47,773 matches
-
ruinele cetății de apărare a lui Ștefan cel Mare ( Cetatea de Scaun a Moldovei ), aducând aminte de vremurile și timpurile apuse. La acea masă îmbelșugata, unde limbile s-au dezlegat, au început să curgă poveste după poveste, însoțit de cântecul păsărilor și șoatpta din freamătul pădurilor din împrejurime, lunecând printre luminișurile lor către o parte din stăncile și zidurile cetății, cât și o parte a codrului, ce mi se părea atât de mic fiindcă era aproape de graniță. Tare m-am minunat
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
Acasa > Literatura > Proza > FOAMEA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Era o vară cumplită!Seceta rosese din hainele,și așa ponosite,ale verii,grâne întregi.Păsările cădeau grăbite într-o letargie din care doar moartea le mai hrănea somnul.Se strâmbaseră băierile Cerului de cât amar încăpuse într-însul.Aerul înghițea sec,ultimile fărâme de viață,înainte ca vreun vânt să-i mai vânture aripile. ...În
FOAMEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464597450.html [Corola-blog/BlogPost/378959_a_380288]
-
la roata care transmitea mișcarea butucului pe care se trăgea lanțul ce lega cele două ciuturi, iar curtea era mare, aveai de mers, nu glumă, cu gălețile pline cu apă! Nu era o simplă joacă. În plus, erau animalele și păsările de adăpat și de întreținut, ceea ce presupunea și curățenia generală în grajd, în cocină și sub șopron, erau lemne de tăiat, porumb care trebuia cules și curățat, erau glugi de paie, de fân și de coceni, de înălțat, era iarba
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
numai senzuală, când a trecut. Femeia lui Eminescu pătrunde mereu dincolo de ușițele secrete ale sufletului său, e purtătoarea baghetei magice ce reușește să-i străbată întreaga ființă cu contrastele sale. Bărbatul e un trecător, un călător... Ca o dragoste de păsări albe, care străbat eternitatea și se întâlnesc din zbor în dreptul unei stele...Poezia caracteristică și mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o face dezamăgirea. Accentele acestei trăiri
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații Ștefanovici prindeau păsări, ciocănitori și le țineau în colivie. Eminescu se cuibărise că vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale, pentru vederea căreia
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n bloc fără ca ea să știe. Bisericosul se face vișiniu și urcă la volan...cu greu. Are nevastă-să un palton gros la șolduri...Pe lângă ea, chiar mă simt balerină! Stau lipită
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
fericire” (1999); „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993); „Balkán! Balkán!” (1993); „Chira Chiralina” (1993); „Șobolanii roșii” (1990); „Kilometrul 36” (1989); „Liliacul înflorește a doua oară” (1988); „Nelu” (1988); „Cuibul de viespi” (1986); „Glissando” (1985); „Marele premiu” (1985); „Racolarea” (1985); „Sosesc păsările călătoare” (1984); „Imposibila iubire” (1983); „Intrusul” (1983); „Cine iubește și lasă” (1982); „Croaziera” (1981); De ce trag clopotele, Mitică?” (1981); „Învingătorul” (1981); „Casa dintre câmpuri” (1980); „Probă de microfon” (1980); „Cine mă strigă?” (1979)” „Avaria” (1978); „Gloria nu cântă”; (1976); „Cursa
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
Încotro să o ia? Să lase totul baltă la Dorobanțu și să plece la Galați alături de Mircea? Cum se va adapta ea unui alt stil de viață, învățată să trăiască printre țărani, îngrijitori de animale care miroseau a dejecții, printre păsările casei sale și grădina de legume? Putea să trăiască în luxul din vila părinților lui Mircea? Dacă se vor căsători, prefera să se mute într-un apartament cu două camere, pe care să-l împartă doar cu soțul. Îi venea
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
dacă reușea să părăsească Dobrogea până acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu serviciul. Și totuși era greu să facă față. Grădina se umplea cu buruieni, nu mai era nimeni să le smulgă. Păsările se împuținaseră, fiind sacrificate pentru ritualurile de înmormântare. Nu știa încotro să o ia. Aștepta ca Mircea să ia vacanță și să vină lângă ea, pentru a se sfătui cum să procedeze. Fetița a fătat o vițică foarte frumoasă. Sugea
