1,597 matches
-
Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, cu modificările ulterioare), s-a cristalizat în practica instanțelor naționale teza admisibilității acțiunii în discuție. ... 107. Astfel, în coordonatele pasivității prelungite a autorității publice chemate a aplica legea specială de reparație (incidente și în speță), instanțele au arătat că nu se poate cere celui care se pretinde îndreptățit la reparație să aștepte finalizarea unei proceduri administrative - moment ce nu poate
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
mecanisme de aplicare ce presupun îndeplinirea de către entitățile desemnate prin reglementare a unor atribuții ce includ emiterea răspunsului dat cererii de reparație formulate de cel ce se consideră îndreptățit, iar din ambele legi lipsește mecanismul concret de sancționare a pasivității autorității ținute a emite un răspuns în termenul edictat. ... 115. De aceea, instanțele judecătorești au considerat, pe bună dreptate, că argumentele instanței supreme din Decizia nr. XX din 19 martie 2007 se aplică, mutatis mutandis, și ipotezei în care comisiile
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
există nicio sancțiune reglementată în plan normativ pentru nerespectarea termenelor administrative, ceea ce este de natură a afecta eficiența mecanismului de soluționare administrativă a cererilor, reglementat de Legea nr. 165/2013. Astfel, persoanele interesate se află în imposibilitatea de a reclama pasivitatea, lipsa de diligență a entității statale sau, până la urmă, lipsa unui răspuns cu privire la cererea lor“. ... 130. La data de 27 martie 2018 a fost pronunțată Decizia nr. 139, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
dispoziție legală) justifică recunoașterea dreptului titularilor cererilor de reconstituire de a cere soluționarea lor pe fond. ... ... ... 143. Față de aceste argumente, ce se subsumează evoluției generale a jurisprudenței instanțelor naționale în sensul recunoașterii dreptului de acces la instanță față de pasivitatea sau tăcerea autorității îndrituite a emite un răspuns, se apreciază că soluția admisibilității acțiunii în discuție nu ridică nicio dificultate de argumentare. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureș
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Așa fiind, apreciază că sintagma „cursul prescripției se întrerupe“ din cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal este imprevizibilă și neclară. Această situație își are originea în pasivitatea legiuitorului, care, după publicarea deciziei de admitere, nu a intervenit legislativ astfel cum prevăd dispozițiile constituționale. Arată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin Decizia nr. 174 din 15 mai 2019, a interpretat textul de lege criticat
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
din urmă de a interveni legislativ inclusiv în cazul deciziilor interpretative/cu rezervă de interpretare. ... 53. În acest context, Curtea observă că lipsa de intervenție a legiuitorului în cazul pronunțării unor decizii de admitere (indiferent de tipologia acestora) și implicațiile acestei pasivități, îndeosebi în materie penală, au determinat nașterea unei practici judiciare ce tinde la adoptarea unei soluții de suplinire a competențelor legiuitorului, prin identificarea ansamblului legislativ și aplicarea acestuia, de multe ori prin analogie, la cazul dat. Astfel, încercarea organelor judiciare
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
o aplicare diferențiată de la caz la caz. Cu alte cuvinte, trebuie analizat dacă ansamblul legislativ pe care considerentele și dispozitivul unei decizii a Curții Constituționale se grefează oferă toate elementele necesare aplicării acestuia într-un mod previzibil, în ciuda pasivității legiuitorului. ... 55. Plecând de la aceste premise, Curtea reține că Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancționează „soluția legislativă“ pe care textul de lege criticat o conținea, astfel că, aplicând criteriile tradiționale/clasice, aceasta nu va putea fi încadrată în
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
prescripție este un instrument oferit organelor judiciare, necesar îndeplinirii rolului lor și împiedicării tergiversării soluționării procesului penal prin exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale de către suspect sau inculpat, aceasta nu poate fi convertită într-un instrument care să justifice pasivitatea acestor organe în îndeplinirea obligațiilor lor legale. Prin urmare, Curtea observă că instituția prescripției răspunderii penale are, în egală măsură, rolul de a împiedica tergiversarea realizării urmăririi penale și a desfășurării procesului penal cu consecința tragerii la răspundere penală a
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. ... 74. Curtea constată că o astfel de consecință este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale și a pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea subliniază că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 75. În acest context, Curtea constată că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
sarcina organului judiciar de a analiza dacă elementele cauzei determină aplicarea dispozițiilor legislative relative la asistența juridică obligatorie, indiferent dacă persoana în cauză a solicitat acest lucru sau nu. Reglementarea menționată impune organului judiciar obligația de a nu rămâne în pasivitate, ci, prin depunerea diligențelor necesare, să asigure respectarea concretă și efectivă a dreptului la apărare al persoanei în cauză (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 39). În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul a prezumat că
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
hotărâre, rezultă că, în lipsa unei atitudini active a creditorilor, judecătorul-sindic se poate substitui acestora, analizând oportunitatea planului la un moment anterior. ... 34. Cu privire la a doua problemă de drept, a subliniat că legiuitorul a conferit o semnificație pasivității creditorilor numai în cazurile expres prevăzute de lege, relevante în acest sens fiind, spre exemplu, dispozițiile art. 49 alin. (1) și art. 139 alin. (1) lit. E din Legea nr. 85/2014. Ca atare, a apreciat că interpretarea corectă a dispozițiilor
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
de lege, relevante în acest sens fiind, spre exemplu, dispozițiile art. 49 alin. (1) și art. 139 alin. (1) lit. E din Legea nr. 85/2014. Ca atare, a apreciat că interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente este în sensul că pasivitatea creditorilor nu echivalează automat cu un vot negativ, conducând astfel la imposibilitatea de confirmare a planului în lipsa unei dispoziții exprese cu privire la semnificația pasivității acestora. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
