8,430 matches
-
periculoasă transformarea lui în mercenar al Puterii, trădarea propriei vocații pentru cîteva avantaje derizorii. Situația, valabilă pentru oricare societate și oricare tip de putere, devine acută în societățile dictatoriale. Puțini scriitori au reușit, în literatura noastră contemporană, să personifice trista paradigmă cu aceeași strălucire întunecată ca Titus Popovici. în cazul de față, ce-i drept, există unele circumstanțe atenuante, pe care istoricul literar le poate lua în considerare. Titus Popovici a apărut în avanscenă purtat de valul iluzoriei "liberalizări" de după moartea
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
Dinamismul e cheia acestor personaje, care sunt - nu lăsați deoparte simbolistica - mereu pe drum, mereu suspendați între două activități și ocupați pe cât se poate. Ca să nu mă limitez la atât, să afirm și că filmul scoate la iveală o nouă paradigmă amoroasă. E cvasi-imposibil să ți-o imaginezi pe Anna Karenina în secolul XXI. Cine se mai poate lăsa absorbit complet de iubire în această eră pentru care definitorie e lipsa de timp și în care să cunoști un partener prin
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
rază-i luce/ De-a-și găsi fiiul dorit". E fragmentul în care vrăjitoarea Brândușa își caută fiul, pe Parpangel, apelând la doi balauri înaripați. Frapează însă durata (un ceas), cam mică pentru un scenariu realist, dar prea îndelungată într-o paradigmă a basmului. Calul lui Harap Alb ajunge la Soare într-o clipă. Nu mai mult. Exact cât îi va trebui și Brândușei o dată ce-și va fi aflat odrasla: "îl puse-n căruța cea vrăjită/ Și zbură cu el într-
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
pe cel așteptat l-a mîncat pămîntul,/ pămîntul de parcă l-ar fi mîncat" (Chipul). Așadar datoria d-sale, în calitate de făptură zămislită de Divinitate după chipul și asemănarea acesteia, este de-a crea pentru a umple golul, plecînd de la punctul zero. Paradigma autorului devine chiar "Duhul Domnului plutind peste ape", doldora de virtualități. Traiectul d-sale este, evident, cel de la increat la creatul la care aspiră trudind "toată noaptea-n scriptorium": "Fac lumea de la capăt!/ Fac lumea de la capăt, Doamne,/ așa încît
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
Dan Dediu Trăim într-un timp al schimbărilor accelerate de paradigmă. Lumea se transformă foarte repede, iar procesul de învechire își crește turația de la an la an. O lucrare muzicală, o carte, un eveniment cultural petrecut acum patru ani pare atât de îndepărtat, încât se „fosilizează” rapid. Diferențele din sânul trecutului
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea limbajului muzical în programele universitare, oferă un posibil traseu de urmat, neinfailibil, dar cel puțin actual și realist: „E tentant să încercăm a pregăti o paradigmă muzicală nouă. Poate că un drum ar fi să încercăm să construim o muzică ce este totodată tonală (astfel că putem auzi rezultatul) și - în același timp - hipercomplexă din punct de vedere combinatoric, astfel încât și compozitorul conceptualist să-și poată
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
-și poată avea domeniul său de referință.” Și încheie cu brio, semnând cumva simbolic actul de deces al supremației muzicii seriale, declarată de Schoenberg acum o sută de ani: „Aici am arătat că răspunsul probabil nu va fi o nouă paradigmă muzicală de genul celei bazate pe totalitatea celor 12 sunete, ci mai degrabă problematica va fi ridicată de un fenomen mai larg, care este rolul mutant al compozitorului în contemporaneitate. Din acest punct de vedere, sistemul bazat pe cele 12
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
deranjant “aspectul de campanie” ori “vizarea obsedantă a cîtorva ținte”, cînd e vorba, incontestabil, de un capitol major al operațiilor unei conștiințe literare eliberate de servituți, de un teren ce trebuie recuperat, de o demnitate ce trebuie redobîndită? Cît privește paradigma lui E. Lovinescu, “părintele” revizuirilor, de ce să ne prevalăm de “erorile” acestuia și nu de meritele sale covîrșitoare în domeniul în cauză? De ce, în fine, o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu bună știință, survolul din 2005 despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
