710 matches
-
Mediastinita descendentă afectează mai frecvent tinerii, 86% fiind bărbați. Cea mai frecventă cauză este reprezentată de focarele septice odontogenice (40-60%), respectiv de abcesele retrofaringiene (14%). Cauzele rare sunt: traumatismele, tiroidita, parotidita, limfadenitele cervicale și osteomielita claviculară, epiglotita, sinuzita etc. [21]. Patogenie Este o infecție cervicală severă, cu extensia în mediastin, prin spațiul pretraheal, spațiul paraesofagian sau spațiul pericarotidian Se poate extinde destul de ușor în compartimentul visceral, dar și în cel anterior. Abcesele odontogenice și cele peritonsilare pătrund inițial în spațiul submandibular
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
esofagului), ruptura posttraumatică, perforația instrumentală a esofagului prin esofagoscopie rigidă sau flexibilă, dilatații esofagiene pentru stricturi sau acalazie, extragerea de corpi străini, biopsia esofagiană, intubația esofagiană și scleroterapia pentru varice esofagiene. Mai poate apare în esofagite, ulcer și cancer esofagian. Patogenie Rupturile spontane se produc mai frecvent deasupra diafragmului, pe peretele posterolateral al esofagului. Acestea sunt de obicei longitudinale cu o lungime, variind între 0,6-8,9 cm. Mai frecvent este interesată partea stângă (90%) [9]. În cazul ruperii esofagului cervical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
visceral și cel posterior se practică mediastinotomie posterioară și gastrostomă de alimentație. Mediastinita postoperatorie Mediastinita postoperatorie este o complicație redutabilă în chirurgia cardiacă, determinând o creștere a morbidității și mortalității postoperatorii, precum și o creștere a duratei și costurilor de spitalizare. Patogenia mediastinitelor postoperatorii este complexă și multifactorială. Intervin mai mulți factori dintre care cel mai important este contaminarea intraoperatorie a plăgii de sternotomie. Sunt autori [28] care consideră că practic orice plagă operatorie este virtual contaminată, cu atât mai mult dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
plagă operatorie este virtual contaminată, cu atât mai mult dacă intervenția chirurgicală a fost îndelungată. Astfel, diferiții factori contaminanți interacționează cu o serie de factori locali: gradul de vascularizație, statusul imunologic și nutriția. Numeroși factori joacă un rol important în patogenia mediastinitei postoperatorii: colonizarea epitelială, afectarea vascularizației locale prin recoltarea ambelor artere mamare, traumatizarea excesivă a țesuturilor prin electrocauterizare, acțiunea mecanică asupra sternului în perioada postoperatorie (efortul de tuse), bronhopneumopatia cronică obstructivă, obezitatea, diabetul, intervențiile iterative, reintervențiile, pierderile sangvine intraoperatorii. Procesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
granulomatoasă Etiologie Aceste infecții sunt: infecții fungice (histo-plasmoza, aspergiloza, mucormicoza, criptococoza, blastomycoza), infecții mycobacteriene (M. Tuberculosis, M. Avium), diferite infecții bacteriene. Mai poate apare asociat cu: boli autoimune, sarcoidoza, febra reumatică, neoplasmul, traumatisme, administrarea de droguri sau pot rămâne idiopatice. Patogenie Mecanismul patogenic este necunoscut. Ca ipoteză s-a propus reacția de hipersensibilitate exagerată la antigenele din ganglionii limfatici infectați primar (histoplasmoza). Argumentele în favoarea acestei ipoteze sunt: prezența reacțiilor cutanate intense la histoplasmina, hipergamma-globulinemia și hipercomplementemia, prezența de celule plasmatice în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
principalul criteriu de clasificare al diabetului zaharat în anii ′70, a fost abandonat ulterior, deoarece diferitele forme de DZ pot apare la orice vârstă. Pe de altă parte insulinodependența, criteriu utilizat mulți ani pentru a caracteriza formele de DZ cu patogenie autoimună, este controversată în prezent, deoarece într-un număr mare de cazuri, criteriul clinic (insulinodependența) și cel patogenic (mecanismele autoimune ce duc la distrucția β-celulară) nu se suprapun. De aceea, a fost considerată necesară o nouă clasificare a DZ bazată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
