466 matches
-
un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La această listă s-a putea adăuga și alți indicatori cum ar fi calitatea de membru de partid (următoarea ca intensitate) sau refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
4%), apoi Alianța D.A. (3% ca entitate; PNL și PD au separat fiecare 2%, respectiv 1%; însumat 6%), PRM (2%), UDMR (1%) și PC (sub 0,5%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 13. Încredere, vot și partizanat (% din totalul populației urbane) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din alegătorii din urban au încredere (cel puțin foarte mică) în D.A., 31% au încredere ridicată, 19% votează cu D.A., 5% se consideră susținători (partizani) ai
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tipurilor de electorate ale unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
electorate ale unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape jumătate), PSD
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape jumătate), PSD o treime
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
45% (în cazul UDMR procentul de convertire este în realitate aproximativ dublu față de cel rezultat din date datorită ponderii mai mari a persoanelor de etnie maghiară care nu își declară intenția de vot) și PRM 42%. Votul este convertit în partizanat în proporții diferite, de asemenea (Alianța D.A. 24%, PNL 67%, PD 69%, PSD 72%, PRM 59%, UDMR 96%). Aproximativ jumătate din electoratul partizan este convertit în electorat puternic partizan, indiferent de partid (Alianța D.A. 54%, PNL 47%, PD 33%, PSD
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este convertit în electorat puternic partizan, indiferent de partid (Alianța D.A. 54%, PNL 47%, PD 33%, PSD 51%, PRM 55%, UDMR 42%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 14. Convertirea încrederii în vot și a votului în partizanat (% din categoria anterioară) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din totalul alegătorilor din mediul urban au încredere (cel puțin foarte mică) în Alianța D.A.; dintre aceștia 45% au încredere ridicată; din cei cu încredere ridicată în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. La nivelul partidelor, cele trei surse principale ale votului au o pondere diferită (încrederea în cazul PSD, partizanatul, în cazul Alianței D.A. și încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. La nivelul partidelor, cele trei surse principale ale votului au o pondere diferită (încrederea în cazul PSD, partizanatul, în cazul Alianței D.A. și încrederea în lider, în cazul PRM). Aceste rezultate, dar și altele (Comșa, Rotariu, 2005, p. 94-98), susțin doar parțial concluzia stabilită de Drăgan (1998) conform căreia, în România, în perioada 1992-1996, votul de tip structural-statutar
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
5,63 0,33 0,45 PRM 0,37 0,84 8,97 0,43 Încredere mare în lideri PSD 2,15 0,48 1,36 D.A. 0,56 4,69 0,36 0,81 0,46 PRM 4,26 Partizanat PSD 7,57 0,13 0,43 0,29 D.A. 0,14 11,98 0,04 0,23 0,43 PRM 24,3 0,28 0,09 Integrare socială Neintegrare socială 0,74 Pro guvernare autoritară Lucru foarte bun un
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Bărbat 1,70 Numărul anilor de școală 0,92 Relații 1,09 Maghiar 0,33 0,53 0,00 Pensionar 1,81 Transilvania 1,92 Muntenia 1,84 Direcția în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Maghiar 0,42 Pensionar 1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,70 Interes declarat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Scriitorilor din RS România din anul 1973. Membru stagiar conform statutului nostru profesional. Nici acum, în 1982, după aproape nouă ani de stagiatură, nu am fost titularizat, deși, între timp, am devenit autor a șase cărți. Asta, datorită practicilor de partizanat și corupție din cadrul Biroului Uniunii Scriitorilor, unde nouă sau zece critici literari plus câțiva scriitori decid (vezi Doamne, prin vot secret) care scriitori merită să fie considerați copți la talent și care nu. Nu se ține cont nici de aria
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dintre temele fierbinți ale dezbaterilor și polemicilor literare românești, și anume problema moralității în artă, reafirmând primatul esteticului, în baza conceptului de valoare; de asemenea, readuce în discuție disponibilitatea redacției pentru orice tip de creație literară, fără a cultiva un partizanat de grup sau curent: „Am căutat [...] să îmbrățișăm, în producția strict literară, toate modurile sensibilității românești, chiar când nu aderam organic la atâtea dintre ele.” Aceeași idee a „revistei de sinteză” (literară, dar și culturală), bazată pe criteriul valorii, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
alți oameni pe care i-am iubit și respectat profund s-au dovedit slabi într-un moment ori altul al existenței lor, pretându-se la lucruri pe care nu ni le-am fi putut imagina. Dar refuzând adevărul dintr-un partizanat care ne orbește, nu facem nimic altceva decât a nu recunoaște că suntem cu toți supușii greșelii. Suntem îndurerați? Suntem deziluzionați de ceea ce aflăm despre prietenii noștri? Suntem. Dar, vorba lui Santayana: „Înțelepciunea vine pe calea deziluziei”. De partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
