384 matches
-
am crezut că numai fratele meu a venit, dar Între timp veniseră o mulțime... Poate ați auzit de Mircea Popovici, Golea 1, Puiu Samuilă 2 și alții. Fratele meu a venit Întovărășit de Încă doi, c-așa erau când Îi parașuta, doi-trei Într-o grupă. Era un radiotelegrafist din Sibiu, un fost legionar, fugit și el, Ilie Rada, și un fost subofițer În armata regală, Virgil Pop3, care era de lângă Carei, dintr-un sat Pir. Și fratele meu, care era șeful
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ această tabără a americanilor, erau infiltrați o mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum Îi, că nu-i poți depista, și ei trimiteau toate informațiile, și În țările respective se știa cine-o fost parașutat, și erau căutați peste tot. Au fost parașutați noaptea, pe malul Someșului, și și-au Îngropat parașutele Într-un lan de cartofi, c-acolo au găsit pe urmă țăranii parașutele, când au săpat. Și o venit la noi la Apa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum Îi, că nu-i poți depista, și ei trimiteau toate informațiile, și În țările respective se știa cine-o fost parașutat, și erau căutați peste tot. Au fost parașutați noaptea, pe malul Someșului, și și-au Îngropat parașutele Într-un lan de cartofi, c-acolo au găsit pe urmă țăranii parașutele, când au săpat. Și o venit la noi la Apa, unde locuiam. Mama și tata meu, fiind din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ai scăpat de Securitate, de ce te-ai Întors?”. Și el, săracu’, o zis: „Noi trebuie să luptăm toți pentru țară, să nu așteptăm să vină străinii să lupte pentru noi”. Și zice: „În alte țări mult mai mulți au fost parașutați, care-au voit să meargă să lupte... Românii au fost cei mai slabi”. Și așa m-a impresionat... Deci era un naționalist. Și tare m-a rugat ca să nu le spun celorlalți din familie și nici la rude, pentru că el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căuta nebunește... Că pe urmă le-a spus: „Nu știți cât ne-ați dat de lucru, cât a trebuit să vă căutăm până v-am găsit”. Ei știau c-o plecat fratele meu, dar unde-i acu’? Când s-a parașutat, singurul care-a știut locul a fost fratele meu, nici pilotul n-a știut. Numai când au ajuns deasupra locului respectiv, abia atunci i-o spus fratele meu să-i lanseze. Asta că ei au prins de veste că sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
respect. Și iată-i tratați cu excesivă severitate, ridiculizați. Încă o dată, arendașul de partid a dovedit că disprețuiește slugile, le dă peste bot imediat ce formulează o cerere. Din păcate, n-are cine să-i apere, fiindcă șefii sînt niște subvechili, parașutați la conducerea publicației. Interesul li-i să se mențină în funcție. Și atunci, tac mîlc. *Cît de inconsistent e cuvîntul civilizație. Ascult la BBC, în cadrul emisiunii „Realități britanice”, un documentar despre migrația turiștilor englezi în Spania, Franța, Italia și Grecia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
autohton, când punea ochii pe unul dintre noi, nu-i rezerva alt sfârșit decât, asasinându l. De altminteri, doar încrederea într-un final favorabil Țării Românești m-a împiedicat să fiu sigur că, după ce Nicolae Petrașcu a condus prima echipă parașutată în țară de guvernul de la Viena, a salvat să nu fie exilați în Siberia un număr considerabil de adversari ai sistemului instalat după 1944, a pus apoi la cale rezistența antisovietică a Mișcării și a contribuit într-o măsură decisivă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Germania, așa cum chiar Nicolae Petrașcu ne spune, și la plecarea spre țară din 1940, rămăseseră la D-nul Ponta, cu consemnul de a fi trimise în țară, dacă va muri în încercarea prin care urma să treacă. Când a venit parașutat în 1945, în țară, să le fi luat cu el? Să le fi trimis prin cineva? Nu știm și nici nu putem afla răspunsul la această întrebare. În orice caz, ele au ajuns pe pământ românesc pentru că acolo, în Germania
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar prin absența numelui său în declarații, nu exista posibilitatea implicării. Pentru a se înțelege de ce partidul comunist a ajuns la anumite cedări dăm declarația lui Nistor Chioreanu din 23 iulie 1948 care prezintă, cu multă precizie și amănunte, „echipele parașutate în 1945” specificând persoanele și locurile unde se instalaseră, lucrând în subversivitate și creând unități, deocamdată pașnice, care însă în cazul unui conflict internațional, o revoltă internă sau orice alt eveniment dificil pentru regimul comunist, trebuiau să intervină în forță
