404 matches
-
Dar haideți la terasa aceasta de vis a vis. Se cheamă "Bar, non-stop, La MOTOCICLETA TRISTĂ". Vă rog să fiți invitatul meu. Cred că au adus must proaspăt, pe aici mustul este foarte bun. Și ne vor prepara și o pastramă". * Ne-am așezat la o masă pe terasă. Barmanul, prietenos și respectuos, pare născut pentru a fi patron de bar. Chiar așa este. Se numește domnul Antoine, este din Lion, dar s-a stabilit în țara noastră de mulți ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o zi se organizează o vizită la centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios să aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu de toți românii, firește, nu și de cel mai inteligent dintre scriitorii noștri, I.L. Caragiale, care evocă un bulgar „de viță”, „om umblat și deștept”; „povestea românește foarte frumos” și de la el a auzit, în copilărie, istoria repovestită în Pastramă trufanda). Nu-mi rămâne decât să-mi port crucea originii mele etnice (așa cum alții și-au purtat-o decenii în șir pe cea a originii sociale) și să mă consolez cu faptul că marele Anton Pann și alți scriitori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oală decât din păhar“, zicea bunul Dabija-Vodă, „carele bea vin mai mult din oală roșie decât din pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rugina de-o șchioapă la ceafă.“ Replica masculină se auzea rar și înfundat, părând să se adreseze nu femeii, ci de-a dreptul mie: „Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci, vișinapuri... ca la casa omului... sau măcar să-mi facă la masă vrun cheșchet, vro plachie, vro musaca, vro capama, vro paclava... vro ciulama... bucate creștinești... sănătoase și ușoare... unde!... șede toată ziua pe tandur, la tauletă, și din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
înțeles Bucureștii” (M.I.C., ibid., p. 322). În continuarea pasajului citat, Matei ̀ și mărturisește nostalgia mahalalei bucureștene, căreia i-a cunoscut și simțit adânc umilul „fermec”. Și Pantazi, care a copilărit cu părinții în mahalaua Podului de pământ (sau „de pastramă”, cum i se mai zicea), „mai prejos de puterile noastre mult”, a înțeles și iubit mahalaua, și ca priveliște, și ca viață, - mult prea urgisita noastră mahala, cea de pe vremuri. 2. Titlul versiunii franceze a Crailor e absolut inadmisibil : Les
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mă sună șeful echipei de filmare și-mi spune că mai au nevoie de câteva zile "de pândă la urs", că fără ursul carpatin, filmul nu face doi bani. N-a avut noroc de prelungire și nici de cârnați și pastramă de urs! În dimineața zilei respective îmi reținuse atenția în "România liberă" la rubrica "Mica Publicitate" un anunț al circului Globus: "Vindem urs bătrân, preț 500 lei. Cei interesați se pot adresa la telefonul...". Am pus mâna pe telefon, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o zi se organizează o vizită la centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios sa aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În consecința Ordinului ce am primit dela Domnul Ministru de Resbel (...) vă invit ca În unire cu Domnul Primar local căruia tot acum i sau scrisu sub No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea D-l Buznea”. Oarecum, tot rechiziție se putuse numi cererea armatei române privind necesarul de patru brutari și doi măcelari care ar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
admite acțiunea cât privește clondirul, dar onoarea văduvei, șifonată cu „facu-ți, dregu-ți”, rămâne nereperată. Un turc și prietenul său evreu merg la muftiu pentru că, într-o regretabilă împrejurare, turcul care transporta cadavrul lui Leiba Grosu, tatăl reclamantului, prefăcut în pastramă, a mâncat marfa. Speța e grea. Fapta se produsese din culpă. Turcul nefiind prevenit asupra naturii transportului, cere și el daune. Muftiul, prudent, îi pedepsește să-și plătească reciproc și îi dă afară cu o vorbă scurtă turcească. Jupân Dumitrache
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
-mi intre sub piele. De ce vrea oare jidanul să-mi fie prieten?! mă întrebam. În ghiozdanul cu cărți cu care venea la școală - nu purta cărțile în traistă ca noi - avea întotdeauna câte ceva bun. Felii de franzelă cu salam italian, pastramă de oaie, cașcaval, halva, rahat, biscuiți, bomboane...De la un timp a început să le împartă cu mine. ce zici, măi Toloacă, de rahatul ăsta? vrei? Nu m-am dat în lături. Vorba ceea : bei, Grigore, aghiasmă ? (sau cum se mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de berbecuți, de vacă și chiar de capră și gâscă. Mulți negustori însoțeau convoaiele curții domnești și pe ale armatei. În secolul al XV-lea, apar în documente mai mulți negustori din Huși: un Dragușan, un Simon, care duceau vite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orz, grâu, cai, vite de povară, o parte din produse luau calea exportului, la care participau și țăranii. Mari turme de vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă, alte preparate din carne de vită și de porcă din care se obțineau venituri însemnate. Banii obținuți erau destinați „birului” - tributului - către Poarta Otomană. Sumele datorate de gospodăria rănească erau apăsătoare și mulți răzeși și-au pierdut părțile de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lovitura cu ei, pentru că de obicei sunt angajați cu multe luni înainte. Și noi i-am angajat cu multe luni înainte, îi reaminti Nieve. Atunci cu ani înainte, zâmbi Lorelei. Oricum, atâta timp cât ești de acord, eu optez pentru aperitivul cu pastramă de somon - am gustat, e absolut fantastică; apoi, pentru felul principal, la alegere dintre ton afumat cu sos de curry verde - delicios -, cotlete de miel, legume și chilli sambai. Desertul e compus din fructe proaspete, urmate de petits fours - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
face copacii să se plece. Arambașa aude și se repede într-acolo. Îi spune încrâncenat lui Ghiță: Cine dracul te-a adus, Cine-n calea mea te-a pus? Ia să-mi dai pe Negrul vamă, Ca să nu te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
copacii să se plece. Arambașa aude și se repede într-acolo. Îi spune încrâncenat lui Ghiță: Cine dracul te-a adus, Cine-n calea mea te-a pus? Ia să-mi dai pe Negrul vamă, Ca să nu te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră în fața Anei, care stabilește chiar ea condițiile luptei: fără săbii, numai cu pumnii. Adversarii se izbesc piept în piept ca niște caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa le curgea pe grumaze și pe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judeca; la dulap; lacăt; lăsa; legături; lege; libertatea; liniștea; locul; lua; luat; lucru de valoare; maioneză; memorie; menținere; mereu; minciună; moștenire; mult timp; mult; naftalină; natura; neatingînd; neatins; noutate; obiecte; obiectul; obține; oferi; a opri cu bucurie; a opri; pantof; pastramă; patrimoniu; a păstra; păstra; păstrăv; a păzi; păzi; pierde; ce-ți place; plic; port; a poseda; posedare; poză; poze; ceva de preț; prețios; prețuiește; prețuire; prețuit; prieteni; prietenia; propriu; pune; răutate; rece; recipient; regret; relația; relații; relațiile; responsabil; rezervă; risipi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]