fost adoptată mai mult pentru rezonanța fonetică a termenului, decât pentru semnificația lui fiziopatologică. În viitoarele clasificări, el va fi înlocuit cu un termen care să fie, dacă nu mai simplu, cel puțin mai adecvat pentru natura acestei forme. 2. Patogenia LADA Se știe că T1DM este rezultatul final al interacțiunii dintre susceptibilitatea genetică și răspunsul imun anormal la nivelul celulelor β, după expunerea la diferiți factori de mediu. Datele existente sugerează că predispoziția genetică tipică T1DM în sistemul HLA este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
constatat, de exemplu, că pacienții cu T2DM au o rezistență crescută la efectele antilipolitice ale insulinei în țesutul adipos (2, 9, 26). Relația dintre AGL și insulinorezistență este tratată mai detaliat în alte capitole (.....„Celula β”, ....„Celula musculară”, .....„Metabolismul lipidic”, .....„Patogenia T2DM”). Menționăm numai că studiul metabolismului AGL în T2DM este deficitar în raport cu studiul metabolismului glucozei. Nu se știe, de exemplu, dacă AGL crescuți, atât postprandial cât și nocturn, se datorează eliberării lor crescute din țesutul adipos ori scăderii clearance-ului lor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
asociate pleureziilor maligne sunt: cancerul pulmonar, cancerul de sân și limfomul. Cancerul pulmonar, limfomul și cancerele digestive sunt primele implicate în apariția pleureziilor maligne la bărbați, în timp ce la femei predomină pleureziile din cancerele genitale (sân, tract genital) și pulmonare [13]. PATOGENIE Pleureziile apar datorită dezechilibrului dintre mecanismele de producere și absorbție a celor aproximativ 5-10 litri de fluid ce traversează cavitatea pleurală în 24 de ore, cu depășirea celor 5-20 ml de lichid, care sunt prezenți în mod normal în spațiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
toți pacienții care decedează datorită cancerului în SUA. În privința repartiției pe sexe, nu există nici o diferență semnificativă între bărbați și femei. Incidența metastazelor pulmonare crește cu vârsta pacientului. Totuși, există metastaze pulmonare și la copii cu cancere (tumorile Wilms) [7]. PATOGENIA Cele mai frecvente tumori care determină metastaze pulmonare sunt cancerul de sân, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul bronșic, cancerul renal. Totuși, aproape orice cancer poate determina metastaze pulmonare [25]. Răspândirea celulelor canceroase se poate face pe cale hematogenă (de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția lichidului hidatic este similară cu cea a lichidului amniotic, asigurând nutriția elementelor germinative. Patogenie În evoluția sa, parazitul parcurge cele două cicluri descrise de Dévé: marele ciclu echinocococic și micul ciclu echinocococic [13, 23]. Marele ciclu constă în următoarele etape: ultima proglotă a viermelui ce parazitează intestinul câinelui se rupe de scolex și eliberează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
limfocitară, proliferare celulară și răspuns imun. Din păcate nu se știe încă care sunt mecanismele care explică această diferență majoră de „comportament” (Klein și Sato, 2000). 6.6. IMPLICAREA GENELOR/MOLECULELOR HLA ÎN PATOLOGIA UMANĂ Există numeroase afecțiuni a căror patogenie implică intervenția într-un fel sau altul a moleculelor din sistemul HLA. Există situații în care sistemul HLA practic nu funcționează, ducând la unele sindroame de imunodeficiență. În alte situații, sistemul HLA nu funcționează corespunzător, ducând la susceptibilitate crescută față de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
alte exemple de boli infecțioase în care anumite alele HLA pot conferi rezistență sau susceptibilitate, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul HIV (Carrington et al., 1999). 6.6.3. Genele HLA și bolile autoimune Mai multe afecțiuni cu patogenie autoimună sunt asociate cu unele antigene din grupul HLA. O enumerare deloc exhaustivă a acestora este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază destul de mult, existând tipuri HLA
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
