385 matches
-
Valea Nistrului, scăpînd de calvarul reeducării. Povestește o întîmplare cumva senzațională: "În decembrie 1952, a venit în mină, în completare (că efectivele se răreau mereu), un nou lot de deținuți. Între ei, un macedonean, profesor de istorie, Puiu Aristide. Fusese parașutat, venind din Franța. Scopul parașutării, potrivit declarației lui, era cam ciudat: să intre în închisoare ca să ridice moralul deținuților! Am lucrat cu el în echipă. Ei bine, Aristide ne spunea: Toate comunicatele astea date după întîlnirile dintre americani și ruși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încerci să arăți cum s-a închegat fiecare națiune, să arăți cum grecul modern nu mai este într-o continuitate lineară cu Grecia lui Pericle, chiar dacă îl superi, trebuie să spui de unde au ieșit albanezii, că doar n-au fost parașutați acolo - grecii îi împing mai la nord, sârbii, mai la sud, ori ei sunt acolo de mii de ani. Și asta trebuie explicat. Mai apoi, trebuie spus ce sunt sârbii, ce sunt bosniacii, croații, toate micile naționalități care au format
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
lui 1990, s-a trecut la așa-zisul "specialist-sindicalist", care-a luat cu asalt ministerul, urmat, după 1996, de ex-bursierul occidental, de "engiositul" bun la toate și la nimic. Dar nici unul dintre tipurile profesional-umane invocate nu se compară cu cel parașutat în ultimele luni în minister. Noua categorie nu poate fi definită nici social, nici fiziognomic, ci moral: omul rău. Un individ care nu e nici prost, nici deștept, nici frumos, nici urât: e o lichea sinistră obsedată doar de obstrucție
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
regizat de Virgil Calotescu. Rolurile principale sunt interpretate de Gheorghe Dinică, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Ion Dichiseanu, Vistrian Roman și Silviu Stănculescu. Acțiunea filmului are loc în Munții Făgăraș în anul 1950. Un agent străin pe nume Marius Mardopol este parașutat pe teritoriul României socialiste pentru a scoate din țară șapte luptători anticomuniști conduși de un fost ofițer poreclit „Baronul”. Crezând că agentul a renunțat la misiune, Securitatea trimite un ofițer sub acoperire care să se dea drept Mardopol și să
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
stabilită de Canaris. A treia parte a cifrului se afla la patron. Mardopol urmează să primească pentru aceasta o recompensă de o jumătate de milion de dolari. Mardopol pleacă în noaptea următoare cu un avion din care urma să fie parașutat într-un loc stabilit anterior de pe teritoriul României, el urmând a fi așteptat și adăpostit de țăranul Martin Marin din Adânca. Patronul îl trimite cu el pe omul său de încredere, Willy Cristodulo (Jean Lorin Florescu), pentru a-l supraveghea
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Cabana Doi Pomi pentru a se întâlni cu Antenă și a se da drept Marius Mardopol. El are sarcina de a se infiltra în grupul Baronului. Înainte însă, Antenă este abordat de adevăratul Mardopol care-i spune parola. Acesta se parașutase la câțiva km de locul în care a aterizat forțat Willy. Apariția unui al doilea Mardopol îl surprinde pe Baltazar, care crede că unul dintre ei este securist. Antenă pornește cu amândoi la peștera unde se afla ascunzătoarea Baronului. Supuși
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
duce ceva fără să te sinucizi și apoi să scapi relativ neatins. A putea spune cu sinceritate "Mda, am tras o beție cu adevărat cruntă după ce s-a întâmplat chestia aia" este similar cu a anunța nonșalant că te-ai parașutat în spatele liniilor dușmane. Rețeta tipică pentru o beție cruntă este următoarea: 1) Începeți să beți în primele cinci minute de la trezire, 2) continuați să beți, 3) pierdeți-vă cunoștința, 4) treziți-vă și luați-o de la capăt. Continuați această procedură
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
