379 matches
-
de nunațe și modele a acestui decor neobișnuit, în vreme ce expertul va fi fascinat. În toate țările din răsărit, covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al statului în primărie și în biserici, unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit. Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
în detaliu prin prisma propriilor sale consemnări: "Commentarii de Bello Gallico". Multe detalii ale vieții sale au fost relatate mai târziu de istorici, precum Suetonius, Plutarh și Cassius Dio. Cezar s-a născut la Roma, într-o binecunoscută familie de patricieni ("ginta" Iulia), prezumtiv descinsă din Iulus, fiul prințului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul zeiței Venus. Potrivit unei legende, nașterea lui Cezar a fost posibilă prin cezariană, însă este foarte puțin probabil, deoarece în acea epocă o astfel de
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
direct și simplu, sunt de fapt mijloace sofisticate de propagandă pentru agenda sa politică, destinate în special clasei de mijloc sau micii aristocrații a Romei, Italiei și din provincii. Cezar s-a născut la Roma, într-o binecunoscută familie de patricieni (ginta Iulia), prezumtiv descinsă din Iulus, fiul prințului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul zeiței Venus. Potrivit unei legende, nașterea lui Cezar a fost posibilă prin cezariană, însă este foarte puțin probabil, deoarece în acea epocă o astfel de
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
În 1913 era edificata uzina electrică și introdus iluminatul electric în oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la Asociația meșteșugarilor din Bistrița (Gewerbeverein) iar în 1913 s-a deschis sala de cinema „Omnia” de pe Fleischeralle. Casele patricienilor din acele timpuri precum Casă Andreas Beuchel (numită și Ioan Zidaru), Casa Peterman, Casa Argintarului, Casa cu Lei etc. sunt doar câteva din exemplele unor case a caror valoare nu este dată doar de istorie ci mai ales de frumusețea
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Roman de Apus își încheiase existența, în 476, Odoacru, căpetenia ostrogotilor, inlaturandu-l pe ultimul împărat roman apusean, Romulus Augustus și a trimis senatori drept ambasadori la Zenon pentru a-și asigura domnia și pentru a-i cere titlul de patrician pentru a primi administrarea Italiei. A fost numit legal conducătorul Italiei. Odoacru începea să adopte o atitudine de independență vizibilă, iar Zenon a apelat la ostrogoții conduși de Teodoric aflați în Peninsula Balcanică. Teodoric, la cererea împăratului, l-a asasinat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fost legată de cea a Imperiului Otoman. Ragusa și Veneția au acordat ajutor tehnic alianței otomano-mameluce- care a fost învinsă de portughezi în din Oceanul Indian (1509). La 6 aprilie 1667, un a ucis peste 5000 de cetățeni, între care numeroși patricieni și Šišmundo Getaldić. Cutremurul a dus la distrugerea majorității clădirilor publice din oraș, doar zidurile exterioare rămânând intacte. Clădirile în stil gotic și renascentist - palate, biserici și mănăstiri - au fost distruse. Din cele mai importante clădiri publice din oraș, doar
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
evita un conflict mai amplu, austriecii au acceptat condițiile capitulării francezilor. Generalul Milutinović a promis că armatele austriacă, britanică și muntenegreană nu vor ocupa orașul înaintea evacuării ultimilor francezi pe corabie. Marele Sfat al nobilimii ragusane (adunarea de 44 de patricieni care fuseseră membri ai Marelui Sfat înainte de abolirea Republicii de către Franța) s-a mai întrunit pentru o ultimă dată la 18 ianuarie 1814 la Villa Giorgi din , încercând fără succes să revitalizeze Republica Ragusa. Ei l-au ales pe Miho
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
-lea, puterea judecătorească era mâna Sfatului Mic, apoi au fost înființate o Curte Civilă ("Curia consulum causarum civilium") și o Curte Penală ("Sex iudices de criminali") separate, cu drept de ape la Senat. Judecătorii celor două curți trebuia să fie patricieni ragusani și erau aleși anual de către Sfatul Mare. Oficialii (magistrați), cunoscuți sub numele de "provveditori" ("proveditores terrae") supravegheau activitatea sfaturilor, curților și celorlalți oficiali. Cunoscut sub numele de „gardienii justiției”, aceștia puteau suspenda deciziile Sfatului Mic, prezentându-le Senatului pentru