cu unele molecule proprii (self). Datorită acestei similitudini, răspunsul imun îndreptat inițial împotriva antigenului străin va fi deturnat împotriva antigenelor tisulare proprii cu declanșarea unui proces autoimun. 6.6.4. Genele HLA și bolile oncologice Implicarea genelor sistemului HLA în patogenia anumitor forme de cancer este binecunoscută, dar încă incomplet elucidată ca mecanism (Klein și Sato, 2000b). Se știe că celulele canceroase exprimă unele gene care nu sunt exprimate în mod normal de către celulele similare sănătoase, peptide derivate din produsul codificat
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
se va lua în considerație terapia citolitică cu globuline antitimocitice sau OKT3. Rejecția cronică: Supraviețuirea îndelungată după transplantarea pulmonară este în principal limitată de apariția bronșiolitei obliterante. Etiologia exactă a sindromului este neclară, existând numeroase ipoteze care încearcă să explice patogenia. Având în vedere că diagnosticul histologic este dificil se folosește o scală clinică de 5 grade în funcție de severitatea reducerii fluxului aerian [6] (tabelul 6.20). Incidența sindromului este mare - 40% la 2 ani [16] de la transplant și de 60-70% după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
la București și Timișoara primele proteze vasculare din Dacron din România (Chirurgia, nr. 5, 1950). Scrie numeroase monografii privind istoricul chirurgiei din România [2]. Ion Țurai (1907-1970, n. București) efectuează prima ligatură a unui canal arterial în România (1948). Studiază patogenia congelațiilor și răsunetul lor asupra circulației periferice. Florin Mandache operează primul anevrism de aortă abdominală în aceeași perioadă cu Dubost la Paris. De asemenea, recomandă procedeul de meduloscleroză a glandelor suprarenale în arteriopatii [2]. Cornel Cărpinișan (1904-1970) a fost pionierul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Alexandru Cosăcescu (1888-1951). Este cunoscut în literatură prin semnul ce-i poartă numele, în diagnosticul arteritelor obliterante a membrelor inferioare („linia vasomotorie”). Dorin Dumitrescu a publicat o valoroasă monografie „Sistemul aortic superior” în 1937. Victor Gomoiu (1882-1930) efectuează studii asupra patogeniei varicocelului și asupra efectelor solarectomiei. Își dispută cu Thoma Ionescu paternitatea asocierii stelectomiei cu simpatectomia cervico-toracică [2,3]. Pius Brânzeu (n. 1911, Vulcan, Hunedoara). Studii universitare (Facultatea de Medicină) la Strasbourg (1928 - 1939). Încă din anii studenției a lucrat în cadrul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
rezultate fals negative), hipofosfatemie, creșterea fosfatazei alcaline. - hipercalciuria idiopatică, despre care unii autori consideră că inițiază afecțiunea, singură sau În asociere cu alți factori, la aproximativ 65% din pacienții litiazici. Calcemia este normală și alte cauze de hipercalciurie sunt excluse. Patogenia hipercalciuriei idiopatice presupune absorbția excesivă din intestin și reducerea resorbției tubulare renale. - tratament cronic cu: Corticosteroizi, Vitamina D - care duce la supresia PTH, preparate de calciu, mineralocorticoizi, insulina, diuretice osmotice, diureticele de ansă, ingestie exagerată de substanțe alcaline (sdr. Burnett
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
se încadrează în grad │ │dureroase) prin dureri difuze cu o durată mai mare de │Fibromialgia (fibrozita) primară la debut. │0-10% │de invaliditate. │ │3 luni și prin tulburări ale somnului. Bolnavii acuză dureri difuze întinse sau circumscrise la Măsuri profilactice: În patogenia bolii sunt incriminați mai mulți factori: Durerile și redoarea sunt accentuate de frig și oboseala │ │stressului; │ │leziunile locale, fenomenele reflexe asociate cu │fizică și psihică și cedează la căldură sau masaj și mai │ │- relaxare psihică; │ │durerea cronică de origine profundă
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