abia a Început? — Îmi cunosc eu oamenii: slavi morocănoși, oameni cu sufletele la fel de Întunecate ca Leningradul În decembrie. Vor fi pururi În suferință. Au sentimente vechi, foarte vechi... vechi de nouă sute de ani. Ceea ce ar trebui să facem este să parașutăm acolo o sută de mii de psihiatri, să Îi băgăm pe toți la terapie, să Îi facem pe toți să asculte Rolling Stones. Poate că după treizeci, patruzeci de ani mielul va face pace cu uliul. Ascultă, prietene, succes diseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de canalizare. Tot de la scara B veneau și proiectilele aeriene, dar de la garsoniera ultimului etaj, locuită de-un cuplu de țigani cu ochi verzi. Flăcăii nu se mai oboseau să-și coboare gunoiul: somnoroși și calmi, deschideau geamul și-l parașutau în saci pe trotuar. Dar nu despre asta vroiam să vorbesc. Adevăratele probleme mocneau în spate, peste gard, unde Ceaușescu ridicase o policlinică pentru bătrânii slujitori ai Partidului. Cu timpul, în ciuda tratamentelor cu creme, nămol și bulbuci de sare, posesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
delicat, departe de palatali; dacă nu eram atenți, mișcam din loc dintele, cu tot cu rădăcina lui de-oțel. Doar nopțile curgeau mai liniștit, adormeam imediat, sub plapuma de două kile adusă de la Constanța. Cât despre micuțul și antipaticul Coco, când îl parașutai din cușcă, te pișca de ureche sau zbura pe degetele Feliciei de la picioare și se-apuca să le pigulească. Era un peruș verde, infect, căruia, trimestrial, îi cădeau penele și fugea sub pat ca un șobolan. Procesul necrozei aviare părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un prieten de familie a plecat din țară, cum se spunea atuncea, a fugit În Germania. Și el, acolo, a fost recomandat pentru o școală de spionaj. Când eram În penultimul an de liceu, adică În ’50-’51, a fost parașutat În țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că venea iarna... Și am studiat dosarul lor, că am vrut să văd dacă Securitatea a influențat sau nu Întâlnirea lor cu cei parașutați. Și este curios că Săpălcan, care era șeful celor parașutați, a spus că, atunci când i-au parașutat era noaptea și au primit semnale luminoase de la sol. Ei, cine a putut să dea semnale din astea de la sol și cum? Atuncea mi-am pus Întrebarea dacă nu cumva Securitatea a știut de prezența lor și i-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apucat să dea, că nu le-au mers aparatele... și pentru asta i-a Încadrat la complicitate la tentativă de crimă de Înaltă trădare. Am să caut sentința, să vă faceți o copie după ea. Dintre ăștia care au fost parașutați, trei au reușit să ia fiola. Unu’ a murit, la altu’ i-au făcut spălături și l-au salvat și al treilea a luat-o, dar n-a putut s-o zdrobească, și l-au operat, și i-au scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dragoș Hoinic, Aurel Pandurescu și Oprișan. No, Juberian le-a spus: „Prezentați-vă!”. „Sunt Pandurescu Aurel, am condamnarea de 20 de ani. Am fost șef al legionarilor din Banat”. „Hoinic Dragoș, am fost curierul lui Horia Sima și am fost parașutat În Ungaria, dar am fost arestat și am ajuns aici. Am condamnare de 25 de ani.” Oprișan era student și a avut 20 de ani de condamnare. Tare am regretat pe Oprișan... Se vedea pe fața lui că acest om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din ăștia care luptau Înarmați Împotriva comunismului. Și trebuia să ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și În țara noastră au fost parașutați, Începând din ’49, ’50, ’51, mai multe grupe de parașutiști. Pe urmă, În Închisoare, am ajuns cu lumea care a fost arestată din cauza lor și abia atunci mi-am dat seama. Io am crezut că numai fratele meu a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am crezut că numai fratele meu a venit, dar Între timp veniseră o mulțime... Poate ați auzit de Mircea Popovici, Golea 1, Puiu Samuilă 2 și alții. Fratele meu a venit Întovărășit de Încă doi, c-așa erau când Îi parașuta, doi-trei Într-o grupă. Era un radiotelegrafist din Sibiu, un fost legionar, fugit și el, Ilie Rada, și un fost subofițer În armata regală, Virgil Pop3, care era de lângă Carei, dintr-un sat Pir. Și fratele meu, care era șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ această tabără a americanilor, erau infiltrați o mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum Îi, că nu-i poți depista, și ei trimiteau toate informațiile, și În țările respective se știa cine-o fost parașutat, și erau căutați peste tot. Au fost parașutați noaptea, pe malul Someșului, și și-au Îngropat parașutele Într-un lan de cartofi, c-acolo au găsit pe urmă țăranii parașutele, când au săpat. Și o venit la noi la Apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum Îi, că nu-i poți depista, și ei trimiteau toate informațiile, și În țările respective se știa cine-o fost parașutat, și erau căutați peste tot. Au fost parașutați noaptea, pe malul Someșului, și și-au Îngropat parașutele Într-un lan de cartofi, c-acolo au găsit pe urmă țăranii parașutele, când au săpat. Și o venit la noi la Apa, unde locuiam. Mama și tata meu, fiind din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ai scăpat de Securitate, de ce te-ai Întors?”