13,486 matches
-
citat din Abraham Abulafia (1240-1291), care declara că sufletul său are deopotrivă sălaș în oglinda roșie a sîngelui și în cea neagră a cernelei, sîngele venind din aer iar cerneala din pămînt. Astfel poeta artifex cooperează cu poeta patiens. Sub pana lui Alexandru Lungu abstragerea ființei din materie nu se poate săvîrși pe deplin, relațiile poetului cu transcendența fiind dificile. D-sa năzuiește spre o dematerializare, spre o lepădare de ispitele mundane, așadar spre o purificare al cărei corespondent îl alcătuiește
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
făpturi: “îngeri străduiți uitării/ prin văzduhul umbriei/ văzuți pînă-n oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri izbesc/ cu umbre ușoare/ fruntea-mi ce se evaporă/ laolaltă cu tainele” (Perugia). Dar acești mesageri ai cerului au o notă echivocă. Contrar naturii lor
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
oasele lor muzicale// ei răsună cîntarea vestirilor:/ îngeri de leagăn îngeri de farmece/ îngeri de înalte prohoduri/ nu-și curmă nici o veșnicie lucrarea/ în bătaia netimpului vuietul sorții/ le zmulge trei pene de aripi sonore// îngerii-și urmează cîntarea/ trei pene se fac nouri subțiri// trei nouri izbesc/ cu umbre ușoare/ fruntea-mi ce se evaporă/ laolaltă cu tainele” (Perugia). Dar acești mesageri ai cerului au o notă echivocă. Contrar naturii lor consacrate, poartă o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios" (p. 101). Scriere cu mai multe niveluri, în care se topesc referințe culturale diverse, Transatlantice cuprind în subtextul fiecărei pagini un model de a vedea la modul profund lumea din jur.
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
cu ochiul trecând în echipaje, cum le răspundeam înclinând capul. Și aici multă vânzoleală. Privesc până când ochii mi se aburesc cu vedenii și amintiri, pregătiți s-o admire în cortegiu pe dantelata mea Hortense fluturându-și din auto pălăria cu pene albe. Acum, spre seară, simt nevoia să sintetizez anul scurs. Un an de solitudine, în fond, fiindcă desprinderea mea nu s-a produs - nici de Marica, de frâul ei, nici de ambiția exoterică, dans laquelle je suis mon propre ennemi
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
în care se făcuse și tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată pentru că nu putuse fi mișcat din loc după ce ieșise din mâinile faurilor. Își notase la un moment dat - în minte, evident, pentru că altfel nu avea nici pană, nici călimară și nici foi de scris - problema pentru a-i cere lămuriri Marfei Stanilova, dar fără îndoială că uitase, iar relațiile de serviciu îi interziceau o altă abordare decât cea oficială. În ruptul capului nu ar fi putut să
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Nazaria Buga Sigilii acum voi citi din scrisorile din cealaltă parte a orașului, din Ancienne Route; îmi va trimite ea roua de pe teologia imaginii, apanthisma de seară voi primi - din poezia lacurilor - maceratul de aur, pana de vultur și calul său, pentru ziua de dresare a șoimului, pe Insula Șerpilor... Stigmatele într-una din nopți, de dincolo de Munții Pădurea Neagră, din pustia multă, apăru tata, cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
al sufletului tău îmi înfloresc iar mîinile dibace Ce-or ști din trupul alb și sfînt a-ți face Un instrument, și pentru Dumnezeu, Și pentru Diavol, susurînd a cîntec Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana cea scriitoare Într-o cumpănă grea, cufundându-mă-n stele și sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia răstignit la apus. Dezgolit de huma disprețului, ard trandafirii rănirii, precum Shota Rustaveli, prefăcut tamada
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
minunea Învierii ca Tudor Arghizi, I. Pillat, A. Manciu, M. Codreanu, R. Niger, M. Popescu. I. I. Onu, E. Zegreanu, Pan M. Vizirescu, Ovidiu Papadima, Ion Siugariu, Mircea Streinu și multi alții. Ca și poeții clasici, ei și-au muiat pana În azurul Harului pentru a transpune-n versuri incredibila minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Hristos a Înviat ! ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
demnitatea de funcționar”. În alte imagini, mecanizarea vieții devine expresia unui infern cotidian reliefat În evenimente simple: “Primăvara sub formă de parc, singura accesibilă, și nervii rigizi ca dâra de zahăr de pe tort: << La mulți ani!>> Ecourile ciripelilor periate prin pene de plopi goi Încă, bucle lucioase rupte de Țignale, frâne, bufnituri”. Viața sub acest regim opresiv este lipsită de farmec, pălind În fața problemelor zilnice Înfruntate de oameni. Cu toate acestea, printre porii cărții pulsează o revoltă ascunsă, mascată În lăuntrul
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
-ul european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate de pară. Aspectul lui este extrem de asemănător cu cel al lăutei - sau cobzei - românești, cu care de altfel se și înrudește îndeaproape. Coardele sunt acționate prin ciupire cu ajutorul unei pene. Luth-ul oriental avea la origine patru coarde, cea de a cincea fiind adăugată începând cu sec. X. Ulterior, coardele au fost dublate, pentru o rezonanță amplificată. În lumea muzicală arabă contemporană sunt utilizate mai multe tipuri de luth. Cel
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
află la baza scenei invocării Soarelui de către incaș, pentru ca Marele Zeu să fie martorul dragostei nepermise dintre un colonist și o aborigenă. Sincretismul complex al acestei scene este descris de costumele impresionante (Huascar poartă pe cap o coroană decorată cu pene În forma unui disc solar), de mișcările de dans efectuate de câteva zeci de actori, de aducerea În primplan a elementului ignic prin cele mai autentice modalități, inclusiv prin aprinderea torțelor purtate de către tineri incași, așezați sub forma unui cerc
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
o dată - dacă mai era nevoie - necesitatea de a ține cont de ambiguitatea expresiei muzicale și de a nu corecta gândul compozitorului care, nu știm niciodată câte valențe poate conține, despre care nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată de pană pe hârtie. Altă modificare a textului întreprinsă în această celebră și, de regulă, sigură ediție se află în Preludiul op. 28 nr. 15 în Reb major. Ex. 10: F.Chopin, Preludiu op. 28 nr 15, în Reb major a.Ed.
