532 matches
-
de David Sofianis reeditare 30 .08.2015 A.D. Toamnă aprinsă de frunze vânturi senine aleargă prin tine sămânța iubirii noi.me din sine ardere de vise de smirnă cu miresme de clipe de ploaie udată de lacrimi în gânduri rodire pasageră lumină străină prin trestii sublimă profilată ți-e umbra pe scorburi de perle poeme comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
preț, toți dascălii fiind atenți la perspectivele „operei” lor. Cu cât valorile rămân pentru mai mult timp, cu atât educația este considerată mai valoroasă. Uitarea este desconsiderată și pusă la index. Nimic nu se predă În școală pentru o utilizare pasageră. În cunoaștere, superficialitatea sau fugacitatea sunt reprimate, desconsiderate, blamate. Din păcate, la ora actuală lucrurile se precipită. Valorile perenității, circumscrise Într-un mod specific În școala de până acum, par să intre În recul, În fața tehnologiilor contemporane. Dacă ne raportăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu se confundă cu inflația. De regulă, este resorbită în evoluția de ansamblu a inflației, ca fenomen durabil. - Inflația 968
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sacrul” sunt „armonizate” într-o proiecție bufă, de bună calitate literară, cu episoade pline de vervă, alternând tonul grav cu cel disimulat lejer. Exercițiul dramaturgului este vizibil în aceste pagini, câteva scene fiind alert dialogate. Singura sa piesă de teatru, Pasagera, publicată în „Astra”, a rămas fără ecou critic. În schimb, scenariul Brâncoveanu, jucat în stagiunea 1967-1968 de o echipă a Teatrului Mic din București într-un spectacol montat în cadrul feeric al Palatului Mogoșoaia, a cules binemeritate elogii. Publicistica lui C.
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
Omul cu mârțoaga, publicat în „Sinteza” (1927), dar semne ale unei disponibilități scritoricești se iviseră încă din anii Conservatorului. Se pare că în adolescență ar fi scris o piesă în cinci acte, Somnambulul, lucrare pierdută, în care evoca o dragoste pasageră. După propria mărturie, C. a lucrat la Omul cu mârțoaga timp de opt ani. Premiera absolută a avut loc la Teatrul Național din București în 1927. Este o piesă despre forța implacabilă a destinului, care decide traiectorii umane surprinzătoare. Ca
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
trimite într-o perioadă a existenței rurale, se subliniază că "... ceea ce întotdeauna a reprezentat bogăția vieții la țară este faptul că o comunitate este mai puternică și mai vie între oameni: comunitatea este viața comună adevărată și durabilă; societatea este pasageră și aparentă. Într-o anumită măsură, putem înțelege comunitatea ca pe un organism viu, pe când societatea ca pe un agregat mecanic și artificial" (Tönnies, 1977: 48). Relații sau (cel puțin la nivel preuman al evoluției) legături de factură comunitară apar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
însă această unitate corp-suflet durează ea se cheamă viață; ruperea unității lor, ce duce la separarea sufletului de corp, înseamnă moartea omului. Datorită acestei structuri metafizice a lumii, inalienabilă în esența sa, omul prin corpul său nu este decât gazda pasageră a unui oaspete străin, venit dintr-o altă lume, sufletul. În condiția sa de mixt, un amestec dintre un element pământesc, corp, și altul ceresc, sufletul, omul constituie și un membru de legătură între lumea lucrurilor și lumea Ideilor. El
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate până acum nu prea s-a văzut. — N-aș zice. Armura lui N. Balotă e iscălită de una din aripile dvs. — La Balotă m-am repezit fiindcă-i sunt prieten și-mi pare rău să-l văd adoptând acele pasagere „cultural-fashions”. Ce mă supără nu este o anumită inconsecvență - în ea n-ar fi nimic rău —, inconsecvența are aceeași valoare morală cu consecvența, presupunând o dezbatere de conștiință și, mai ales, când e vorba de oameni cu o autentică răspundere
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
El cunoaște destule taine ale compunerii povestirii, căci, chiar atunci când face o pauză, umple acest interval cu fapte ce participă direct la menținerea unui tonus ridicat: nenorocirile pe care le provoacă „oastea barbarilor” ce invadase „Moldovlahia”, jefuirea cruntă a țării, pasagerele domnii ale unui Ștefan Lăcustă, în vremea căruia țara a fost bântuită de o „foamete cumplită”, sau Alexandru Cornea. Specia de „publicistică politică” practicată implică deslușit prezența portretelor. În fixarea, pentru viitorime, a trăsăturilor cutărui sau cutărui personaj pana cronicarului
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
