimale la un ochi, în scop terapeutic 10 Tratamentul cu LASER la
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
I + ÎI 50 Cură chirurgicală a sindromului canalului carpian 30 Reconstrucție de pavilion cu lambou Filatov 30 Ablația limitată a unor tumori benigne ale mamelei 30 Malformație congenitala a pavilionului urechii, simpla 30 Xantelasma unilaterală, bilaterală 12 Operație pentru ptoza palpebrala 50 Excizia leziunii cutanate 10 Avulsia lamei unghiale 12 Acoperirea defectelor primare 20 Chiuretajul leziunilor cutanate 15 Peeling chimic cu substanțe caustice 20 Electrochirurgia 25 Crioterapia 25 Terapia intralezionala 10 Terapia cu dermojet 10 Terapia topica cu agenți citotoxici 8
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
corneeni profunzi 15 Extracția corpilor străini sclerali neperforanti 10 Tratamentul chirurgical al unor afecțiuni ale anexelor globului ocular (salazion, tumori benigne care nu necesită plastii întinse, chist, flegmon, abces, sutura unei plăgi, intervenții chirurgicale estetice) 20 Tratamentul chirurgical al deviațiilor palpebrale (entropion, ectropion, puncte lacrimale eversate) 30 Tratamentul chirurgical al pterigionului 25 Abrazia corneei; termocauterizarea corneei; crioaplicatii 12 Tratament cu LASER la polul posterior 40 Sondajul complet al căilor lacrimale la un ochi, în scop terapeutic 10 Tratamentul cu LASER la
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
a sindromului canalului carpian 30 84. Reconstrucție de pavilion cu lambou Filatov 30 85. Ablația limitată a unor tumori benigne ale mamelei 30 86. Malformație congenitală a pavilionului urechii, simpla 30 87. Xantelasma unilaterala, bilaterala 12 88. Operație pentru ptoza palpebrală 50 89. Excizia leziunii cutanate 10 90. Avulsia lamei unghiale 12 91. Acoperirea defectelor primare 20 92. Chiuretajul leziunilor cutanate 15 93. Peeling chimic cu substanțe caustice 20 94. Electrochirurgie 25 95. Crioterapie 25 96. Terapie intralezionala 10 97. Terapie
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]