473 matches
-
lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele parazite ( Cuscuta) pot fi vectori frecvenți ai virusurilor din plantele gazdă deoarece prin haustorii lor ele absorb paralel cu seva elaborată și virusurile existente, iar când ele vor parazita o plantă sănătoasă virusul va trece tot prin haustori în noua gazdă. Transmiterea și răspândirea agenților patogeni de către om În culturile intensive (sere,solarii, pepiniere viticole, pomicole, culturi intensive legumicole și pomicole) omul execută în cadrul tehnologiilor o serie de lucrări
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale este de mai mică însemnătate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantelor. Pectinaza produsă de bacterie în tuberculii infectați induce polifenoloxidaza ce oxidează fenolii. Fenolii oxidați crează o barieră în fața infecției, țesuturile căpătând o culoare brună. Bacteria fiind virulentă, formează dehidrogenaza care inhibă oxidarea fenolilor. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg și cuprinde 7 specii ale genului Solanum, 14 specii din genul Nicotiana, 2 specii de Allium, Apium graveolens, Armoracia sp., Asparagus officinalis și diferite specii ale genurilor Brassica, Capsicum, Cichorium, Cucumis, Cucurbita, Cynara, Dahlia, Datura, Daucus, Helianthus
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel, toate parazite pe diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol un rizom acoperit cu solzi groși, ramificat care înconjură rădăcina plantei gazdă. Tulpinile au
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol un rizom acoperit cu solzi groși, ramificat care înconjură rădăcina plantei gazdă. Tulpinile au 10-25 cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori pe părțile aeriene. Din această grupă fac parte reprezentanți din fam. Cuscutaceae. Torțelul Cuscuta sp., cunoscută sub numele de cuscută, are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
are un aparat vegetativ gimnoplast ce trăiește ca parazit obligat în interiorul celulelor plantelor gazdă. Din cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J.Berkeley descrie agentul patogen. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20oC), însoțită de o umiditate relativă a aerului cuprinsă între 80100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary care limitează mult frecvența și intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria Șuta și col., 1974). Multitudinea picnidiilor acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă-miceliană, țesuturile frunzelor se îngălbenesc, apoi devin brune. Petele albe capătă în scurt timp un aspect pulverulent, făinos, iar ulterior devin de culoare cenușie deoarece spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex, cu evitarea azotului în exces. Deseori în natură se observă atacuri ale ciupercii hiperparazite ce parazitează miceliul și conidiile agentului patogen -Ampelomyces quisqualis. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se face cu produse specifice ( a se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Agentul patogen -Micronectriella (Calonectria) graminicola (Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cuprinse între 110-234 µm. Epidemiologie. Prin intermediul picnosporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea picnosporilor este realizată de către insecte sau picături de apă care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. După I. Bobeș (1962) picnosporii nu sunt capabili în orice condiții să producă infecții; acestea pot fi provocate și de către ascospori pe măsură ce ajung la maturitate. În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite, se formează un filament ascogonal, iar în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bine delimitate, apar niște formațiuni punctiforme negre picnidiile cu picnosporii ciupercii. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie afectată în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe în livezi și depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spicelor - Cladosporium herbarum. Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de Gäumannomyces și Pseudocercosporella sau doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau facultativ parazită și produce doar o depreciere calitativă a cariopselor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o stabilitate mai îndelungată. Astfel, din Chenopodium album și Vicia faba se realizează un extract activ contra ciupercii Alternaria solani.Din Amaranthus hybridus, Borago officinalis, Ligustrum vulgare se obține un extract activ împotriva ciupercii Botrytis cinerea. Din conurile de pin parazitate de Strobilurus tenacellus s-a extras substanța Strobilurin A. După producerea sintetică a Strobilurinei sa creat o nouă clasă de fungicide Strobilurinele folosite în tratamentele preventive sau curative din vii (Uncinula necator) și livezi (Venturia sp.). Amestecurile de produse Amestecurile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de studiu al unei lucrări separate), dintre care: a. genul bacteriei: francisella, gardnerella, haemophilus, legionella, moraxella etc; b. însușirea: bacterioid; bacterian; c. proprietatea: bacteriopexic; bacteriostatic; d. scopul: bacteriotrop; e. efectul: bacteriotoxină; f. substanța: bacteriocine; g. agentul: bactericid; h. virusul care parazitează bacteriile: bacteriofagul. Bacil: metaforă generică Dezvoltă următoarele tipare cognitive: a. caracteristici și "istoria" conceptului: bacil Bordet-Gengou; bacil Ducrey; bacil Hansen; bacil Koch; bacil Pfeiffer etc. b. boala pe care o determină: bacil piocianic, bacil tific, bacil tuberculos etc. În limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
greșeala, deplasându-se la Belgrad, în 26 mai 1955. De atunci, Tito revine în mișcarea comunistă și va subscrie, de pildă, intervenției sovietice în Ungaria, în noiembrie 1956. TOTALITARISM ALIANȚA MONSTRUOASĂ îNTRE IDEOLOGIE șI INDUSTRIALISM Totalitarism! Rare sunt conceptele mai parazitate de ideologie și care, în consecință, să pătimească mai mult în a-și proba prolixitatea de explicații. Trebuie, în primul rând, să respingem fără ocolișuri ipoteza larg-agreată, conform căreia noțiunea de „totalitarism” s-ar fi născut în SUA, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a discerne partea de explicit de cea de implicit, partea observabilă de cea ascunsă, de a degaja elemente care constitue câmpul psihologic și social determinant pentru indivizi. Să controlăm, calitatea și pertinența mesajului (feedback-ul) și procesele susceptibile de a parazita interacțiunea. Să ne exprimăm pentru celălalt, în funcție de interlocutor și de natura obiectului comunicării. Ultimul punct este fundamental: orice comunicare se înscrie într-un context psihologic care rămâne întotdeauna unul social și ideologic. Pentru a fi eficientă comunicarea trebuie studiată și
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sub varii incidențe analitice, universul unei opere este recreat cu un simț sigur al nuanțelor, aducându-se în sprijin mai totdeauna și citatul revelator. Într-un asemenea demers își face loc și un anume impresionism care, pe alocuri, tinde să paraziteze textul investigat, cum se întâmplă într-un eseu despre Tudor Arghezi și Nichita Stănescu. E aici nu doar o carență de ordin personal, ci un impas în care critica se află de multe ori în tentativa de a „raționaliza” ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
și asistat social. Se poate reține și o organizare irațională a regimului detenției, cei pedepsiți cu închisoarea pentru fapte din afara legii nu sunt obligați să presteze o muncă în timpul detenției care să acopere cheltuielile făcute de societate cu detenția lor, parazitând efectiv bunul public; - preluarea selectivă a unor modele de producție și consum din cunoașterea ecologică tradițională, caracterizate prin compatibilitate cu cerințele conservării mediului înconjurător, sustenabile pe termen lung și foarte lung, cu evoluția societății umane. Tradiția în producție și consum
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]