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Iași. în celula 4 erau: Vică Negulescu, Pavel Grimalschi, Dan Dumitrescu și Aristotel Popescu. Valeriu Negulescu, comandant legionar, care în organizarea mișcării legionare în perioada 1945-1948 jucase un rol important. El fusese rănit în bombardamentul anglo-american asupra lagărului Buchenwald. Fusese parașutat în țară imediat după 23 August 1944, trăind în clandestinitate și începând organizarea Mișcării Legionare cu alți legionari veniți în țară. Fiind arestat în perioada când comuniștii erau foarte slabi, înainte de alegerile din 1946, este eliberat și el și Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Grimalschi vechi legionar, inginer agronom originar din Soroca, cunoscut de-al lui Nicolschi, fusese condamnat la moarte în regimul Antonescu, în contumacie, căci reușise să scape în Germania. Făcuse parte din poliția legionară. În 1945 se întoarce în țară fiind parașutat în Munții Apuseni, unde era pregătit să înceapă o serie de acțiuni de luptă, dar frontul înaintând prea repede s-a renunțat la ele. Fusese adus aici clar pentru exterminare, căci nu avea nici o legătură, nici cu procesul, nici cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o nestrămutată credință în destinul Mișcării Legionare. El fusese în timpul biruinței legionare, secretarul mișcării. După evenimentele din ianuarie 1941 se refugiază în Germania, unde este conducătorul grupului de cca. 300 legionari în lagărul de la Rostock și apoi la Buchenwald. Vine parașutat în țară împreună cu Andreas Schmidt, șeful grupului etnic german, pentru organizarea rezistenței anticomuniste. Capturat de poliție, tratează cu organele securității și apoi chiar cu președintele de atunci, Petru Groza, intrarea legionarilor în legalitate. Era momentul când se vorbea de solicitarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și altele mai apropiate: Iată-l pe Vică în înfiorătorul bombardament de la Buchenwald, rănit grav, dar având încă puterea să se ridice din dărâmăturile barăcii prăbușite. Iată-l vindecat și refăcut după tratamentul din spital, gata de luptă. Iată-l parașutat în țară, pentru ca ajungând la București să înceapă reorganizarea Mișcării Legionare împreună cu Nicolae Petrașcu. și cu alți legionari veniți din Germania. Iată-l la primul proces terminat cu muncă silnică pe viață. Iată-l la al II-lea proces când
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
școlar. În acest timp și-a completat studiile și apoi a făcut o școală de parașutism pe acolo prin zonă. Trebuia să devină ofițer dar, înainte cu puțin timp de a termina școala, a fost un exercițiu și au fost parașutați de la mare înalțime. O pală de vânt i-a deviat într-o mlaștină pe cei care au sărit și au stat până la gât în apă. A răcit la plămâni și a stat în spital vreun an de zile, a crezut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
transporturile militare sovietice. Radiotelegrafistul lui Frank ar fi fost Eugen Rațiu, nimeni altul decât fratele vitreg al lui Horia Sima. într-adevăr, Eugen Rațiu a fost instruit, în octombrie-noiembrie 1944, la o școală a Luftwaffe de lângă Viena pentru a fi parașutat în regiunea Arad-Timișoara și a transmite germanilor informații despre aviația sovietică din zonă. însoțit de un român din Banatul sârbesc, ambii având aparate de emisie-recepție, a fost parașutat în Ungaria, în apropiere de frontiera cu România, la 4-5 decembrie 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
octombrie-noiembrie 1944, la o școală a Luftwaffe de lângă Viena pentru a fi parașutat în regiunea Arad-Timișoara și a transmite germanilor informații despre aviația sovietică din zonă. însoțit de un român din Banatul sârbesc, ambii având aparate de emisie-recepție, a fost parașutat în Ungaria, în apropiere de frontiera cu România, la 4-5 decembrie 1944. Ajuns la Arad la 7 decembrie 1944, a fost arestat de polițiștii români și predat sovieticilor, dus apoi în Ungaria și interogat până la 19 ianuarie 1945. Ulterior, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale „Armatei Naționale”, mai existau câteva nuclee care se instruiau în școli speciale, răspândite în jurul Vienei. Prima școală specială s-a înființat la Breitenfurth și aparținea Abwehr-ului, fiind sub comanda locotenentului Pfeiffer. Aici au fost pregătite cele opt echipe legionare parașutate în țară la sfârșitul anului 1944. O altă școală specială era la Korneuburg, unde se făcea instrucție pentru lupta de gherilă, sub comanda locotenentului Müller, având ca ajutor pe Virgil Popa. Grupul aparținea organizației Skorzeny. Cel de-al treilea centru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ales montane. în luna următoare numărul legionarilor și al membrilor „Armatei Naționale” trimiși în țară era estimat la 150. Cât despre memorialiștii legionari, aceștia aminteau că din toamna anului 1944 până în primăvara anului 1945 au fost antrenați, echipați și apoi parașutați în România peste 100 de legionari. Echipele de parașutiști au fost lansate în luna noiembrie 1944 și mai ales în decembrie 1944. Șapte echipe de legionari au fost parașutate în diferite regiuni montane ale României în noaptea de 21/22
