403 matches
-
lemn special montate pentru această ocazie, de către municipalitate. În apropiere se montase și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete moștenite din moși - strămoși. Lume multă, aglomerație mare printre tarabele cu zarzavaturi, fiecare fiind interesat să cumpere astăzi, când prețurile erau cele stabilite de către producătorii veniți cu rodul muncii lor, nu de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale.Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
foarte buni la gust, fabricați în America! Contele îl privi cu silă și rosti plin de greață: - Fă, Erji, du-te, dreacu’ afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu’ vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după ea vreo cinci copii de vârste diferite, fiecare dintre ei sugând frenetic, din
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
pe Gică Petrescu că tot s-a liniștit tulburelul și acuși e sfântul Dumitru și se vor da berbecii la oi... că cine știe dacă o vom mai duce-o până la toamna viitoare să mai bem vin și să mâncăm pastramă... Referință Bibliografică: dacă nu aș avea dreptate... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]
-
la Alexandria, știi cum e ea, dacă nu o vede pe aia mică, n-are tihnă. - Dom' Primar, să vă aduc o pălincă? îl întrerupsese doamna Moise, dumerită de voiajul soției, în timp ce-i umplea farfuria acestuia cu friptură, mici și pastramă. - O bere rece aș vrea, răspunsese Primarul, după care se adresase domnului Moise: Mitică, mai primești grâu la moară? M-a întrebat un prieten din Giurgiu, are de vânzare câteva tone. - Cum să nu! Să vină luni dimineață, că se
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară ... Citește mai mult
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie,Și frigem pe jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin,Pe fața de masă - carafa cu vin...Copiii-s la școală și carte învață,Tinerii se-nsoară ... IX. VERIȘOARA MEA
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mai mult în amintirile mele! Nuci, gutui, mere, pere, sunt peste tot prin piețe, supermarketuri, magazine, dar îmi sunt străine, nu-mi mai bucură sufletul ca altă dată! La fel și grămezile de porumb din curțile oamenilor, ritualul mustului, al pastramei... Frunzele nu au părăsit copacii, dealurile sunt încă verzi. Nu plouă, e cald și totuși e tristețe! Toamna de acum e tristă! Simt în mine copaci goi, o ploaie măruntă și frig! Privesc în zarea ferestrei și știu că natura
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
În acest paragraf ne referim numai la zalhanalele-atelier. În cele trei ateliere lucrau 36 de oameni. Ele aveau câte 1-2 cuptoare. Toate trei au fost înființate înainte de epoca ce face obiectul studiului nostru. Între anii 1848-1862, în ele se preparau pastramă, săuri, piei etc. Valoarea produsului rezultat se ridica la circa 300.000 lei anual. Din punctul de vedere al formei în care se desfășura procesul de producție, ele se încadrează în cooperația capitalistă simplă. Tot în ramura prelucrărilor produselor animaliere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea nouă din anul 1851, ceea ce înseamnă că, în cursul anului 1850, întreprinderea a fost renovată și mărită. Materia primă prelucrată în zalhana era carnea de vită din care, după cum reiese din indicațiile referitoare la specialitatea lucrărilor, se prepara seu, pastramă, cerviș și alte produse. Informațiile nu ne dau posibilitatea să stabilim numărul de vite tăiate anual. O mențiune din anul 1850 indică suma de 2.324 lei, cheltuită pentru tăierea a 397 de vaci, dar nu avem certitudinea că mențiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360 de lucrători, dintre care 140 copii și 100 femei. Este neîndoielnic că desfacerea produselor, ca urmare a dezvoltării evidente a acelor întreprinderi, se făcea și pe piața externă. O altă zalhana-manufactură, întemeiată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