plano critica deterministă (Taine, Brunetière), critica biografică-psihologică (Sainte-Beuve), critica sociologică (Dobrogeanu-Gherea), de vreme ce „împrejurările externe și psihologice” se rezumă la personalitatea omenească, nu la personalitatea artistică, aceasta făcând parte „din altă lume”. Preocupările pentru teatru (Critică dramatică, 1904, Dramaturgie română, 1905), pasagere, lasă repede loc interesului pentru poezie, de unde Teoria elementară a poeziei (Introducere în poetică) (1902) și Teoria poeziei cu aplicare la literatura română (1906) sunt revăzute și îmbogățite în 1927. Opțiunea pentru universalii și permanențe frapează în aspirația autorului de
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
se sinucide din cauza unui ușor de înțeles păcat. Șocată de infidelitatea soțului, aceasta comite un adulter, dar împrejurările îi permit să își continue viața normal. Soarta decide însă ca accidentalul său amant să devină soțul surorii ei, ceea ce face din pasagera eroare o mare și ireparabilă vină, deoarece, ca niște „papagali” infernali, cei din preajmă îi amintesc mereu fapta, aducând-o la disperare. Obsesia vinovăției, întreținută și augmentată de ceilalți, devine astfel fatală. De aici, tensiunea trăirilor, replicilor și monologurilor, precum și
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau totală izolare demonstrând acest lucru. Soliditatea și acuitatea trebuinței de afiliere sunt dovedite de frustrarea ce survine în cazurile de izolare forțată. Trebuie subliniat că solitudinea voluntară este pasageră, iar cea cronică e patologie. Cele mai pregnante și frecvente forme de afiliere sunt prietenia și dragostea, care constituie cumva infrastructura vieții sociale afective cotidiene. În sens propriu nu putem vorbi despre dragoste în grup (a nu se confunda cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a., Ulmul din alee, București, 1937, Insula pinguinilor, București, 1947; Han Ryner, Tata Diogene, București, f.a.; Ivan Turgheniev, Un cuib de boiernași, București, f.a., Imnul iubirii, București, f.a.; Guy Chantepleure, Pasagera, București, 1928; Henryk Sienkiewicz, Hania, București, f.a.; Alfredo Panzini, Caut nevastă!, pref. trad., București, 1928; Miguel de Unamuno, Negura, introd. trad., București, 1929; ed. 2, București, 1975, Eu! București, f.a.; Pitigrilli, În goană după dragoste, București, 1932; Nicolas Ségur, Primăvara
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
spate”, tot în raport cu zonele diferențiate ale stării de conștiință. În psihopatologie, tulburările de conștiință sunt reprezentate printr-o paletă extrem de complexă și variată de manifestări morbide. Le vom prezenta sintetic în continuare: 1) Îngustarea stării de conștiință este o tulburare pasageră, de diferite grade ca intensitate a câmpului conștiinței clare, așa cum este ea întâlnită în cursul stărilor afective puternice. 2) Somnolența este o stare de dormitare continuă, dar din care bolnavul, cu care se poate comunica, poate fi trezit ușor. 3
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suspendarea oricărei forme de activități psihice. Bolnavul este imobilizat la pat, privirea sa este inexpresivă, mimica acestuia are aspect de mască, nu răspunde la solicitările externe, refuză să se alimenteze. 5) Barajul este oprirea bruscă în executarea mișcărilor, o imposibilitate pasageră de a trece la acțiune, ca ceva care se opune din interiorul bolnavului. 6) Negativismul este tot un fenomen psihopatologic asemănător barajului, la care se adaugă o „contra-acțiune” patologică ce se opune ordinului dat bolnavului de a executa un act
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade de confuzie mintală; tulburări pasagere ale cursului gândirii, accese coleroase sau scurte impulsiuni. Epilepsia reprezintă o afecțiune psihoneurologică deosebit de importantă și de o mare complexitate. Cunoscută din antichitate și descrisă ca formă de manifestare clinică, ea este legată de numeroase credințe referitoare la „starea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imperioasă de aport permanent de droguri. Depersonalizare: tulburare patologică a conștiinței de sine cu caracter de stranietate, în cursul căreia bolnavul are impresia înstrăinării sau a schimbării sale corporale sau ca persoană. Depresie: dispoziție tristă, scăderea progresivă de diferite intensități, pasageră sau durabilă, a tonusului vieții afective. Derealizare: sentiment de stranietate, de nerecunoaștere de către bolnav a mediului ambiant cu care este obișnuit. Fenomen psihopatologic înrudit cu derealizarea. Deteriorare psihică: deficit mintal global, tranzitoriu sau definitiv, datorat unor leziuni grave și extinse
