632 matches
-
implicați în formarea plexurilor prevertebrale și viscerale, ilustrează dualitatea inervației simpaticoparasimpatice. La rândul său, distribuția filetelor simpatice și parasimpatice diferă, după cum s-a văzut, de la un organ la altul. Spre deosebire de simpatic, care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul său, distribuția filetelor simpatice și parasimpatice diferă, după cum s-a văzut, de la un organ la altul. Spre deosebire de simpatic, care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a văzut, de la un organ la altul. Spre deosebire de simpatic, care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație predominant simpatică. În schimb, tractusul digestiv, deși conține filete nervoase de ambele tipuri, este dominat de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație predominant simpatică. În schimb, tractusul digestiv, deși conține filete nervoase de ambele tipuri, este dominat de componenta parasimpatică. Din aceste câteva exemple privind originea diferită a nervilor simpatico-parasimpatici și reprezentarea lor inegală la nivelul diverselor organe efectoare rezultă că, cu mici excepții, inervația vegetativă viscerală este dublă atât simpatică, cât și parasimpatică. Semnificația funcțională a dualității simpatico-parasimpatice va
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ambele tipuri, este dominat de componenta parasimpatică. Din aceste câteva exemple privind originea diferită a nervilor simpatico-parasimpatici și reprezentarea lor inegală la nivelul diverselor organe efectoare rezultă că, cu mici excepții, inervația vegetativă viscerală este dublă atât simpatică, cât și parasimpatică. Semnificația funcțională a dualității simpatico-parasimpatice va fi discutată în capitolul următor, consacrat datelor de fiziologie vegetativă. I.2.1.28. Căi vegetative aferente De la organele prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi superiori, care reglează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
impulsuri aferente spre centrii vegetativi superiori, care reglează pe cale eferentă simpatico-parasimpatică nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Căile vegetative aferente sunt reprezentate de fibrele amielinice senzitive situate în majoritatea cazurilor pe traiectul nervilor vegetativi eferenți (motori). Nervii simpatici și parasimpatici sunt de fapt structuri nervoase mixte cu conținut vegetativ atât centrifug, cât și centripet. Astfel de nervi sunt splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc și în grosimea unora din nervii somatici ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracție la stimularea mecanică care se propagă în sens oro-anal. Termenul de reflex peristaltic îi aparține (18). În 1921, Langley publică Sistemul nervos autonom, lucrare de referință în care este menționată pentru prima dată organizarea sa tripartită în sistemele simpatic, parasimpatic și enteric (19). În mod inexplicabil, după această perioadă de inflorescență informațională, conceptul clar al organizării tripartite a sistemului nervos autonom este ignorat timp de aproape cinci decenii. Descoperirea neuromediației clasice a contribuit într-o bună măsură la consolidarea ideii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organizării tripartite a sistemului nervos autonom este ignorat timp de aproape cinci decenii. Descoperirea neuromediației clasice a contribuit într-o bună măsură la consolidarea ideii că sistemul nervos autonom este alcătuit din două componente majore, una simpatică, adrenergică și alta parasimpatică, colinergică. După 1950, studii extensive pun în evidență numeroși noi neurotransmițători, sunt descoperiți receptorii membranari și posibilitățile manipulării lor farmacologice și sistemul nervos enteric revine in atenția cercetătorilor. În 1981, Wingate folosește pentru prima dată termenul de neurogastroenterologie (3). I.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căror axoni conectează receptorii din pereții tubului digestiv cu restul sistemului nervos autonom și intrinseci ale căror prelungiri nu părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
observat și în nucleul vestibular lateral, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. I.4.5.3. Sinapse ganglionare Sinapsele chimice ganglionare asigură, după cum se știe, articulațiile sinaptice dintre neuronii eferenți ai căilor vegetative extranevraxiale simpatice și parasimpatice. Acestea diferă de cele somatice prin faptul că sunt formate din doi neuroni interpuși între conexiunile nervoase cerebrospinale și teritoriile efectoare periferice. Fiind formate din cel puțin doi neuroni articulați sinaptic la nivel ganglionar, căile eferente vegetative prezintă fibre preganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula sinaptic într-unul din plexurile vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obținută prin: sinapsele multiple ale fibrelor preganglionare; medierea interneuronilor; difuziunea la nivelul ganglionului a unor substanțe transmițătoare; acțiunea unor produse locale (efect paracrin) sau printr-un răspuns local al unor substanțe produse la distanță (efect endocrin). În cazul căii eferente parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de vedere structural, ganglionii vegetativi reprezintă aglomerări de neuroni situați pe traiectul căilor simpatico-parasimpatice, sau la nivelul plexurilor prevertebrale și previscerale. Capsula internă a ganglionului se extinde spre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spinali pentru a fi distribuiți vaselor, glandelor sudoripare și mușchilor piloerectori ai firelor de păr din teritoriul respectiv, sau se pot ramifica într-o rețea perivasculară și continuă, până la organul situat adeseori la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare și, în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare și, în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare. La om