țările Lumii a Treia. Cei care nu prindeau carne de porc sau de vită - majoritatea - trebuia să se mulțumească cu produsele de clasa a doua sau a treia, „ce mai rămânea”, piept ardelenesc cu multă slană și una-două dungi de pastramă, „tacâmuri” de pui (aripi, capete și gheare scheletice), „adidași” (copite de porc), mai rar „frații Petreuș” (doi pui rahitici, vineți și triști, cu gâturi lungi, numiți astfel după cei doi soliști de muzică populară din Maramureș cu care ne intoxicau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și varice, de nervi sau de inimă. În anii ’80, produse de lux erau, pentru omul de rând, portocalele, chiar și grepfruturile (numite popular „grefe”), carnea de porc și de vită, salamul de vară „Victoria”, cu mai puțină soia, parizerul, pastrama, puii sau găinile (mai rar curcanii), cafeaua Moca și bomboanele cubaneze. De prin 1985-’86 nu se mai găsea Pepsi și salam de Sibiu decât la magazinele cu circuit închis, dispăruseră complet bananele, mandarinele, curmalele și smochinele (care, înainte, „se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face loc pepenelui sugrumat pe care părea că și-l băgase în cămașă, primarul își prezentă socrilor mutra fălcoasă, descheiată la guler, cu gât scurt și lucios. Cu un ton de parcă ar fi pronunțat „Mihai Viteazul”, se recomandă socrului mic : - Pastramă, Gică Pastramă. Stolnicii de masă, toți de-ai lui Cheașcă, cu șorțurile în gât, începură a se învârti, doritori de dans, prin sală. Erau deci gata pregătirile din cămăruță, cu pâine, săleam, măsline și ălelalte, iar nașii făcuse dansul mirilor
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pepenelui sugrumat pe care părea că și-l băgase în cămașă, primarul își prezentă socrilor mutra fălcoasă, descheiată la guler, cu gât scurt și lucios. Cu un ton de parcă ar fi pronunțat „Mihai Viteazul”, se recomandă socrului mic : - Pastramă, Gică Pastramă. Stolnicii de masă, toți de-ai lui Cheașcă, cu șorțurile în gât, începură a se învârti, doritori de dans, prin sală. Erau deci gata pregătirile din cămăruță, cu pâine, săleam, măsline și ălelalte, iar nașii făcuse dansul mirilor. Când fanfara
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
propun să încerc din toate și încep cu un sandviș de la magazinul de delicatese. Nu mă deranjez să mă așez la una din mese, stau pur și simplu lângă tejgheaua de la magazinul de delicatese îndopându-mă cu un sandviș cu pastramă în pâine de secară, pe de-abia gustându-l. Ajung apoi la standul de hamburgeri, unde trec peste hamburgeri și merg pe cartofi prăjiți. Mă opresc la standul cu mâncare chinezească și cer tăiței de Singapore și costiță goală, moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
văd că pielea mea aurie nu mai e aurie, și are mai degrabă o nuanță neobișnuită de verde. ― Pe acolo, spune Lauren, arătând spre hol. Repede. Merg împiedicat pe lângă ea și mă prăbușesc în genunchi în fața vasului de toaletă. Iese pastrama cu pâine de secară. Ies tăițeii de Singapore și costițele. Ies cartofii. Ies cornurile cu scorțișoară. Și, în final, ies și dulciurile. După ce s-a terminat totul, după ce n-a mai rămas nimic, îmi odihnesc capul pe vasul de toaletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care nu făceam parte dintre cei mai buni fii ai poporului. Confirmarea faptului că gândiserăm corect a venit în câteva minute, când nea Victor, mai binedispus ca înainte, a oprit în dreptul cooperativei din sat, întrebându-ne: - Voi ce mâncați? Salam, pastramă, pâine și o sticlă de vin, e bine? Hai c-am plecat și vin imediat! Fără să mai aștepte, a sărit din cabină mult mai sprinten decât înainte, traversând în pas vioi strada și întorcându-se cu cele promise. Am
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
un soare ce cădea perpendicular direct pe suprafața superioară a corpului omenesc În mișcare, provocând o sete greu suportabilă. La o răspântie de drumuri În apropierea stației de autobus, se afla restaurantul „Doi Cocoși”, de unde emana un teribil miros de pastramă de oaie la grătar și unde se presupunea halbele pline cu bere aburindă...!! Toată lumea Înghițea În sec, inclusiv Șeful Șantierului care nu mai băuse de ieri. Îi făcu semn lui Tony Pavone să se apropie, Întrebându-l. „Ai parale la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ghiață În care sticlele cu vinul cel mai bun al localului, Își făcură apariția. Iar În momentul când, un Întreg grătar cu mititei fu devorat cu o poftă de mâncare teribilă, ospătarul aduse la masă un supradimensionat platou burdușit cu pastrama de oaie rumenită la grătar cu mămăliguță, invitații scoaseră o exclamație de uimire. Așa o surpriză merita osteneala. În această situație, pastrama fiind profesional condimentată, apetitul de băutură creștea progresiv, dezlegând limbile...!! Această idee costistitoare a Șefului de Șantier, se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]