544 matches
-
despre tatăl meu că a avut simpatii pentru Hitler. Nu este adevărat. El a făcut multe greșeli, dar nimeni nu-l poate acuza de naivitate. Despre Hitler avea o părere detestabilă. Pentru un rege, Hitler nu putea fi decît un parvenit periculos". Încă de la terminarea războiului, Ministrul Afacerilor Externe al lui Carol II, Grigore Gafencu, a trebuit să prezinte ultimele acțiuni politice ale diplomației lui Carol II într-o lucrare de referință, publicată în 1944: Preliminariile războiului în Est. Autorul sublinia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se angajează într-o normalitate de tip sovietic, mai ortodoxă și mai autoreprimantă decît ortodoxia stalinistă, extrem de destabilizată încă din 1953 în Uniunea Sovietică. Elitele conducătoare românești își păstrau credința față de angajamentele lor din timpul războiului, dublată de mentalitatea de parveniți privilegiați care se autoproclamă justițiari. Aceste elite se instalează în mentalitatea confortabilă de foști combatanți. La începuturile sale, războiul rece îi consacră pentru continuarea luptei. Sovietizarea instalează un decor rusificat: difuzare de carte rusească, institut de studii româno-sovietic fondat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sediului Guvernului sînt măsurate cu pași mari, în lung și în lat. Institutele se aliniază, separate de grădini, pe Șoseaua Kisseleff. Orașul este curat, îngrijit de echipe de femei, iar circulația este fluidă. Grupurile sociale, burghezii de altă dată și parveniții de azi, nu se amestecă. Există locuri pe care oamenii "cumsecade" nu le frecventează, mici localuri care sînt evitate în favoarea Căii Victoriei, cofetăriei Athénée Pallace, unde se întîlnesc femei în vîrstă, elegante, care poartă mănuși. Burghezii de altă dată au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
schițată, însă, urmărind studiile biografice se observă că unii foști aristocrați s-au aliat cu moștenitorii nomenclaturii, cu atît mai mult cu cît aceasta a apărut deseori din mediul burghez. Fenomenul cel mai răspîndit rămîne, totuși, lipsa de amestec între parveniții comunismului și cei care cultivă disprețul față de acești țărani-muncitori, acești oameni neciopliți ai aparatului. A supraviețui impune cultivarea spațiului privat, al întîlnirilor prietenești și familiale. Societatea urbană are gustul recepțiilor și a sărbătorilor private care funcționează ca tot atîtea cluburi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la un mod de viață lipsit de gadget de consum ținînd loc de etică. Generația născută în timpul războiului sau imediat după aceea se adaptează: ea asimilează valorile comuniste ale performanței, care nu sînt departe de imperativele meritului burghez. Generația tinerilor parveniți învață plăcerea unui consum modest pe care sistemul îl prezintă ca reprezentînd premizele unui viitor mai bun pentru toți. Tinerii intelectuali se lasă antrenați de curentele avangardei literare și ale noului roman, structuralismul, intră într-un spațiu Indic. Cei ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiuni. Ridicînd prețul unei totalități-finalități naționale, conducerea comunistă însuflețea prezentul, dar bloca întreg viitorul. Nimic nu mai putea să se întîmple: totul fusese deja reperat și codificat într-o lectură științifică, popularizantă, naționalistă. Naționalismul ceaușiștilor reprezintă o ideologie militantă de parveniți. Acești parveniți nu s-au putut desprinde de trecut. În afară de aceasta, adeziunea populară la acest discurs de valorizare conține ambiguitatea unei nevoi de încredere care caută însemne familiare: opinia publică îl poate urma pe Ceaușescu atunci cînd el celebrează independența
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prețul unei totalități-finalități naționale, conducerea comunistă însuflețea prezentul, dar bloca întreg viitorul. Nimic nu mai putea să se întîmple: totul fusese deja reperat și codificat într-o lectură științifică, popularizantă, naționalistă. Naționalismul ceaușiștilor reprezintă o ideologie militantă de parveniți. Acești parveniți nu s-au putut desprinde de trecut. În afară de aceasta, adeziunea populară la acest discurs de valorizare conține ambiguitatea unei nevoi de încredere care caută însemne familiare: opinia publică îl poate urma pe Ceaușescu atunci cînd el celebrează independența de la 1877