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
pentru a-i obține titularizarea ca profesor de științele naturii. Anul școlar s-a încheiat și Mircea s-a mutat provizoriu la țară. O făcea pe țăranul, avea grijă casei, a grădinii de legume a viței de vie și a păsărilor. Îi plăcea laptele de la Fetița. Abia aștepta ca vecina Lenuța să o mulgă pentru a bea o cană așa crud și cald cum era. A încercat și el să o mulgă dar nu i-a ieșit. Nu avea timp să
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
uite? Mirosul de fum, alcool, Cărțile de poker măsluite, și poate destinul gol. Pierdut sunt și înlăcrimat de soare, Las singurătatea să mă arunce veșnic la hotare. De câte ori vrei, întoarce-te la cel de dinainte, La cel uitat ca o pasăre mută printre cuvinte! Azi mă gândesc la flori, la ce speranțe mai am, Să urc drumul către întunecatul tău geam Referință Bibliografică: MĂ GÂNDESC LA TINE.. / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016
MĂ GÂNDESC LA TINE.. de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1460526373.html [Corola-blog/BlogPost/368949_a_370278]
-
pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu 20 clopote mute - cu șoapte ghioceii topesc zăpadă Radu Ignatescu 21 Noapte cu stele - de dupa perdea bătrână cu ochii-n lacrimi 22 Rafale de vânt
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
care o expediție și-a stabilit tabăra într-o zonă montană înaltă, dar încă de la început te afli într-un spațiu imaginar în care Marian, sub înrâurirea magică, își desfășoară viziunile ca într-un univers paralel. „Era ca o incinerare. Pasărea ca purpura, ca focul verii în priviri, și cu stea luminoasă în frunte, lăsa să se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî măiastra sub flacăra-i prăbușită în asfințit.” Motive fantastice tipice
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî măiastra sub flacăra-i prăbușită în asfințit.” Motive fantastice tipice sunt relevate în limbaj liricizat dar concret întrerupător realității recunoscute: metamorfoza soarelui, tabloul însuflețit de pasărea Phoenix, oglindirea imaginilor transformate prin gestul prezent al fotografierii ritmice și surprinderii detaliilor de către Marian. O altă povestire Potopul de seară, o calific cea mai reprezentativă în șirul celor șapte povestiri, pentru apartenența la subcategoria fantasticului românesc de data aceasta
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete, Pentru o viață, de-am să pot... Între noi.... Bătrânii (Răspuns la provocarea domnului Marin VOICAN - GHIOROIU) Dacă fost-am provocat, Iată, am venit îndat’ Să-l primim pe Dragobete Noi, Marinii, printre fete: Îl primim la bătrânețe
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456262093.html [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
spate parcă i se împlântaseră două pâini fierbinți, în timp ce în ceafă simțea o respirație caldă, tot mai grăbită. Continuând să facă pe adormitul, somnul l-a prins din nou. S-a trezit iarăși transpirat. Afară era lumină și cineva striga păsările. A ascultat atent și nu i s-a părut a fi vocea Irinei. A tușit. -Bună dimineața! Ți-am încălzit cazanul ca să faci o baie caldă. -Mulțumesc! a răspuns el bănuitor. -Cum ai dormit? a zâmbit ea. -Foarte bine, cred
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
altă. Dar! Și încă ce dar focos i-a apărut în cale! Carmen. Tânără, fragedă, frumoasa, poate și deșteaptă în felul în care poți fi deșteaptă când urmărești ceva. Maturizarea bruscă a lui Carmen i-a creat însușiri speciale, de pasăre prădătoare. Nu putea trece pe lângă o astfel de ofertă fără să o apuce! Și... îl plăcea pe domnul doctor! Era atât de înțelegător, de bun! La început a fost aventură. Doar ei doi știau. Și se bucurau de fiecare clipă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1469092779.html [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