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1944 până în primăvara anului 1945 au fost antrenați, echipați și apoi parașutați în România peste 100 de legionari. Echipele de parașutiști au fost lansate în luna noiembrie 1944 și mai ales în decembrie 1944. Șapte echipe de legionari au fost parașutate în diferite regiuni montane ale României în noaptea de 21/22 decembrie 1944, cu sarcina de a organiza centre de rezistență pentru sabotarea spatelui frontului sovieto-român. Serviciile polițienești ale Bucureștilor aveau să identifice echipe de parașutiști în zonele Arad, Timișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost pus de Schmidt în contact cu legionarul Mircea (Tănase Rădulescu), adjunctul lui Stoicănescu, pentru a activa împreună. Grupului Deppner i-au urmat alte două echipe ale fostelor cadre de conducere ale GEG, una în Banat, alta în Transilvania. Grupul parașutat în Banat era format din Sepp Komanschek, Khristian Blouzer, Mathias Stein și Kiuna, dar fusese capturat de sovietici curând după aterizare. Al doilea grup era compus din Richard Langer, Oswald Schuster, Hans Kastenhuber, Sedlacek și Horst Witting; această echipă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
solul românesc, au renunțat la misiunea lor, fie ascunzându-se, fie predându-se autorităților. Acțiunea antisovietică era structurată pe centre de rezistență, constituite în regiunile de importanță strategică. în componența lor intrau o echipă de legionari instruiți în Germania și parașutați în țară, militari germani rămași în România, membri ai Grupului Etnic German. Dotarea se făcea cu armament și materiale lansate de germani sau din depozitele făcute de armatele germane în retragere. Centrul politic al acțiunii progermane era capitala României. Principalul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încă de la 1 aprilie 1944 [?], urmând timp de trei luni „un curs de informații, contrainformații (spionaj informativ), radioemisiune și recepție, terorism și lansare cu parașuta”. După 23 august 1944 s-au format echipe de 5-10-15 persoane, care urmau a fi parașutate în spatele frontului inamic din Ungaria, România și Iugoslavia. La 16 septembrie 1944 a avut loc o întâlnire la Viena cu Horia Sima, care le-a comunicat că membrii „echipei spărgătorilor de fronturi”, recrutați numai dintre legionari, vor pleca primii spre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
suspecte. Pentru prinderea parașutiștilor erau proiectate chiar razii cu participarea unor efective ale jandarmeriei și ale armatei române și sovietice. O asemenea operațiune era în pregătire la începutul lunii aprilie 1945 și viza scotocirea întregului masiv al Munților Apuseni. Legionarii parașutați în Ardeal și Banat erau extrem de interesanți pentru Armata Roșie. într-un Studiu asupra activității legionare în Germania, întocmit de Secția a II-a, Biroul Contrainformații al Marelui Stat-Major al Armatei Române, după încheierea războiului, se preciza că „toți [legionarii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
70 de oameni, recrutați dintre membrii partidului „Crucile cu Săgeți”, și erau dotate cu materialul necesar efectuării actelor de diversiune. Serviciile informative sovietice reușiseră să captureze 18 astfel de grupuri până la jumătatea lunii ianuarie 1945. Maghiari din Ardeal sau Ungaria, parașutați de germani, au fost capturați și de autoritățile române, cum s-a întâmplat la 20 aprilie 1945. Ei dețineau importante cantități de explozibili, muniții etc.. în contextul frământărilor politice din România, de la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și grav din punct de vedere al urmărilor sale” - unde a fost aruncat în aer sediul comandamentului sovietic, cinci (în altă sursă șapte) ostași ai Armatei Roșii fiind uciși, alți nouă militari și „colaboratori” fiind răniți. Un grup de legionari parașutați de germani pentru acțiuni în spatele frontului sovietic fusese descoperit în aceeași perioadă în județul Brașov. Mașina comandamentului sovietic fusese atacată cu focuri de arme automate în zona Bucureștilor, în noaptea de 27/28 februarie, câțiva militari sovietici fiind răniți în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]