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rar dorința de-a parveni, comună tuturor demagogilor, se poate concilia cu mila pentru soarta mulțimii, și numai în sufletul acelora a căror moștenire pe pământ e asigurată se tocește până la un grad oarecare egoismul, adoarme instinctul esclusivității individuale, pe când parveniții și demagogii nu trăiesc și nu înaintează decât tocmai prin deșteptăciunea în care țin acest odios instinct. Rău ne pare dar că, pe lângă inexactitățile de fapt, mesajul domnesc arată o deplină nepăsare pentru soarta poporului ce locuiește în această țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrejurări de funcționarea instituțiilor liberale e o adevărată ironie. De aci însă răsare că, lupta nemaifiind nici între principii, nici între grupuri măcar de interese de clasă, ci reducîndu-se pur și simplu la lupta între o nenumărată bandă de esploatatori parveniți, pe de-o parte, și între nația bucățită în indivizi pe de alta, individul, avizat la sine însuși, amenințat de o administrație coruptă și fără de demnitate în toate interesele sale, să simtă că legea și instituțiile sânt literă moartă, că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pot echilibra partidele într-o țară așa încît una să nu facă decât a ajuta mersul celeilalte, dar nicicând nu se vor putea armoniza sisteme deosebite. Nicicând un sistem de guvernământ demagogic, bazat pe instinctele rele a unei plebe de parveniți, pe dorința lor de câștig, pe alergarea lor după funcții și onoruri, pe escluderea meritului, nu se va putea împăca cu sistemul contrariu al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive a societății, pe înaintarea lină dar sigură a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-are obiceiul nici de-a schimba în patru ani de treizeci și șese de ori Consiliul de Miniștri, nici de-a vota pensii reversibile, nici de-a răscumpăra drumuri de fier, nici de-a crea directorate de bancă pentru parveniți. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere ar precumpăni, o spunem cu părere de rău că orice politică națională încetează și că lupta egală în țară și Parlament n-ar mai fi decât manipulul unor ambiții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împins de noroc mai sus decât merita, această ființă stranie se muncește perpetuu să armonizeze vulgaritatea sa cu norocul neașteptat care l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente și cu geniul lor poetic, au personificat pe acest parvenit al soartii într-o admirabilă alegorie mitologică, care a străbătut veacurile și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu-și poate disimula urechile de asin; este ființa comună, vulgară, pe care soarta a azvîrlit-o pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care și-a împodobit capul, și ar dori ca să se uite ceea ce a fost. Natura însă, cu inexorabilele sale legi, îi pune necontenit în față oglinda adevărului și în noua lui pozițiune nu-i amintește decât figura grosolană a bădăranului parvenit. La orice mișcare i se pare că sub coroana regală fiecine-i zărește vârful urechilor de asin și, muncit de această perpetuă preocupare, de acest secret care-l obsedează în tot momentul, se hotărăște într-o zi să fugă departe de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
hotărăște într-o zi să fugă departe de lume, în câmpii pustii. Acolo, singur, sapă o adâncă groapă, căreia-i confiază cu multă discrețiune secretul său: "Regele Midas are urechi de asin! Această confesiune ușurează pentru câtva timp pe nefericitul parvenit; dar în curând ploile umplu groapa cu apă, se formează o mlaștină, unde cresc trestii de baltă cari la adierea vântului repetă mereu: "Regele Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se formează o mlaștină, unde cresc trestii de baltă cari la adierea vântului repetă mereu: "Regele Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca Teatrul Național încă un fund. Au intrat în perimetrul unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene cu ogrăzile unor cazărmi. Ce-și închipuie acești... inovatori, în țîfna lor parvenită, că boierii nu știau ce-i frumosul destinat veșniciei? Ignoranța lor ne interesează doar în măsura în care continuă să primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce altceva e tolerarea, de către actualul regim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide băi ale casei (nu știu dacă preexistente amîndouă venirii mandarinilor nomenclaturiști sau... plusate de aceștia, ca puseu al higienei parvenite. Deci, dintr-o dată, o bipolaritate definitorie: spirit și materie. Spirit în centrala care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile de tot felul, turnătoria, dezinformarea etc. Materie în cele două