11,301 matches
-
carnagii. Am găsit într-un eseu mai vechi intitulat „Despre tot și nimic” (titlu care-mi amintește de acela al unei cărți a lui Jean D’Ormesson care a făcut oarecare vîlvă în Franța, „Presque rien sur presque tout”) un pasaj semnificativ în care Mordehai, evreul, îi vorbește în umbra spînzurătorii tiranului Haman: „Să te închini în fața unei puteri nemăsurat de tiranice care nu lasă loc nici unui singur fir de praf să curgă în direcția contrarie alunecării tuturor firelor, unei dorințe
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
Cronicar Fără (multe) comentarii În Observator cultural nr. 193, împreună cu o relatare a discuțiilor despre plagiat de la ultima Întîlnire a „României literare”, continuă punerea pe două pagini a capitolelor dnei Rogalski din manualul de la Corint cu pasaje din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face, s-ar crede, doi bani. Nici coordonatorul, nici editorul, nici alte organisme nu dau semn că ar fi auzit. N-or fi avînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
demers mai amplu, cum este antologia de Aurel Sasu și Maria Vartic, Bătălia pentru roman. Mai merită citit și articolul Fenomenul românesc. între Occident și Orient, pentru abordarea obiectivă a cunoscutului studiu apărut tot în 1927, Fenomenul românesc. Rețin un pasaj pentru acuitatea și concretețea observației: "ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului. Există în caracterul nostru excese de lene, de plictiseală, de îndurare, de răbdare excesivă, care ne împiedică de a fi occidentali. Pe de altă
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
din celălalt, palpitant, autentic, ludic, care se ivesc și se consumă în același timp, fragmentar și straniu. Eu am acces la spectacolul din tramvai și la ce fur cu ochii pe geam, din cînd în cînd, cei de afară aud pasaje din ce se spune înăuntru și rămîn uimiți de așa drăcovenie, unii tac și stau nemișcați, alții încearcă să fugă după acest tramvai care nu oprește în nici-o stație, în care se vorbește într-una și altfel. Sînt povești succesive
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
la critică, i-am inventat și un nume: critificțiunea, ficțiunea care-și cuprinde propria critică. - Ce înseamnă playgiarism? - Am descoperit, citind, și mai ales citind Beckett (mi-am dat doctoratul cu Beckett), că într-un roman ca Murphy există citate, pasaje întregi din Biblie, din texte de teologie, de filozofie, și că a scrie e de fapt a face un colaj. Și mi-am dat seama că la fel se întîmplă și-n pictură, și-n muzică. Asculți o simfonie de
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
adecvat: Trenul, mai obosit decât noi, urcând înspre granița italiană, s-a rupt în două ca o sfoară de care ai tras prea tare: unii au fost răniți, dar a fost ultima aventură." Iar câteva rânduri mai jos urmează un pasaj cheie pentru descifrarea semnificațiilor mai profunde ale cărții: "Lunile de curând scurse, deși grele, la marginea lumii civilizate, acum ne apăreau ca un răgaz, ca un armistițiu, ca o paranteză de o disponibilitate fără margini, un dar providențial, dar irepetabil
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
XIX-lea. Dar astăzi, cu radioul și cu televiziunea care joacă un rol deosebit, oralitatea a revenit și ea poate influența mult scrisul. În micul meu volum ce tocmai a apărut "Le bonheur en Alemagne", relatez cum acolo, citesc bucuros pasaje întregi cu voce tare deoarece germanii acordă o mare însemnătate acestui fel de lectură. Cînd o carte de a mea apare în traducere la ei, sînt invitat în librării să citesc fragmente în fața publicului. E un fenomen de neconceput în
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață, fără a renunța definitiv, bineînțeles, la obișnuitul rachiu sau tradiționala țuică. Narațiunea realistă a romanului suferă de o fisură inutilă la un moment dat, când Daniel Dragomirescu introduce un pasaj de literatură fantastică. Un oarecare Părcălici, "omul lui Dumnezeu", pleacă din sat pentru a verifica dacă avionul văzut cu o zi înainte este sau nu american. Pe drum, în timpul zilei, este înconjurat de "aburi lăptoși" din care se desprind niște
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