. Și el, săracu’, o zis: „Noi trebuie să luptăm toți pentru țară, să nu așteptăm să vină străinii să lupte pentru noi”. Și zice: „În alte țări mult mai mulți au fost parașutați, care-au voit să meargă să lupte... Românii au fost cei mai slabi”. Și așa m-a impresionat... Deci era un naționalist. Și tare m-a rugat ca să nu le spun celorlalți din familie și nici la rude, pentru că el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căuta nebunește... Că pe urmă le-a spus: „Nu știți cât ne-ați dat de lucru, cât a trebuit să vă căutăm până v-am găsit”. Ei știau c-o plecat fratele meu, dar unde-i acu’? Când s-a parașutat, singurul care-a știut locul a fost fratele meu, nici pilotul n-a știut. Numai când au ajuns deasupra locului respectiv, abia atunci i-o spus fratele meu să-i lanseze. Asta că ei au prins de veste că sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încartiruită În oraș) și, a doua zi, de la Însuși șeful Marelui Stat-Major. Comandamentul diviziei a trimis o telegramă ministrului de Interne, anunțându-l că au fost doborâte 40 de avioane sovietice și că printre cei patru aviatori care s-au parașutat, au fost arestați și internați la spital se află un brutar din Iași și o studentă la Universitatea locală. „Întrucât nu toți aviatorii care s-au parașutat au fost prinși și Întrucât se mai află și alți aviatori care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
40 de avioane sovietice și că printre cei patru aviatori care s-au parașutat, au fost arestați și internați la spital se află un brutar din Iași și o studentă la Universitatea locală. „Întrucât nu toți aviatorii care s-au parașutat au fost prinși și Întrucât se mai află și alți aviatori care s-au putut salva și care au la fel legături cu suspecții iudeo-comuniști din Iași, În Încercarea de a teroriza populația românească, au deschis foc În noaptea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
XE "Cristescu" iar fotografiile au fost frumos aranjate, cu explicații, Într-un album care a fost trimis, prin curier lui Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . După război a devenit evident că nici un „brutar” evreu sau vreo studentă n-au fost parașutați În Iași sau Împrejurimi pentru a-i instiga pe evrei Împotriva autorităților. Prefectul județului Iași, colonelul Dumitru Captaru XE "Captaru, Dumitru" - care, dintre cei cu funcții importante, a fost probabil ultimul care a aflat de secretul inițierii pogromului -, a accentuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
că soldați răzleți „se dedau la jafuri”10. Președinția Consiliului de Miniștri a publicat la 1 iulie un comunicat prin care explica românilor evenimentele petrecute la Iași: sovieticii au Încercat să submineze stabilitatea În stat, și În acest scop au parașutat spioni și agenți care au luat legătura cu agenți de-ai lor locali și cu populația iudeo-comunistă, pentru a organiza Împreună acțiuni de sabotaj. „La Iași au fost executați 500 iudeo-comuniști, care trăseseră focuri de armă din case, asupra soldaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
știe de ce, Apostatul), Vali Buletin (pentru unii, Omul cu creierul prolapsat), Cezărel Crocodilul (care se recomanda străinilor, când telegrafist la Poștă, când sub-inginer), Dănuț Poetul, Boss, cu coșul său, Avocatul și cu Îngerul. Bașca o enoriașă necunoscută, o babă optzecistă, parașutată de nicăieri, o hoșcotină îmbrobodită grotesc, ca o mumie aztecă și ațipită cu fălcile căscate larg, la doi coți de ușa capelei. Ușă pe care, la interval de aproximativ o jumătate de ceas, băga capul câte unul dintre paznicii de la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]