417 matches
-
eram copil. Am fost și la mănăstire și tot la fel este. Ce mâncăruri specifice pregăteați? Vopseam ouăle cu coaja de ceapă ,făceam modele de ceară și frunze de pătrunjel legate în ciorap și le înroșeam cu rădăcina de ștevie. Pasca o găteam cu brânză cu orez și cu stafide. Ce altceva ne mai puteți spune despre Paste? Paștele e o sărbătoare mare pentru că Mântuitorul a fost răstignit pe Cruce. pentru a ne mântui pe noi de toate păcatele. Zice să
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
ani, studentă, pe 26 februarie 2008 De Paști, chiar dacă stau la Iași sau vin la Vaslui, merg la discotecă sau în club cu prietenii. Nu prea mă dau în vânt dupa mâncărurile de Paști, singurele care îmi plac ar fi pasca și cozonacul. Acestea nu le prea poți face în fiecare zi. Restul le faci când vrei. Interviu luat persoanelor de la spitalul Vaslui, Secția Pediatrie, salonul 11, pe 4 martie 2008 1. Bartolomei Ștefania, 14 ani, sat Protopopești, elevă în clasa
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
Paști, eu și sora mea venim la discotecă în Vaslui. 3. Pruniac Dana, 32 ani, Vaslui De Paști, se adună toată familia, bunici, nepoți, veri, și luăm masa împreuna. Gătesc tradiționalul meu drob, de care toata lumea e încântată, cozonaci, pască, o mulțime de prăjituri și fursecuri. Bineînțeles de pe masă nu lipsește vinul roșu. În familia mea de Paști, ne facem cadouri unul altuia. Cadouri simbolice. 4. Pruniac Eduard, 10 ani, elev in clasa a IV-a. Așa e. De paști
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
fost răstignit pe Sfânta Cruce. El a pătimit multe pentru păcatele oamenilor și de aceea, în semn de credință, ei se pregătesc în fiecare an pentru sărbătoarea de Înviere a Domnului. Oamenii pregătesc ouă roșii, dar și alte bucate (miel, pască, cozonac) pe care le duc la Biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite și apoi date de pomană. Preotul face o slujbă dedicată Învierii Domnului, iar la ora 24:00 iese cu lumina afară și face împrejurul Bisericii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
Sfintelor Paști îl tin tot, iar miercurea și vinerea țin post negru. În Săptămâna Mare merg la biserică și mă spovedesc și împărtășesc.Mă duc la biserica la Denii și în Vinerea Mare la aer. În noaptea de înviere merg cu pască ,cozonac și ouă roșii la biserica unde stau pana la 5 dimineața. A doua zi sărbătoresc cu soția, copiii, nepoții și strănepoții la masă cu toate bucatele sfințite la biserică împreună cu miel sau curcan. Apoi copiii merg din poartă în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
roșu și niște bănuți cu care trebuie să se spele toată familia pe față. A doua zi de Paști se făcea hora în sat, băieții mergeau din casă în casă la bătrânii satului spunândule "Hristos a înviat”, ca răsplată primeau pască, ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire”,lângă biserica unde începeau să joace hora. Bătrânii satului stateau pe margine supraveghind tineretul care juca hora. Ouăle se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
care dăduse peste Pampu, nu era nimic rău, pentru că Domnul nostru Iisus Hristos ne curăță toate păcatele. Spătarul a trimis la masa slugilor și prăjituri, în primul rând colivă de grâu ales, amestecat cu miere și nuci fărâmițate, dar și pască, făcută din mai multe soiuri de făină, brânză proaspătă și ouă, împodobită pe deasupra cu mei și miere de pădure. Pe urmă, Zogru s-a dus la horă și a bătut cu opincile cele noi pământul albit și neted din fața bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
adus, cu apă sfințită și s-au așezat la masa pregătită deja cu bunătăți, dinainte de a pleca la Înviere. Au ciocnit ouă mai întâi, au mâncat pește și au băut vin roșu, apoi, din fiecare preparat în parte, sfârșind cu pasca și cozonacul pe care Frusina le pregătise cu drag și pricepere. Au împărțit pe la vecini și rude din preparatele făcute de ea, așa cum este obiceiul din străbuni, astfel că a fost mulțumită că toate au ieșit cum și-a dorit
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
urmat sâmbăta, nefastă, pentru el și apropiații săi, sâmbăta de dinainte de duminica blajinilor. La slujba din săptămâna premergătoare acesteia, a stabilit, ca, fiecare enoriaș, să vină, cu cutare sumă de bani, cu atâtea ouă Înroșite, cu un cozonac, cu o pască, cu o sticlădouă de vin alb ori colorat, cu banane, cu ciocolățele, cu, te miri ce, altceva, În concluzie, ca un autentic patron-cerșetor! Enoriașii, simpli și creduli, ca toți enoriașii, s-au Întrebat, Între ei: oare de ce, măi, oameni buni
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se oprește în fața ușii Bisericii și bate. Cineva dinăuntru îl întreabă: „ Cine este?” preotul răspunzând: „ Împăratul împăraților”. În cele din urmă se deschide ușa și toată lumea intră în Biserică astfel începând slujba de Înviere care ține până dimineața. Ouăle și pasca sunt așezate în Biserică pentru a fi sfințite. Ouăle sfințite sunt luate acasă pentru că ele sunt cele care se consumă prima dată. Lumina Învierii este adusă în casă, aceasta aducând noroc în viața fiecăruia. Duminică după amiază bătrânii satului împreună cu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