se știe exact de ce-a murit. Ciumă? Otravă? Și bineînțeles, nu se știe criminalul. Detectivul nostru, Atto Mélani, spion la curtea Regelui Soare, se aventurează prin toate ungherele nebănuite ale hanului în căutare de indicii, pana cand descoperă un pasaj secret către subterane. Și-acolo începe un alt român, pentru că sunt introduse două personaje monstruoase, așa-ziși "căutători de relicve". Tipi care vânau, uneori dezgropau rămășițe pământești ale foștilor sfinți, adică foști oameni, deveniți sfinți, pe care mai apoi le
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
asemenea aventră a corporalizării lui Dumnezeu continuă pe calea sentimentului erotic, a nupției mistice, precum la Angelus Silesius sau la Tereza de Avila ce se închipuia aflată în căutarea echivocă a Mirelui. "Semnele de iubire" ale bardului conțin astfel de pasaje ale senzualității sublimate (bineînțeles, virtualmente psihanalizabile!): "Lasă-mă în umezeala limbii Tale, lasă-mă să mă pătimesc în har, să-L cunosc pe Domnul, să fiu amant" (Psalmul 2). Sau: " Stau cu fața în țărînă și plîng în pămînt și
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
Barbu Cioculescu Poate mâine... este un roman jurnal, un jurnal-eseu, cu pasaje epistolare, un roman aparent deschis, o dată ce se înfățișează ca un tronson de existență în continuare, nu mai puțin unul circular, de vreme ce înțelegem că vocea care ni se confesează se află în siajul unui circuit de unde nici destinul, nici hazardul, nici
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
domniei sale te învață apelînd la o erudiție care nu intimidează, ci fascinează. De aceea le parcurg cu creionul în mînă, le chinui îndoindu-le paginile ca să știu unde să mă întorc sau ținîndu-le răsturnate ca să pot zăbovi pe-ndelete la un pasaj anume. Cel mai recent volum publicat de autor la Editura Humanitas, intitulat De la Școala din Atena la Școala de la Păltiniș sau despre utopii, necestăți și (ne)deosebirea dintre ele, este, așa cum au remarcat deja și alți cronicari, excepțional. în ceea ce
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
prea multe ciudățenii, neglijențe și lejerități de limbaj, ca să nu reacționez în consecință. Un dialog de pomină, cu întrebări angelice și cu răspunsuri vâscoase, demne de iadul cel mai adânc. Și, pe deasupra, textul tipărit este plin-ochi de felurite greșeli. în privința pasajelor stupefiant ireverențioase, întrebat fiind în ultimă instanță, dacă și le regretă, el declară, amuzat și "dezinhibat", că nu. Riscurile nedelimitării E de mirare că nicăieri pe parcurs, poeta n-a dat nici cel mai mic semn de crispare, fie la
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție și contrapunctează, prin pasajul umbrei colorate, accentele puternice din partea luminată a bonetei. Lucrare foarte timpurie, practic una de adolescență, Autoportretul dezvăluie un artist sigur pe sine, cu abilitate manuală și cu un ochi bine exersat, dar, mai ales, unul care cunoaște bine atît alfabetul
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
pur și simplu... colonie a literaturii franceze. Tema interpretării era cunoscută și frecventată - Fundoianu o radicalizează... Nici selecția autorilor români considerați de Fundoianu purtători ai unui spirit original (atît de puțini la număr!) nu șochează prin originalitate. Am văzut din pasajul reprodus mai înainte că autorul nostru considera totuși că există și autori necontaminați de împrumuturi, reprezentanți ai spiritului românesc. îi cita pe Filimon și pe Eminescu, apoi pe Arghezi. Admirația nețărmurită pe care tînărul Fundoianu o arăta talentului lui Arghezi
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
cu cap de femeie zice ghicitoarea Sphinx-ului, un membru al echipajului este transformat de o vrăjitoare într-o broască țestoasă, apar cavalerii Sf. Graal, izvorul cu apă vie, se traversează o mare de aramă și o alta de argint (feerice pasaje), apare și o posibilă Circe. Evident, dincolo de faptele de eroism, pământenii din viitor asigură partea amuzantă a cărții întrucât ei nu înțeleg mai nimic din tot ce li se întâmplă pe străvechea și pura (prin ingenuitatea ei) planetă. Au în
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
mijloace de exprimare". Cu alte cuvinte , o propagandă "rafinată", mai eficace prin racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
