216 matches
-
Din soluție salvatoare, iubirea a devenit, vai, o problemă. În SUA, homosexualitatea este ceva normal, iar gestul curtenitor față de femei - o infracțiune. În esență, iubirea este o inefabilă rugăciune. Nici poezia și nici iubirea nu mai sunt șoapte rostite sub patrafir. Drapelul care flutură la despărțire în inimile tuturor îndrăgostiților este, de fapt, o batistă. Să facem din iubire marea revanșă la adresa morții. Multe capodopere își au sorgintea în tulburătoare seisme erotice. După un timp, în cuplurile de mari îndrăgostiți, una
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
șansele să fie parazitară și parietală. Acest lucru este evident pentru arta creștină, în epoca ei, nu mai separabilă de corpul mistic decât racla de relicvă, retablul de altar, fresca de naosul lateral. Gisantul de mormânt, firul de aur de patrafir. La fel de adevărat era, bineînțeles, și în privința artelor primitive, înainte de nașterea lui Dumnezeu. Un obiect indigen este deopotrivă funcția și decorația sa. Pe coasta nord-vest-americană, "vaza, cutia, peretele nu sunt obiecte independente și preexistente care trebuie decorate mai târziu. Ele nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scrie dintr-o altă limbă, mai veche și necunoscută, din limba sfântă, Cartea e deschisă în fața lui, ridicată aproape de ochi, îmi citește rar, eu în genunchi înaintea părintelui, Cartea îmi atinge ușor creștetul capului, eu mă străduiesc să văd de sub patrafir ce fel de litere are Cartea, n-am cum să văd, e deasupra mea și sub patrafir îmi amintesc că atunci când am deschis-o am înțeles numai că literele erau diferite, în ce fel n-aș putea spune, îi aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ridicată aproape de ochi, îmi citește rar, eu în genunchi înaintea părintelui, Cartea îmi atinge ușor creștetul capului, eu mă străduiesc să văd de sub patrafir ce fel de litere are Cartea, n-am cum să văd, e deasupra mea și sub patrafir îmi amintesc că atunci când am deschis-o am înțeles numai că literele erau diferite, în ce fel n-aș putea spune, îi aud glasul domol, dar cuvintele îmi rămân neînțelese, și am la paisprezece ani strania senzație că în acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
În sine sau poate adevărat transfigurat de evangheliarul pe care-l ținea În mînă. În biserica În care, copil fiind, la vîrsta școlii primare, mă spovedisem În fața lui, deși Încă nu Începuseră păcatele, dar pentru iertarea cărora se rugă punîndu-mi patrafirul pe spate, Încît Îngenuncheat cum stăteam inima Îmi bătea de Încîntare. De unde venea rațiunea rugăciunii lui pentru iertarea păcatelor Încă neivite, și Încîntarea mea, nu știu. Dar acum el nu mai era, biserica mi se păru goală... În numele Tatălui și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nației de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuți pentru lucruri mai înalte, pentru deputății, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la cari cinstiții lor părinți, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul și sfiștocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dedese naștere unor feți-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieți groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin Madagascar (și de care toată lumea credea că-i mort de-un deceniu), se mai schimbau căsătoriile între ele, de două, de trei, de câte ori era nevoie. Foștii soți deveneau acum cavaleri de onoare, participau zâmbind la ceremonie, cu mâna pe patrafir și lumănare. Mârșăviile se desfășurau amplu și relaxat, într-un consimțământ general: nimeni nu părea stânjenit de tâmpenia situației. Nici noi nu stăteam degeaba. Preluam cu umor replicile cele mai aberante: „Nu e ceea ce pare!“; „Nu e ceea ce crezi!“; „Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zeci de secunde, ne-am oprit amândoi. Ne aflam undeva între Slavici și Creangă, volumele groase, biblice, se pregăteau să ne cadă în cap. Recunoșteam imediat edițiile de la „Minerva“: cotoarele bombate, cu litere aurii, îți plonjau în ochi, ca niște patrafire. În față, dar jos, la nivelul parterului, se aprinseseră câteva lumini și se simțea mișcare. Mi-am cercetat ceasul: 22.30. La ora asta, Facultatea de Litere chiar se închisese, iar biblioteca nu mai primea vizitatori. „Se pare că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase de metal pentru aghiazmă, cădelnițe, străchini de ceramică smălțuită pentru aghiazmă, farfurii cu anafură, prescuri, buchete de busuioc, lingurițe de argint pentru împărtășanie, patrafire, potire ș.a. 4. Naturi moarte cu obiecte din mediul alimentar comestibil, dar având și conotații legate de sărbătorile creștin ortodoxe - pască, cozonac, ouă roșii, ouă încondeiate, carafe cu vin, pahare cu vin, prăjituri, lingurițe, prăjituri diferite. 5. Naturi moarte cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dar și prin asocierea la aceasta, a imaginii cărții deschise, care domină centrul compoziției. Privind cu atenție, vom observa că această carte este deschisă la paginile acatistelor, având alături sfeșnicul cu o lumânare stinsă. O țesătură ocru verzui, poate un patrafir cu bordură din flori roșii, o carte legată, închisă, sunt elemente de repertoriu care semnifică momentul pregătitor de dinaintea sau poate postum oficierii cu pioșenie a pomenirii și rugăciunii pentru aducerea aminte de trecerea în lumea celor drepți a cunoscuților și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
când dușmanul lovește ș.a.m.d. Acțiunea are loc în primii ani după instaurarea puterii comuniste, într-un sat, Băltoaca, inundat din cauza indiferenței unor „elemente” oportuniste care au intrat în partid, dar nu servesc interesele „poporului”. Trei romane, Oameni sub patrafir (1950), Întâmplări din pragul veacului (1953), Sub pajura împărăției (1954), reconstituie, de asemenea în spiritul și litera realismului socialist, dintr-o perspectivă tezistă, viața țărănimii transilvănene de la începutul secolului al XX-lea. V. vorbește în Oameni sub patrafir despre primele