A. Cercetarea științifică medicală clinică reprezintă activitatea de cercetare medicală asociată cu acordarea de servicii medicale și cuprinde: - studierea particularităților evolutive clinice ale diferitelor entități patologice; - evoluția proceselor morbide; - elaborarea algoritmelor și a strategiilor de diagnostic pozitiv, precoce și diferențial; - patogenia și evaluarea răspunsului la diversele scheme și proceduri terapeutice unice sau în combinație, în boli specifice; - aprecierea prognosticului și a complicațiilor; - studiul diferitelor asocieri morbide. B. Cercetarea științifică medicală în domeniul sănătății publice (medicină preventivă) se asimilează că statut cu
METODOLOGIE din 29 martie 2002 privind definirea domeniilor cercetării ştiinţifice clinice, de medicina preventivă şi fundamentală, nucleele, colectivele, departamentele de cercetare, precum şi instituţiile sanitare în care se desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141483_a_142812]
-
A. Cercetarea științifică medicală clinică reprezintă activitatea de cercetare medicală asociată cu acordarea de servicii medicale și cuprinde: - studierea particularităților evolutive clinice ale diferitelor entități patologice; - evoluția proceselor morbide; - elaborarea algoritmelor și a strategiilor de diagnostic pozitiv, precoce și diferențial; - patogenia și evaluarea răspunsului la diversele scheme și proceduri terapeutice unice sau în combinație, în boli specifice; - aprecierea prognosticului și a complicațiilor; - studiul diferitelor asocieri morbide. B. Cercetarea științifică medicală în domeniul sănătății publice (medicină preventivă) se asimilează că statut cu
ORDIN nr. 215 din 29 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind definirea domeniilor cercetării ştiinţifice clinice, de medicina preventivă şi fundamentală, nucleele, colectivele, departamentele de cercetare, precum şi instituţiile sanitare în care se desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141482_a_142811]
-
dezvoltare tehnologică în domeniile infecții bacteriene, virale și parazitare, biologiei celulare și moleculare, imunologiei, biotehnologiei și geneticii microbiene : a) dezvoltarea studiilor teoretice în microbiologie și imunologie, inclusiv în domeniul biologiei moleculare, biologiei celulare, biotehnologiei și geneticii; ... b) studiul etiologiei și patogeniei bolilor infecțioase, parazitare și imunitare, al mijloacelor specifice de diagnosticare, prevenire și combatere a acestora; ... c) studiul microorganismelor și al rolului lor în procesele naturale, normale sau patologice, și al reacțiilor pe care le provoacă; ... d) studiul bolilor transmisibile cu
REGULAMENTUL din 11 aprilie 2002 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141973_a_143302]
-
conferă plantelor orice tip de avantaj sau dezavantaj selectiv; 4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a interacțiunilor directe și indirecte dintre PSMG și organismele-ținta, cum ar fi prădătorii, paraziții și/sau patogenii; 5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a interacțiunilor directe și indirecte dintre PSMG și organismele non-ținta, ținându-se seama, de asemenea, de organismele care interacționează cu organismele-ținta, incluzând impactul la nivel
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
l’enfant”, P.U.F., Paris 1963, la pag. 532 se vorbește de „insuficiență mintală” fără a o diferenția de debilitatea mintală (pag. 152), cărora îi dă ca echivalent oligofrenia (p. 434). Deficiența mintală este o maladie neevolutivă, rezultatul unei patogenii, care determină o organizare anormală atât ca organizare mintală a persoanei cât și din punct de vedere comportamental. Problema relației între normal și patologic este și un criteriu metodologic, referindu-ne la normalul mediu, căci și normalul are forme tranzitorii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
câteva pe zi. Cand crizele devin foarte frecvente, astfel încât bolnavul nu-și revine la normal între ele, starea lui generală se alterează, datorită hipertermiei, azotemiei, acidozei și edemului cerebral. Se cheamă stare de rău epileptic și constituie urgență medicală. 139 Patogenia crizelor epileptice Neuronii dintr-o zonă alterată anatomic ori biochimic, sub influența unor factori favorizanți (oboseală, insolație, consum de alcool, consum de sare în exces, supărări, avitaminoze, vizionari prelungite la televizor) își modifică starea de funcționare. Criză convulsiva tipică are
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]