a întors încă o dată, tot cu 180ș, atitudinea scriitorului față de lumea și de oamenii în mijlocul cărora trăise și-și concepuse cărțile. ...la Eugen Barbu Nu remarcasem în ADEV|RUL LITERAR ȘI ARTISTIC articolul dnei Felicia Antip din care reproduce un pasaj Academia Ca}avencu (nr. 22). Adevărul este că pe dna Antip n-o mai citim de mult. Spre paguba noastră, cum se vede chiar din ratarea pasajului cu pricina, absolut definitoriu pentru stilul eseistei. "După război " scrie dna Antip, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ADEV|RUL LITERAR ȘI ARTISTIC articolul dnei Felicia Antip din care reproduce un pasaj Academia Ca}avencu (nr. 22). Adevărul este că pe dna Antip n-o mai citim de mult. Spre paguba noastră, cum se vede chiar din ratarea pasajului cu pricina, absolut definitoriu pentru stilul eseistei. "După război " scrie dna Antip, iar noi reproducem din pagina 30 a Academiei Cațavencu - a devenit notoriu cazul unui cunoscut romancier acuzat pe nedrept de plagiat: om de bună credință (s.m), fusese
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
de bună credință (s.m), fusese pus într-o situație penibilă de un membru lipsit de scrupule al propriei echipe de negri, care inclusese fraudulos în cartea lui (s.m.) un întreg capitol împrumutat din versiunea românească a unui autor rus." Pasajul e savuros comentat de Șt(efan) A(gopian) în Academia Cațavencu. Ar mai fi de spus cîte ceva, dincolo de faptul că e vorba de Eugen Barbu și de Paustovski, ceea ce se cuvine precizat, cum face și dl. Agopian, pentru tinerii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
dnei Antip e șchioapă. Cînd rămîne de-a binelea fără picioare este atunci cînd dna Antip susține că Barbu a fost acuzat pe nedrept de plagiat. Cum, adică, pe nedrept? Indiferent cine și pe ce cale a introdus în Incognito pasajul din memoriile lui Paustovski, de vreme ce Incognito poartă semnătura lui Barbu, tot despre plagiatul lui Barbu e vorba. Fraudulos, fără scrupule, iată caracterizări pe care negrul care a copiat le împarte frățește (el, un sfert, Barbu, trei sferturi) cu cel care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
nu întrerupere, dar alipire ș.a.m.d. Singurul element care ține împreună aceste capitole este numele personajului, căci zonele de indeterminare sunt atât de mari, încât travaliul auctorial este, practic, minimul posibil. Un alt aspect fracturist ar fi revolta politică. Pasajele respective nu sunt scrise rău, dar sunt un insert gratuit în corpul romanului și contribuie decisiv la eșecul măcar al finalului. Acesta ar fi "complexul On the road" al fracturiștilor! De la spermatofagia din primul capitol la revolta anti-establishment întrevăzută în
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
redactor la Radio, începând cu 1933 (p. 149) și continuând până în 1945 când este dat afară în vremurile tulburi ale prefigurării unui nou regim politic (p. 157, episod insuficient lămurit, care ar trebui legat de pensionarea ca medic în 1943). Pasaje parazitare sau supradimensionate mi s-au părut relatările despre excursiile lui V. Voiculescu în Munții Buzăului, la mare, în Bucegi (p. 109-123), la Craiova, Sarmisegetusa, în Retezat (p. 163-174), mai ales pentru că sunt înglodate de multe presupuneri de tipul: "a
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
Catastrofa și în ingenioasa arhitectură a romanului Ion - aparținând aceluiași interval de creație. în "avertismentul" la Calvarul, autorul își declară (în virtutea unei convenții) intervențiile operate pe manuscrisul recuperat de la personajul său: a schimbat numele reale cu altele inventate, a suprimat pasajele parazitare care "îngreuiază fără folos mersul povestirii", a îndreptat stângăciile stilistice "și, în sfârșit, spre a înlesni citirea, am grupat povestirea în capitole cu titluri pe care le-am desfăcut iarăși în părți numerotate". Se vădesc deci planul și minuțiozitatea
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
mai mari la mitingul de la Primăria din Papeete la care participaseră cam cincizeci de coloniși catolici. Cîțiva dintre ei, aliniați în poziție de drepți în spatele lui François Cardella în lupta împotriva guvernatorului Gallet, nu se simțiră prea confortabil ascultînd anumite pasaje ale discursului rasist și șovinist al lui Paul, ca de exemplu, cînd, gesticulînd pe un ton dramatic, afirma despre chinezii din insule: "Sînt o pată galbenă pe steagul francez de care îmi este rușine". După ce participanții defilară prin fața tribunei ca să
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]