partid politic, am citit, asculat și privit la informația oferită opiniei publice mai mult decât mi-aș fi dorit. Credeam că există puține lucruri care m-ar mai putea surprinde, dar trebuie să recunosc că m-am înșelat. Iresponsabilitatea, reaua-credință, partizanatul mocirlos, manipularea, febrilitatea de a prelua informații neverificate, extazul în fața calomniei, substituirea reportajului cu colportajul și, deseori, o incultură crasă a unor „formatori de opinie” se dovedesc în acest an electoral inepuizabile. O altă bombă cu ceas. Peste nivelul intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
sunt cele ale partidelor care n-au demonstrat, în timp, că ele pun mai presus de orice (demagogie, meschinărie, lăcomie) doleanțele firești ale comunităților. Cui prodest? Nici într-un caz oamenilor, mereu rămași cu speranțele în gol. Se constată că partizanatul politic se extinde la scară națională și globală. Clasa politică de la noi și de aiurea s-a compromis iremediabil. De ce se trece sub tăcere realitatea aceasta, mistificând-o doar pentru a ne iluziona? Mai peste tot formula partidelor este o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cazuri interfera cu legionarismul, dar în mod poate nu tocmai „ortodox”. Nici ceea ce se numește tendențios „ortodoxism”, dar care implică un anumit militantism perfect licit, nu duce de la sine, cum cred unii, la o conivență cu spiritul legionar. De altminteri, partizanatul exclusivist al lui Crainic din „cronica măruntă” (scrisă cu vervă) nu coincidea aproape deloc cu cursurile lui de la Facultatea de Teologie, absolut remarcabile și impecabile intelectualmente. Știu, de pildă, că Monseniorul Vladimir Ghika, un catolic deloc dispus la toleranță acomodantă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
scriiturii din care trebuie să-și ițească „capul” adevăratele elemente constitutive ale romanului - story, dialog, personaje! - va fi marginalizată vechea artă, vechea și dificila știință a romanului. Experimentele de orice fel sunt interesante În artă până acolo unde Începe „exclusivismul”, partizanatul și uneori chiar fanatismul - tipic ultimelor valuri de suprarealism! -, care au ambiția de a răsturna criteriile și canoanele secolelor al XIX-lea și XX, un timp În care au apărut și s-au impus giganți ai artei romanului ce, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
politică. Era o luptă extrem de curajoasă și de „necesară” nu numai, cum o afirmau ei Înșiși, pentru a „contracara comuniștii care erau la putere” - Ana Blandiana ca și G.D.S.-ul afirmau eronat și, cum o spuneam, În tonuri ce sugerau partizanatul politic dus până la un anume provincial fanatism, că „foștii comuniști doreau reinstaurarea comunismului!”, azi, evident, o aberație, foștii comuniști nu voiau decât puterea, Încă o dată și, mai ales, bani, și nu atât În grup și pentru un „grup”, cât pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încercînd să glumesc, i-am spus că mă simt între ei ca România între Organizația pentru Eliberarea Palestinei și Israel. Îl înțeleg, adică, pe rînd, pe fiecare. Oricît m-aș strădui, n-am vocație de satelit, nu știu să fac „partizanat”. Apoi am schimbat vorba. „Ce s ar întîmpla - l-am întrebat - dacă m-aș plasa de partea ta, sau a lui, iar peste cîtva timp - s-au mai văzut cazuri! - v-ați împăca? Evident - am răspuns tot eu -, n-aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fapt și rezonabilitatea și democrația. Dacă la partea din tineri marcată de resentiment, acest lucru pare de înțeles, la cei maturi, indiferent de opțiunile lor politice de până acum, absenteismul sau votul proautoritar sunt profund imorale. Sunt vremuri în care partizanatele noastre individuale sau de grup își pierd rostul în fața unei amenințări grave. Această amenințare spre anarhie și autoritarism există, nu e produsă de partidul România Mare. Acest partid nu a făcut decât să ia notă de mânia rataților tranziției și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sentiment aparte al naturii, discreția, pornirea spre joc, umorul. Totul - exceptându-l pe Titu Maiorescu - îl nemulțumește pe M. la criticii români, pe care îi supune unor judecăți incisive. El acuză lipsa de criterii, absența unui simț al ierarhiei valorice, partizanatul cu iz provincial. De unde, o gravă „criză de autoritate”. De-a dreptul rizibile i se par sentințele gonflate ale lui Mihail Dragomirescu, care descoperă la tot pasul, în literatura noastră, „giganți”. Lui G. Ibrăileanu nu îi pune la îndoială bunele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
prietenul meu Matei Călinescu care, în primul deceniu după revoluție, m-a ocolit, pe mine și revista pe care o conduceam, Contemporanul - Ideea europeană, acceptând „jocul” unei părți a elitei bucureștene și românești ce fractura lumea literară după criterii de partizanat politic. Ca și în epistolarul pe care-l semnează împreună cu Ionel Vianu (medic ce a protestat curajos contra internărilor abuzive - de fapt, arestării după model sovietic! - sub eticheta alienației mintaleă, Matei, dus de o sfântă mânie, confundă criteriile politice cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]