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dorință și anume: să fiu odată om mare. Iată că am ajuns om mare, dar paradoxal, am rămas tot copil. Acum scriu cu acel copil din mine, scriu cu inima omului mare, dar cel mai important este că scriu cu pana sufletului, acea pană înmuiată în aceeași culoare de Lumină. Am să las o poezie să vorbească despre acest lucru. Copil am fost și eu - Pe când copil am fost și eu, / M-am tot rugat la Dumnezeu, / Din mine să facă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
să fiu odată om mare. Iată că am ajuns om mare, dar paradoxal, am rămas tot copil. Acum scriu cu acel copil din mine, scriu cu inima omului mare, dar cel mai important este că scriu cu pana sufletului, acea pană înmuiată în aceeași culoare de Lumină. Am să las o poezie să vorbească despre acest lucru. Copil am fost și eu - Pe când copil am fost și eu, / M-am tot rugat la Dumnezeu, / Din mine să facă om mare, / Să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene, în seara din ajunul sărbătorii agățau cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe erau prinse par de la anumite animale, sau puf / pene de la păsări considerau că anul va fi bun mai ales pentru acestea. Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfințite și erau păstrate, apoi, pentru
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
este atât de înflăcărată, încât nu se putea reflecta, firesc, și-n vers melodic: Vânătorul *) „De nu-l cunoști, e foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
De multe ori, prezicerea în fața obiectului scos din apa era presărată cu glume, înveselind astfel atmosferă. Ceremonialul Vergelului continuă apoi cu o petrecere cu joc, mâncare și băutură din abundență, un revelion în toată regula. În satele dornene se obișnuia, pana prin anii ’50, să se organizeze vergelul fetelor separat de cel al băieților, dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi întâlnită, cu ani în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
confecționate din uniforme militare sau de tip CFR, peste care sunt aplicate numeroase șiruri de decorații, intercalate cu benzi decorative, franjuri și epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de rangul personajului. Bungherii (numele vine de la numeroșii nasturi metalici cusuți pe curele) au o costumație asemănătoare cu cea a împăraților, purtând tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu „bumbi” (curele ce pot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
costumație asemănătoare cu cea a împăraților, purtând tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu „bumbi” (curele ce pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau căciuli negre ornate cu brâuri de mărgele. Tinerii costumați în „frumoși” trebuie să provină din familii de gospodari cu o bună reputație în sat, să aibă un comportament exemplar, un fizic plăcut și să fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de atunci) și la dreapta sa cu același cunoscut ziarist sportiv Jenny Dumitrescu, se lansează în cursa unui nou record. Până aproape de Câmpina, timpii săi erau comparabili cu cei realizați de Jean Calcianu pe distanța București-Sinaia. bmw-328 Dar o banală pană îl face să piardă șapte minute, iar la intrarea în Brașov, în localitatea Dârste, un drum în reparație îi mai fură un minut. Dar și așa, Papană și-a depășit spectaculos propriul record, realizând cu zece minute mai puțin decât
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
a artiștilor și ne-a convins încă o dată că muzica este „o ipostaziere a divinității”, după cum menționa într-o emisiune televizată marele interpret român, pianistul Dan Grigore. Pentru românii care erau în sală piesa Să-mi cânți cobzar..., care aparține penei inspirate a bucovineanului Isidor Vorobchievici a fost o surpriză dintre cele mai plăcute. Aproape că se fredona împreună cu solistul: „căci bani ți-oi da / și vin ți-oi da, / și haina de pe mine”. Piesa a fost primită foarte bine, în pofida
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
12 jucători așezați pe stâlpi. În jurul stâlpilor erau înșirați o sută de călușari, rezemați după datina poporului, cu mâinile și capul pe bâtele lor ghintuite cu argint. Pe cap aveau căciuli negre din blană de miel, împănate cu betele și pene aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
culeg polen. Copiii se joacă. Câmpul a înverzit. Salcia are crengi mari. Ancuța și Ana au mers la pădure. Un șoricel stă la umbră. Natura e veselă. Stelele strălucesc ca niște licurici. Licuricii luminează drumul păsărelelor. Puii se ascund în penele moi de sub aripa mamelor. Veverița își piaptănă codiŃa. Regina Nopții înmiresmează aerul. Bîtă Ioana
Primăvară. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_709]