000 de evrei supraviețuitori În România din noile frontiere postbelice și 75.000 de supraviețuitori evrei În xe "Basarabia"Basarabia, xe "Bucovina"Bucovina și Herța 6. O statistică din 1948, realizată de Federație - după criteriul aproximativ al cererilor de matzot (pască) -, arată că În România trăiau 350.000 de evrei, din care În xe "București"București 132.000 de evrei. Statistica mai consemnează numărul de evrei pe regiuni istorice: xe "Moldova"Moldova - 118.000 de evrei, xe "Transilvania"Transilvania - 62.000
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de aluat decupate din cantitatea de cocă rămasă, care se dispun în formă de grătar, având grijă să fie bine lipite de marginile păștii. La sfârșit, se modelează în umplutură 8 găoace în care se vor pune ouăle de prepeliță. Pasca se coace 30 de minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea se sărează și se piperează și se dă la cuptor încă 10 minute. Se servește imediat. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
lumea viilor, lumina credinței. Se aprind lumânări la toate mormintele, chiar și la cele părăsite, pentru ca nici un suflet să nu fie lipsit de lumină în noaptea de Înviere. Femeile sau alt membru al familiei, pregătesc un coș plin cu pască și ouă roșii pentru a fi sfințite. La biserica din Făgheni se așează credincioșii de la clopotniță și până la biserică, iar preotul trece și sfințește bucatele. Se merge acasă, iar duminică dimineață se spală pe față cu ban de argint, ou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spală pe față cu ban de argint, ou roșu și o crenguță de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua. Abia acum se ia anafură și postul ia sfârșit. În jurul mesei, mai întâi se gustă din pască, se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și cozonac. În ziua de Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Scripturi, nici o iotă în plus sau în minus, ca să creadă tot dobitocul că aici este de adevărat o mașinațiune curat dumnezeiască, nu o mânăreală oarecare a unui nepriceput. Și iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască, a trecut gardul victorioasă și în tabăra creștinilor. Deci dacă nu mai adăugam oule roșii, numai cu mielul și pasca, puteam să zicem că suntem în tabăra vechilor izraeliți. Asta a fost tot! Și ca să nu credeți că sunt chiar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dumnezeiască, nu o mânăreală oarecare a unui nepriceput. Și iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască, a trecut gardul victorioasă și în tabăra creștinilor. Deci dacă nu mai adăugam oule roșii, numai cu mielul și pasca, puteam să zicem că suntem în tabăra vechilor izraeliți. Asta a fost tot! Și ca să nu credeți că sunt chiar un păgân adevărat, vă spun și eu acum ca orice creștin: „Hristos a înviat!" Doar ceva despre Lege Ce mi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sărbători, mai ceva decât creștinește, fiindcă este o luare în seamă a sărbătorii mai presus de ceilalți oameni, care știu doar că a trecut Postul mare și chiar din prima zi de Paști au dezlegare la friptane, sarmale, răcituri, cozonac, pască, ouă roșii, Colebil și Salvare (nu uitați numărul, 112). Din goana ideilor, este normal ca să mai spun și adevărul despre ceea ce simt pentru această sărbătoare și Doamne, am observat că tare mai oropsești popoarele care, cu cât cred mai mult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
4); plastic (4); peste pupăză (4); rumen (4); susan (4); WC (4); barcă (3); bun (3); Crăciun (3); cumetrie (3); făină (3); foame (3); moale (3); moarte (3); roată (3); baie (2); bunica (2); capac (2); casă (2); grîu (2); pască (2); poftă (2); polonez (2); prăjitură (2); salvator (2); sare (2); tristețe (2); vara (2); vestă (2); alb; aluat; Anul Nou; aromat; asigurare; bucurie; bunel; burtică; cale; carne; cauciuc; cere; coline; cometă; copac; copilărie; copt; cuptor; dimineața; domnesc; felie; feliere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic (1); 779/155/61/94
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe porțile caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e bun pentru negustorie. Când mergi cu marfa la târg, tragi cu grebluța și o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea nu ne dădea voie să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care se prepara de ziua morților și de care eram tare pofticioasă în copilărie, sau mucenicii care se făceau în ziua celor 40 de mucenici de pe 9 martie. Mama era o gospodină desăvârșită și cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mort în sat și strigă vreun găzar* ori altcineva prin sat, se zice că în curînd mai moare și altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altceva din biserică se crapă e semn că unul din preoții acelei biserici va muri. Se crede că dacă din întîmplare se află treisprezece inși la masă, apoi pînă într-un an unul din ei va muri. Dacă aluatul din pască nu crește, atunci îți moare cineva din casă în anul acela; tot asemenea, și dacă ies ouăle urîte. Se crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă-i pică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]