băi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stalinistă: tunica, încheiată maoist-militărește pînă sub gușă, șapca trasă bine pe urechi (nu fără perfida umilință a omului de rînd adică, fără fandoseli). Da, dar poza cu sceptrul regal mergea, ea, cu tunica mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro, ultimul fidel al bolșevismului primar, uitat nu numai de Washington, dar chiar și de Kremlin, în insula aia a lui, fost eden al minunilor lumii, azi supraviețuind în ambițiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venea, de altfel, dintr-o Românie civilizată, dintr-un mediu elegant, în care orice putea fi tolerat, numai mitocănia nu), dar lăsa să se înțeleagă/să-l înțeleagă cei la care ținea, că nu asta contează, nu scorțoșenia și găunoșenia parvenită, ci spiritul înalt, în continuă și emulativă alertă. Să nu se creadă că dezinvoltura lui "arțăgoasă" avea doar dominantă resentimentară, dimpotrivă, tot ce lua turnură aparent rebarbativă nu era decît harul lui inconfundabil de histrion fermecător. Chiar și răutăți care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
peliculă. Final. Întrebat de gazdă dacă invitatul său, acest înțelept stăpîn al lumii (filmului), ar fi tentat cumva să-și investească prestigiul în politică, Minghella a avut un rictus de o politicos-aristocratică respingere... 30 martie Nu numai alarmele de pe mașinile parveniților noștri ne agresează urechile. Mai sînt și vocile peste care dăm, vrînd-nevrînd, butonînd radiouri sau televizoare. Dacă ar fi să pot decide managerial într-un caz, cel al Andrelei, i-aș interzice să deschidă gura. Da, să apară în lăcrămoasa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui d’Ormesson, Emilien Carassus păstrează triada arivist, snob și dandy Într-unul din capitolele mult citatei sale cărți, dar aduce câteva nuanțări importante. Comparația celor trei tipuri cu tot atâtea moduri de a face escaladă („alpinism social”) e amuzantă. Parvenitul alege o cale de acces brutală, „uneori lungă și tainică”, pe care nu ezită să Înfigă la tot pasul crampoane. Snobul, neîncrezător În forțele sale, urcă doar susținut de corzi. În timp ce dandy-ul pare un acrobat: „Frumusețea gestului său e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Balzac, În Fata cu ochii de aur, descriind prototipul dandy. Se mai adaugă Însă acestui refuz de a munci pentru a face bani și o componentă antisemită, detectată cu Îndreptățire de aceeași Michelle Perrot. Sursa o constituie aversiunea dandy-lor pentru parveniți și, În genere, pentru „manipulatorii de bani”, preponderent evrei. Acest fapt Îi separă definitiv de boemi. Celibatarii trândavi tc "Celibatarii trândavi " Pe de altă parte, deși Își transformă trândăveala sfidătoare În mod de a trăi, un dandy autentic nu refuză
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lor este Întotdeauna o economisire; În casa lor, totul este cu stare, iar deasupra gheretei de la intrare se poate citi: „Adresați-vă majordomului”. Dacă la nivelul sumei sociale ei pot fi luați drept cifre, atunci este vorba despre unități. Pentru parveniții acestei clase, viața se reduce la titlul de baron, iar eleganța, la un lacheu În livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele trăsurii sale, ori la o lojă la vodevilurile lui Feydeau. În acest punct, viața ocupată ia sfârșit. Înaltul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
n-are curajul să revendice marea solitudine liberă, alegerea de sine În spaimă, așa cum vor face, asumându-și destinul, un Lautréamont, un Rimbaud sau un Van Gogh. Unii, ca frații Goncourt sau ca Mérimée, vor căuta favorurile unei aristocrații de parveniți și vor Încerca, fără vreo satisfacție reală, să joace pe lângă nobilimea napoleoniană rolul pe care-l jucau predecesorii lor pe lângă curtenii lui Ludovic al XV-lea. Dar marea lor majoritate vor Încerca să opereze o declasare simbolică. Flaubert, de exemplu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vehiculate de ei. O înrâurire a comerțului practicat de negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte: moneda italiană, zloții tătărești, galbenii de Caffa, apoi prin pătrunderea unor cuvinte (termeni) ca piață, soartă, "venetic"-străin, parvenit , la origine. Un alt aspect: au făcut românii negoț cu venețienii și genovezii, încă din secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statelor? Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Putem conchide că, din două părți, în același timp, viața orășenească atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]