a împrospăta cât mai rapid elementele de bază ale discursului muzical. Atât de alert este procesul încât, deja la nivelul unui deceniu apar modificări tranșante în plan sintactic, morfologic, expresiv, în planul tipurilor de apelare la arhetipuri sau la anumite paradigme sonore. Astfel că, paradoxal, asistăm uneori la coexistența unor direcții opozabile. Un singur exemplu: muzica stocastică, cu aleatorismul total. De la organizarea fiecărui sunet, fiecărui parametru, la organizare zero. Într-adevăr, ciudată această simultaneitate dizarmonică. Gândiți-vă ce înseamnă ea, dacă
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
inedite. Se degajă intenția revalorificării unor metode, cu scopul de a le filtra și a le distribui în circuite inedite, în perspective apte să declanșeze noi dimensiuni emoționale. Concret, se apelează la varii adaptări, intercorelări, amalgamări, modelări alternative ale unor paradigme. Se recurge la citate, la inserții tematice, la parafraze, la întrebuințarea pe scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a curăției pe fratele său Naucratios, care Își domolea tinerețea năvalnică prin osteneli, supunându-se cu zel și râvnă voinței materne, dacă se Întâmpla (ca mama - Sfânta Emilia - n. n.) să-i ceară aceasta, desăvârșindu-se pe două căi: cu osteneli
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Joseph Haske și Juan Ochoa, își așteaptă fiecare apariția românului de debut în toamna lui 2013. Joseph Haske a publicat în Aiecart un fragment din North Dixie Highway, în engleză, și alte fragmente în traducere în România literară, Boema și Paradigmă. Cartea sa e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din Bosnia în plin conflict de familie
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
metrizare temporală constă în a găsi acel cadru/măsură de pulsație prin care să fie cuprinsă generic toată OS, în continuitatea sa. Aceasta poate implica uneori și un aspect de redundanță, atunci când OS este forțat categorisită, doar printr-o clasă/paradigmă de pulsație. Pe de altă parte, orice fapt de instrumentalizare induce condiția de corporalitate, respectiv a unui suport (de orice natură - conceptuală/teoretică ori concretă/materială), prin/din care OS să se poată afla ca posibilitate (de redare). Analogăm acestui
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mai multor decenii, până să ajungeți la această prezentare pe cât de simplă, pe atât de profundă. Putem citi acest Discurs în mai multe feluri. Este o poveste de viață a unui cercetător care a trăit cu intensitate marile schimbări de paradigmă ale ultimelor decenii; un capitol de istorie a științei din ultimii 80 de ani; o relatare a apariției și evoluției ideii de calcul; o analiză a interacțiunii biologiei eredității cu matematica și cu informatica; o lecție de cultură în care
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
atâta vreme paralele, încât orice entitate de acest tip care face profit este un eveniment și orice om care reușește așa ceva este ascultat cu evlavie, întrucât, nu-i așa, poate anunța (chiar stabili) un trend mondial (chiar o „schimbare de paradigmă”). Pe acest fundal au apărut și s-au propagat cu toată importanța cuvenită fundamentele profesionale ale celui care a înființat „The Daily Caller”, un site care... face profit. De la înălțimea orgoliului celui care a reușit acolo unde în principiu nu
Înapoi la reporterul necalificat, dar original? [Corola-blog/BlogPost/93986_a_95278]
-
cultural. Teoria istoriei - scrierea ei: sunt doar pașii care duc spre Istoria însăși, vestibulul dinaintea unui vast apartament. Căci, în fond, ce este și cum vedem noi ceea ce, cu un cuvânt grecesc multimilenar, numim istorie ? Pentru Eugen Cizek, istorie înseamnă paradigmă, serialitate, altfel spus funcții ale unor evenimente care, desfășurate pe un anumit arc temporal, se intercondiționează, aflându-se într-un anumit tip de relație (cauzală, finală, consecutivă, concesivă etc.). Se pornește de la eveniment, el este "reperul stabil" (p. 9), partea
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
al Istoriei, secvența din Textul ei general, nu este totul. Semnificațiile textului unei epoci se percep prin raportarea la alte texte, care alcătuiesc fundalul contextual, dar și prin autoraportare, la mesajele liminale sub- sau metatextuale. Prin urmare, dacă evenimentul creează paradigma în Istorie, cu alte cuvinte dacă relațiile dintre evenimentele istorice articulează clase paradigmatice, serii flexionare alcătuind tot atâtea microsisteme pe un areal temporal dat (un mileniu, o jumătate de mileniu, un mileniu și jumătate etc.), aceasta nu înseamnă că am