atare, a apreciat că interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente este în sensul că pasivitatea creditorilor nu echivalează automat cu un vot negativ, conducând astfel la imposibilitatea de confirmare a planului în lipsa unei dispoziții exprese cu privire la semnificația pasivității acestora. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 35. Instanța de trimitere a apreciat că între mecanismele create de legiuitor pentru asigurarea celerității procedurii se regăsește și cel
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie realizată de către judecătorul-sindic în consonanță cu principiile enunțate de art. 4 din aceeași lege. ... 41. Prin urmare, instanța de trimitere a apreciat că nu poate fi validată teza echivalării pasivității creditorilor cu un vot negativ, cât timp legiuitorul a instituit un mecanism pentru continuarea procedurii prin dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 42. Curțile de apel Oradea și Pitești
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
lege). Așadar, aplicarea dispozițiilor art. 138 alin. (4) și art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie realizată de către judecătorul-sindic în consonanță cu principiile enunțate de art. 4 din Legea nr. 85/2014, neputând fi validată teza echivalării pasivității creditorilor cu un vot negativ cât timp legiuitorul a instituit un mecanism pentru continuarea procedurii, prin art. 45 alin. (1) lit. o) din aceeași lege. ... 98. Chiar dacă, la prima vedere, ar părea că acesta este sensul avut în vedere
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
colective și nu își dau concursul la două ședințe consecutive având aceeași ordine de zi. Aceasta a fost situația avută în vedere de legiuitor pentru care s-a reglementat, prin actuala Lege-cadru a insolvenței, posibilitatea conferită judecătoruluisindic de a substitui pasivitatea decizională a creditorilor. ... 104. În ipoteza avută în vedere de către titularul sesizării nu este însă îndeplinită situația premisă, respectiv aceea ca procedura insolvenței să fie blocată de pasivitatea creditorilor. Aceasta întrucât, pentru situațiile în care creditorii, legal convocați, în
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
prin actuala Lege-cadru a insolvenței, posibilitatea conferită judecătoruluisindic de a substitui pasivitatea decizională a creditorilor. ... 104. În ipoteza avută în vedere de către titularul sesizării nu este însă îndeplinită situația premisă, respectiv aceea ca procedura insolvenței să fie blocată de pasivitatea creditorilor. Aceasta întrucât, pentru situațiile în care creditorii, legal convocați, în condițiile art. 137 din Legea nr. 85/2014, nu au fost în măsură să aprobe niciunul dintre planurile de reorganizare propuse de titularii prevăzuți la art. 132 din aceeași lege
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
caz), nefiind permise voturile ambigue sau condiționate [acestea din urmă fiind prezumate a fi voturi negative - art. 49 alin. (1) teza a II-a]. ... 108. Mai mult decât atât, dacă s-ar accepta soluția contrară, ca judecătorul-sindic să substituie pasivitatea decizională a creditorilor și în privința aprobării planului de reorganizare, s-ar încălca prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului judiciar
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
cauză nu are vreuna din calitățile anterior enumerate -, nu are dreptul de a promova contestația privind durata procesului penal. Prin urmare, în situația în care, deși sesizat cu o plângere, procurorul nu dispune nicio măsură și nu efectuează niciun act, pasivitatea organelor judiciare nu poate fi sancționată prin utilizarea procedurii speciale analizate. Curtea a conchis că această soluție juridică este rezonabilă, fiind justificată prin lipsa formulării - cu privire la o persoană în legătură cu care sunt efectuate doar acte de cercetare
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
a contrario, dacă neregularitatea actului de sesizare nu atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecății, judecătorul de cameră preliminară ar putea restitui cauza la parchet numai dacă procurorul „nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții“, adică rămâne în pasivitate totală. Prin urmare, dacă procurorul ar răspunde solicitării adresate de judecătorul de cameră preliminară în termen de 5 zile, cerându-i acestuia să prelungească termenul în care să remedieze neregularitățile, nu există vreun impediment legal pentru ca această durată de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții“, ci ar fi utilizat un limbaj mai precis, de exemplu, menționând că procurorul nu a înlăturat neregularitățile actului de sesizare. În schimb, folosirea verbului „nu răspunde“ poate fi interpretată drept o rămânere în pasivitate a procurorului care fie omite să remedieze neregularitățile constatate, fie ignoră total încheierea judecătorului de cameră preliminară. În ceea ce privește felul actului procesual prin care se realizează remedierea s-a susținut că acesta trebuie să fie o ordonanță, deoarece
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, exercițiul acțiunii de către procuror fiind subsidiar, condiționat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistența acestuia. ... 17. Așadar, Curtea a reținut că, de principiu, persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
judecătoresc de a nu efectua acte de executare în perioada stării de urgență, apreciind că nu este posibilă ocrotirea dreptului participanților la viață și la integritate fizică, nu poate conduce la sancționarea creditorului (prin curgerea prescripției) pentru o așa-zisă pasivitate. ... 27. Prin urmare, instanța de trimitere a admis în parte cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, reformulând, a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă dispozițiile care reglementează cazul de
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
aparțin bunurile cu privire la care s-a instituit măsura asiguratorie. Or, acest scop nu poate fi atins decât dacă termenele maxime de verificare au natura unor termene de decădere, instituind sancțiunea încetării de drept a măsurii asiguratorii în cazul pasivității totale a organelor judiciare. În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Cauza Credit Europe Leasing IFN - S.A. contra României (din 21 iulie 2020), în care Curtea a statuat că „ținând seama, în special, de durata sechestrului aplicat
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]