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra fibrelor sinaptice cardiace, constatându-se eliberarea, în timpul stimulării electrice a acestora, a unei substanțe cardioacceleratoare de tip adrenalinic, denumită inițial simpatină. Descoperirea acetilcolinei și adrenalinei (simpatină) eliberate sub influența stimulării vago-simpatice stă la baza conceptului actual de mediație colinergică (parasimpatică) și adrenergică (simpatică). Ulterior s-au întreprins cercetări sistematice asupra mediației colinergice și adrenergice din alte teritorii, inclusiv centrale. S-a precizat, printre altele, că, în afara acetilcolinei și noradrenalinei ca principali neurotransmițători simpatico-parasimpatici, numeroase alte substanțe biologic active îndeplinesc rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor la nivelul receptorilor sinaptici. I.6.1. MEDIAȚIA COLINERGICĂ Formațiunile nervoase care folosesc acetilcolina ca mediator chimic se numesc colinergice. Acestea posedă capacitatea de a sintetiza și elibera acetilcolină care, la rândul său, reproduce efectele stimulării nervoase specifice fibrelor parasimpatice (colinergice). Acetilcolina. Distribuție. Descoperirea inițială în lichidul de perfuzie a inimii izolate de broască și mamifere a fost urmată de identificarea acesteia ca mediator chimic la nivelul plăcii neuro-musculare, fibrelor vegetative simpatico-parasimpatice preganglionare și parasimpatice postganglionare, denumite generic colinergice. Prezența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectele stimulării nervoase specifice fibrelor parasimpatice (colinergice). Acetilcolina. Distribuție. Descoperirea inițială în lichidul de perfuzie a inimii izolate de broască și mamifere a fost urmată de identificarea acesteia ca mediator chimic la nivelul plăcii neuro-musculare, fibrelor vegetative simpatico-parasimpatice preganglionare și parasimpatice postganglionare, denumite generic colinergice. Prezența acetilcolinei a fost constatată ulterior și la nivelul unor terminații simpatice postganglionare, cum sunt cele care inervează glandele sudoripare și vasele musculaturii striate, precum și cele de la nivel cerebro-spinal. În sistemul nervos central, acetilcolina este fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptică, la nivelul căreia se combină cu unul din cele două tipuri de receptori colinergici. Spre deosebire de receptorii nicotinici, care sunt receptori ionotropi predominanți la nivelul joncțiunilor neuro-musculare (plăcilor motorii), receptorii muscarinici sunt receptori metabotropi prezenți mai ales la nivelul sinapselor parasimpatice periferice și în sistemul nervos central. Clasificarea inițială pe baze farmacologice a receptorilor colinergici a fost întregită prin clonare genetică, ajungându-se la identificarea unor noi subtipuri de receptori nicotinici și muscarinici. Din punct de vedere structural, receptorul nicotinic este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în cornul anterior în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al vagului. De aici, emană fibrele eferente ale primului neuron parasimpatic spre inimă, plămân și tractusul digestiv. Ajunse la nivelul acestor organe, filetele vagale lungi se articulează cu cel de al doilea neuron parasimpatic, scurt, în grosimea sau imediata vecinătate a organelor respective. Astfel de celule nervoase cu terminații scurte se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al vagului. De aici, emană fibrele eferente ale primului neuron parasimpatic spre inimă, plămân și tractusul digestiv. Ajunse la nivelul acestor organe, filetele vagale lungi se articulează cu cel de al doilea neuron parasimpatic, scurt, în grosimea sau imediata vecinătate a organelor respective. Astfel de celule nervoase cu terminații scurte se găsesc atât la nivelul mușchiului cardiac, cât și în feutrajul plexurilor mienterice (fig. 60). Cei doi neuroni eferenți transmit impulsurile vegetative pe cale umorală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediului intern și întreținerea funcțiilor normale de reglare, coordonare și adaptare ale organismului la solicitările impuse de factorii de mediu extern. Aproape toate manifestările somato-vegetative sunt dependente de activitatea opusă și balansată a căilor nervoase eferente ale simpaticului toraco-lombar și parasimpaticului cranio-sacrat. Acestea realizează modularea și adaptarea activității organelor efectoare contractile și secretorii prin reacții neuroreflexe compensatoare de contracarare, autoreglare, apărare și adaptare la necesitățile variabile ale funcțiilor vitale (circulatorie, respiratorie, digestivă, excretorie, metabolică etc.), întregind componenta somatică voluntară. Atât comenzile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]