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această mască exotică nu pentru că aparține acestei etnii. Prin ea figurează neputința unei umanități de a mai săvârși fapta eroică, valoare pierdută, rămasă în rama epopeilor antice și medievale. Țiganii sunt paradigma oricărui popor care visează ardent la libertate și belșug, perorează excesiv, dar nu e capabil să cucerească totul prin acte de curaj. “Aventura” de adaptare a poemei, începută în 1995, a însemnat mai întâi pătrunderea în spiritul textului, iar mai
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
tratate cu luciditatea îndurerată a ironistului, personaje, comentarii din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru grav, se relevă eroicomicul unei umanități instinctuale, ridicolă prin pretenții, incapabilă de acțiune ordonată, inconștientă, manipulată de forțe supramundane care figurează puteri politice contemporane. Când își încredințează destinul, succesiv, unui alt și alt
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
neglijență ordonată” al discursului, disponibilitatea ludică, cu o discutabilă, totuși, trimitere, privind aceasta din urmă, la Rimbaud, iar Ion Caraion prefera să sublinieze “conceptul de convulsie”, ilustrat de “o serie de noțiuni între dezgust și moarte, între tijele absurdului și paradigmele morții (din categoria cărora aceea de spaimă vibrează la loc de frunte)”. Asocierile din registrul sumbru al notației sau imaginarului sunt frecvente încă la acest debut (v., de exemplu, poezia 4 aprilie 1944, unde lângă “lacrimile martirilor carbonizați” ai cunoscutului
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
ale postmodernismului. Pe de altă parte, dacă luăm în considerare anul în care scriitoarea franceză făcea afirmația cu pricina, i.e. 1956, demersul textualist-deconstructivist al lui Radu Lupan pare a fi unul demn de Don Quijote, întrucât replica vine de pe poziția unei paradigme critice pe care Derrida avea să o inaugureze de-abia pe la mijlocul anilor ’60. Cartea nu reușește să pună pe cei doi autori nominalizați în titlu într-o lumină nouă, în schimb confirmă ideea neoistoriștilor potrivit căreia fiecare epocă recreează un
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
masculin din femeie" (pag. 281 - 282) ceea ce duce la o cvasi-perpetuare a perechii feminin-masculin în cadrul relației homosexuale. E exact ce teoreticienii gay refuză la unison, căci ei cer definirea de sine stătătoare a unui cuplu homosexual independent de integrarea în paradigma el-ea tocmai pentru că această integrare e cea responsabilă de viziunea patologică a homosexualității. Concluzionând, e mai bine că am oprit "recenzarea" la al doilea volum; n-aș mai fi suportat acest flux de prejudecăți sexuale inversate. Povestea degeaba eacția mea
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
eseistică (Cioran). Autorul reactualizează locuri comune ale criticii literare (vezi fragmentul despre Camil Petrescu și fascinația ideii sau cel despre George Coșbuc și bucuria jocului) sau, dimpotrivă, stăruie asupra unor aspecte mai puțin studiate. Așa se întâmplă în eseul intitulat Paradigme complementare, în care autorul vorbește despre "binomul Eminescu-Caragiale", privit din perspectiva aforismului novalisian Kontraste sind inverse Ähnlichkeiten, i.e. contrastele sunt asemănări inverse. Pornind pe urmele lui Pompiliu Constantinescu, cel care atrăgea atenția pentru prima dată asupra înrudirii spirituale dintre Eminescu
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
conservatoriste, așa cum apar acestea în discursurile politice ale unui număr important de personalități române din secolele al XIX-lea și al XX-lea. De la bun început, autorii antologiei atrag atenția asupra faptului că textele selectate se încadrează doar parțial unei paradigme ideale a conservatorismului. Setul de invariante ideologice conturând acest tip de imaginar politic nu se regăsește în întregime în fiecare dintre textele antologiei. Drept urmare, ele sunt grupate pe mai multe secțiuni în funcție de dominanta ideologică care le structurează. Astfel, pledoaria pentru
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]