703 matches
-
de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare cazuală foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în Insulele Mariane și Guam. 60 000 de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme atașate predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme atașate predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru persoana 3 nu există setul B). Partiție ergativă determinată de timp/aspect. Ergativul și genitivul sunt omonime. CHORTI Limbă din familia MAYAN. 20 de mii de vorbitori (populație tribală). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: S și O sunt marcate (prin acord) la fel numai la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfeme atașate predicatului (setul A: ergativ, genitiv; setul B: absolutiv; pentru persoana 3 nu există setul B). Partiție ergativă determinată de timp/aspect. Ergativul și genitivul sunt omonime. CHORTI Limbă din familia MAYAN. 20 de mii de vorbitori (populație tribală). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: S și O sunt marcate (prin acord) la fel numai la aspectul perfectiv. CIUKOTĂ (CHUKCHEE) Limbă paleosiberiană din familia ciukot-kamceatka, vorbită în estul extrem al Siberiei. Circa 10 000 de vorbitori. În mod normal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
10 000 de vorbitori. În mod normal, într-o construcție tranzitivă, A este marcat cu cazul absolutiv, însă poate primi ergativul dacă, din punct de vedere pragmatic, e relevantă capacitatea argumentului A de a iniția sau de a încheia acțiunea. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, cu grade diferite de ergativitate pe scala: imperfect > aorist > perfect. Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hanis (ultimul vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă cu partiție cazuală la nivel morfologic și ergativă la nivel sintactic. De obicei, A primește cazul ergativ, S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
către o construcție specifică (tranzitivă sau intranzitivă) și doar câteva acceptă variația. Majoritatea verbelor ergative sunt orientate către țintă. Există un fel de construcție pasivă, în care argumentul în ergativ este eliminat. GAHUKU Limbă din familia papua, vorbită în Papua Noua Guinee. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale. Verbul are un prefix care se acordă cu S și A și un sufix care se acordă cu O. Cazul ergativ marchează nominalul A și cazul absolutiv, cu realizare Ø, marchează nominalele S și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O (indiferent de tipul de constituent nominal). GE − Vezi ĴE. GEORGIANĂ Limbă sud-caucaziană din familia KARTVELIAN, vorbită în Georgia (limbă oficială), Turcia, Iran, Azerbaidjan, Rusia. Circa 4 milioane de vorbitori. Numeroase dialecte. Tradiție scrisă încă din secolul V. Limbă aglutinantă. Partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timp−mod−aspect. Marcare de tip acuzativ la prezent și la viitor. Marcare de tip ergativ la aorist/la aspectul perfectiv (surse diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Combinație specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de acuzativ și de ergativ, în cazul prefixelor pronominale atașate verbului. Există o combinație unică de partiții ergative, determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință, subiectul verbului intranzitiv independent (nu) este același cu cel al verbului subordonat, verbul (nu) este precedat de un nominal în caz oblic sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prefixe pentru Sa (tipul 'a pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia salish, vorbită în Canada (Columbia Britanică) și în SUA (nordul Washingtonului). Circa 200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 790 de milioane de vorbitori, dintre care 490 de milioane sunt nativi. Considerată a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE) Limbă (familie de limbi) indigenă din Brazilia. 20 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. Se pare că ergativul provine din nominalizare. KABORÍ − Vezi NADËB. KALAW LAGAW YA Limbă australiană din familia pama-nyungan vorbită în insulele Torres Straits, aflate între Papua Noua Guinee și țărmul Australiei. Limba australiană cu cel mai mare număr de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
australiană din familia pama-nyungan vorbită în insulele Torres Straits, aflate între Papua Noua Guinee și țărmul Australiei. Limba australiană cu cel mai mare număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
KURDĂ Limbă/grup de limbi din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cea de-a doua analiză arată că limba este aproape neutră din punct de vedere sintactic, manifestând însă o slabă orientare spre tipul acuzativ. LIMBU Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în Nepal și în India. 350 000 de vorbitori. Manifestă partiție intranzitivă: comportament sintactic diferit, după cum actantul unic al propozițiilor intranzitive este agent sau pacient. Există două tipuri de verbe monoactanțiale, intranzitive și deponente, diferențiate prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]