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție conform căreia unele boli psihice (nevroze, stări reactive, psihoze toxice, infecțioase sau traumatice) au o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
special intelectuale, specifice demențelor. Ipohondria: preocupare excesivă și nemotivată, cu caracter anxios privind propria stare de sănătate asociată cu impresia existenței reale a unor „boli” care nu există în realitate. Isterie: dispoziție mintală specifică, constituțională și permanentă sau accidentală și pasageră, însoțită de manifestări somatice, motorii, cenestezice, atacuri paroxistice (spasme, contracturi, convulsii) tulburări senzitivo-senzoriale și emoțional-afective, sugestibilitate crescută. Iterație: repetarea invariabilă a unui act motor sau verbal. Îndoială: suspiciune, neîncredere patologică nemotivată, înclinație către dubitație sau interpretare irațională, ilogică a realității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se va baza pe teza că proiectarea formării personalității umane este o dimensiune sine qua non a condiției umane din toate timpurile, în toate societățile. Curriculumul este o permanență antropologică, la fel ca și educația, și nu o simplă preocupare pasageră cu scopuri limitate la interese economice, necesități profesionale sau aspirații culturale. Pe scurt, este arta multilaterală a predestinării și realizării personalității umane. A existat - în forme tacite și implicite - din vremuri imemoriale, fiind la fel de vechi ca și educația. Din secolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De aici pericolul de a fi anchetat sau arestat, pericol mai important, practic, decât cel al foamei sau frigului, căci nu se știa niciodată cum se termină o astfel de procedură. Adică lipsa de hrană și de căldură, fiind considerate pasagere, ofereau șanse de supraviețuire, în timp ce confruntarea cu „organele de ordine” era asociată cu riscul morții. În orice situație socială exista o tendință internă, în cadrul vieții psihice, de evitare tocmai a fricii interne sau a angoasei, în pofida amenințării externe. Această tendință
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru întreținerea reacțiilor emoționale. Pe de altă parte, teroarea transmite ideea unei stări de teamă colectivă mai puternică decât cea care ar putea fi desemnată prin termenul frică. Teroarea ar trebui diferențiată și de panică, folosită pentru situații de confruntare pasageră cu o amenințare. Panica desemnează în psihopatologie accesele de angoasă acută de cauză necunoscută (Ey et al.,1960), mai ales la nivel individual. Aplicată unei situații colective, panica descrie un comportament dominat de o frică observabilă, intensă, dar, în principiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu o amenințare. Panica desemnează în psihopatologie accesele de angoasă acută de cauză necunoscută (Ey et al.,1960), mai ales la nivel individual. Aplicată unei situații colective, panica descrie un comportament dominat de o frică observabilă, intensă, dar, în principiu, pasageră. Teroarea presupune un efect de o anumită durată, chiar dacă este temporară. La nivel social, cei care o produc sunt teroriștii. Grupurile astfel desemnate urmăresc scopuri care ar fi favorizate de prezența terorii și care pot fi diverse. În cazul sistemelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a tragicului chiar, ating în scurte texte culmi încă necercetate până acum de poeții români. Dar toată această licitație a marilor sentimente nu sfârșește în distanțare ironică și sarcasm, ci într-o reasumare. De aceea efectele comice, strălucite altfel, sunt pasagere. Tragicul existenței este reasumat împreună cu comicul ei inerent. [...] Disocierea ironică, spectaculoasă, sfârșește într-o îmbrățișare sentimentală. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Familia Popescu, București, 1987; Cuvânt înainte, București, 1988; Arta Popescu, București, 1994; Caiet de citire și de caligrafie, îngr. și postfață
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
perfect). - Instalarea într-o nouă locuință a cuplului. Evenimente care au favorizat apariția tulburărilor - Modificarea temporară a locului de muncă: lucrul la casa de bani. - Intârzierea autobuzului atunci când trebuie să meargă să ia copiii de la școală și relatarea de către o pasageră a unui accident petrecut unui copil care învăța la aceeași școală (copilul, lăsat singur în timp ce-și aștepta părinții, a traversat strada și a fost lovit de o mașină): sentiment de pericol în legătură cu copiii datorită întârzierii sale. - Atac de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]