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
Oameni sub patrafir (1950), Întâmplări din pragul veacului (1953), Sub pajura împărăției (1954), reconstituie, de asemenea în spiritul și litera realismului socialist, dintr-o perspectivă tezistă, viața țărănimii transilvănene de la începutul secolului al XX-lea. V. vorbește în Oameni sub patrafir despre primele mișcări „revoluționare” ale celor săraci și obidiți. Sluga Tănasie, credincios și harnic, e acuzat pe nedrept că a furat banii stăpânului. În mod previzibil, conform rețetei ideologice a anilor ’50, în închisoare el va intra în contact cu
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
lase „corect” influențat de fiii săi, patrioți comuniști. Acțiunea din Umbra baroanei (1958) are loc între 1940 și 1957 și urmărește în aceeași manieră traiectoria unor intelectuali ardeleni. SCRIERI: Scrisorile unui fripturist, București, 1926; Movila neagră, București, 1949; Oameni sub patrafir, București, 1950; Alegerea conașului Raul, București, 1953; Întâmplări din pragul veacului, București, 1953; Sub pajura împărăției, București, 1954; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Ioana Postelnicu), București, [1955]; Gardul, București, 1956; Răfuiala, București, 1956; Vânătorii după doi iepuri, București, 1956
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
tâlc, București, 1962; Inima unei femei, București, 1964. Traduceri: Nagy Sándor, Împăcare, București, 1951; F. Gladkov, Energia, București, 1956 (în colaborare); Kakassy Endre, Logodnă furtunoasă, București, 1959; Simon Magda, Spic de grâu, București, 1962. Repere bibliografice: Mihai Petroveanu, „Oameni sub patrafir”, VR, 1950, 10; Mihai Gafița, „Întâmplări din pragul veacului”, GL, 1954, 10; Radu Popescu, „Sub pajura împărăției”, GL, 1954, 35; Liliana Pavlovici, „Sub pajura împărăției”, VR, 1955, 2; V. Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; M. Ghimpu, „Împărătița lui
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
cin-te strânge. Taci mireasă nu ofta, C-are cine te pupa ! U iu, U iu iu ! Fii părinte, așa de bun, Ieși o țâră până-n drum Și deschide-o cărticea , Să cununi o floricea, Și pe cap c-un patrafir, S-o cununi c-un trandafir ! U iu, U iu iu ! La portiță în uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste văi. Or fi buni sau or
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zilei s-a rătăcit Ca un actor ce din rolul știut un cuvânt nu-și mai amintește Din parcu-n umbră la nara mea o parfumul de cimișir Abia distingi pe-acoperișuri pianul depărtat al unei ploi subțiri Și de-acum patrafirul nopții pentru umeri-mi se pregătește 1287. Ca ființă încarnată, omul el însuși nu este decât unul dintre multiplele efecte ale primei Cauze pe care noi o numim Marele Arhitect al Universului. Însă în raport cu mediul său conjurator, omul este o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.” El se referă aici că prigonea ,,Dumnezeul veacului acesta” fiindcă slujea sub patrafirul lui Iah-we care ridicase sabia împotriva Ziditorului lumilor cerești și pămîntești. Este cea mai clară și mai neîndoioasă mărturie a conspirației pe care ivriții o puneau la cale împotriva religiei geților care se răspîndise mult în imperiul roman iar în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unii la alții!'. Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse în scenă de Paști ori de Crăciun, îi îngrozeau pe deținuți. În asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studenții de la Teologie, costumați în 'Hristoși' îmbrăcați în sutane și patrafire mânjite cu fecale. Ei erau puși să facă 'împărtășanii' cu urină și fecale, iar în loc de cruce li s-a confecționat un falus din săpun, pe care toți ceilalți erau obligați să îl sărute. De pe margine erau interpretate cântece bisericești cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cabinetele lor. Îmi vine însă acum în minte o amintire din lumea săracilor. Acum peste 70 de ani, într-un sat din Basarabia, în ajun de Paști, preotul asculta spovedanii și acorda iertarea păcatelor. O bătrânică aflată pentru spovedanie sub patrafirul popii, spunea cu glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată părintele aude de sub patrafirul lui o voce plângăreață cunoscută care spunea: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire...” Păi bine femeie, toate astea nu mi le-ai povestit, nu de mult, încăodată? Ba da, părinte, dar cui
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rămase pe urma soțului, dat afară pe ușă numai cu ce [avea] pe el. Mai rămăseseră morții neatinși de inițiativele genera lului de la Breaza, pe care l-am văzut Într-o bună zi adminis trând și prezidând, sub patronajul sau patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi, candele, grilaje, alei și plantații funerare, prilej de sub scripții patriotice pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare” alături, oprind la poarta fiecărei gospodării. Credincioșii îl așteptau cu dragoste, ieșeau în drum la părintele, se închinau cu evlavie și primeau binecuvântarea prin care serbarea Nașterii și a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vârstă și mi-a spus de-a dreptul: „Părinte, a poruncit Hompu să te duci dimineață la el acasă pentru ca să-l pricistuiești”. A nins toată noaptea. A doua zi am luat, dis dediminață, Sfânta împătășanie la piept, molitfelnicul, crucea și patrafirul în spate și am plecat. Zăpada era afânată, proaspătă, dar ajugea până la brâu. Distanța era cam 14 kilometri. Drumul neumblat. Zăpada ne ruptă. Până am ajuns la casa lui bădia Andrei Vleju, poreclit Hompuă, luptând cu troienii, s-a făcut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]