El sus acolo vede deschide ziduri reci prin porți de-mbrățișare cu hrana vie albă mereu în tine umbra ridică înspre slava cerului cuvinte rostite nerostite roagă-te libertate din cuib de spini din minte ca sufletul să-ți fie pasărea iubirii iar spiritul să-nvețe zborul deasupra firii de pământean cu mintea cât un hotar de lene furnici să-i țeasă pânza spre limite concrete tu spirit fugi în zare și prinde răsăritul nu-ți cer să mi-l aduci
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roaga_te_libertate_anne_marie_bejliu_1384037859.html [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
rană veniți să-ntârziem în rondul mineral delir amar de tainic al frunzelor de toamnă Cerul, ca o furie oarbă în sufletul tău pur miroase-a sănii arse prin cheutori de stele incendiem iubito, vertebrele de-azur când fumegă în păsări zăpezile rebele Referință Bibliografică: Cerul, ca o furie albă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CERUL, CA O FURIE ALBĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cerul_ca_o_furie_alba_.html [Corola-blog/BlogPost/364648_a_365977]
-
ne transformă-n robii săi? ... În spirala timpului doar nemulțumirea creează goluri care absorb visul ca o gaură neagră... Cerul - observator divin ne ține-n brațe pământul fiecăruia din noi, ce uită a mulțumi pentru magia iubirii în tril de păsări măiestre... Câte eu-uri sunt reflectate de oglinzi în multidimensional, când una singură Referință Bibliografică: Rătăciri de euri... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate
RĂTĂCIRI DE EURI... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ecaterina_serban_1394962223.html [Corola-blog/BlogPost/353591_a_354920]
-
chiar din toate câte o dată și părinți de două ori. Aici mama mare s-a asigurat că am împlinit 18 ani până să poată să-și vadă de drumul ei și să îmbătrânească lângă tata mare. A venit ca o pasăre cu puiul ei zburând cu cuib cu tot. Universul tot nu ar fi putut-o opri. Așa cum la șase ani, când eram în clasa întâii la scoala germană din Sighișoara și când urmau să mă exmatriculeze pe motiv că nu
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
casei sale, învecinată cu aceea a lui Ică, tanti Pupa, mama acestuia, hrănea câinii. Obișnuia, la ore fixe, să adune o mulțime de maidanezi pentru a-i hrăni. Dacă nu hrănea câini, hrănea porumbei. Ca să adune mâncare pentru animale și păsări, tanti Pupa răscolea prin containerele de gunoi din întreg cartierul. Când se întâlneau pe stradă, după ce îi răspundea la salut cu blândețe, îl întreba invariabil: N-ai ceva de mâncare pentru copiii mei?... Nu vedea nimic rău în faptul că
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
ore în șir cum se desfășura o zi de detenție, cum suportau foamea și izolarea, cum reușeau să înfrângă lipsurile, durerile și umilințele prin contemplație și meditație. Pentru deținuți - ne povestește părintele Popa - dealul care se vedea printre zăbrele, cântecul păsărilor sau trecerea anotimpurilor erau tot atâtea motive de mulțumire în fața lui Dumnezeu, care a îngăduit robilor săi să poată iubi, spera și crede pe mai departe. Uriașa nedreptate care li se făcea de către semenii lor era astfel zădărnicită de tăria
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
iubit”. Versurile se învârt în jurul sinelui precum și a universului familial, cel mai intim și cel mai apropiat. Un alt poet, Radu Lucas Dupeș - ilustrat în chip inspirat de Raluca Andrei, are o definiție a poetului:“poetul / prelungire onirică a poeziei / (pasăre phoenix a frumuseții)” . Unele poeme scrise în stil clasic, sunt deosebit de frumoase, în stil elegiac, bacovian: “Tardiv: Păreri de rău, tardiv, te împresoară, / Nu mai există oameni de cuvânt, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
toată atenția. Veronica Pavel Lerner cu ilustratorul Mădălin George Cobuz, în tandem, realizează un grupaj interesant, sincretic, împletind imaginea cu versul: “pictează-mi vorbele / în pagini / sculptează-mi visele/ în gânduri”. Poeme blânde, nostalgice, în genul pastelurilor. Un poem remarcabil: “Păsările din Canada”. Iuliana Linte - s-a oprit asupra străfulgerării de gând nipon, alegând pentru antologie poeme scurte, în spirit de haiku. Foarte penetrante și plăcute la citit, obligă la meditație și la contemplare asupra vieții și naturii. Mihaela Meravei - secondată
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]