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
cunoscuți sub numele de "provveditori" ("proveditores terrae") supravegheau activitatea sfaturilor, curților și celorlalți oficiali. Cunoscut sub numele de „gardienii justiției”, aceștia puteau suspenda deciziile Sfatului Mic, prezentându-le Senatului pentru dezbateri finale. "Provveditori" erau aleși anual de Sfatul Mare dintre patricienii de peste 50 de ani. Statutul ("Liber statutorum civitatis Ragusii" din 1272 cu modificări în 1358), "Liber omnium reformationum" (1335 - 1410), "Liber viridis" (1358 - 1460) și "Liber croceus" (1460 - 1808) au fost principalele coduri de legi ale Republicii ("fontes iuris Ragusii
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
-l șantajează cu faptul că are cunoștință despre răzbunarea lui Ducem. El încheie o înțelegere cu Neguțătorul Lathan Devers și reușesc amândoi să scape de Riose după o încercare de a-l prezenta drept trădător. Onum Barr ("Fundația") este un patrician al vechiului Imperiu Galactic al Trantorului și senator pe Siwenna. El a avut șase fii, din care cinci au murit după ce au fost trădați într-o revoltă; unica lui fiică s-a sinucis. În timp ce trăia în anonimat și sărăcie în
Lista personajelor din seria Fundației de Isaac Asimov () [Corola-website/Science/329170_a_330499]
-
reforme importante: legendele spun că el ar fi construit un sanctuar pe colina Aventin și se crede că tot el a construit un zid în jurul orașului. Însă una dintre importantele sale reforme a fost împărțirea locuitorilor Romei, fie plebeai, fie patricieni, în 6 categorii censitare având la bază centuria. Aceste categorii implicau însă responsabilități militare și financiare. Iar ulltima categorie era cea care nu avea deloc bani. În timpul lui Servus Tullius, Roma era împărțită în în 193 de centurii care formau
Servius Tullius () [Corola-website/Science/320097_a_321426]
-
ca-n zilele noastre, Amoruri, să spunem. Țiț Liviu este cu 5 ani mai tînăr decît Augustus, fiind prieten cu el. Țiț Liviu, printre stelele celelalte ale epocii, este un conformist, avînd o origine plebee și multe complexe tipice față de patricieni, pe care ii imită. Istoria lui se resimte din cauza acestor complexe, - conformism stufos, de exemplu Seneca, retorul, spune despre opera lui Țiț Liviu că este "înspăimîntătoare" (că întindere!), Ovidiu scrie în acest timp Medeea, Heroidele. Scrisori ale unor amante celebre
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
mai Înainte, autorul Manifestului partidului comunist dezvoltă totuși o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a raporturilor de exploatare și dominație, pe o teorie a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre „opresori” și „oprimați” alcătuiesc trama relațiilor sociale și constituie motorul istoriei, un fel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și a ajuns religie dominantă în majoritatea statelor europene apărute la sfârșitul primului mileniu creștin pe ruinele Imperiului Roman. În prima sa formă, creștinismul aducea mângâiere și speranță în sufletele deznădăjduite de poverile prea mari puse pe umerii plebei de către patricienii, senatorii, împărații și cezarii Romei. Imperiul Roman din Apus a sucombat sub loviturile barbarilor, Occidentul s-a fărâmițat, iar Orientul s-a micșorat prin amputarea Bizanțului de către musulmani, care au cucerit cele mai frumoase provincii. În secolele al VI-lea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și prea abrutizat de boală mea și tot ce am facut a fost doar o vâna opintire intelectuală." Corespondență se încheie cu mai puțin de o lună înainte de actul de la 23 august. În esență, ea trasează toate liniile vieții unui patrician, ghid sigur și generos pentru oricare biograf viitor, care nu va avea decât sarcina de a opune informația nemijlocita din scrisori acelor corecturi ce-i vor aparține. În opinia noastră, el nu va avea de tratat o fire scindata, un
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
avut pe Athalaric și Mathesuentha. Athalaric a murit în anii copilăriei sale, iar Mathesuentha s-a căsătorit cu Vitiges, căruia nu i-a născut copii. Amândoi au fost luați de către Belisarie la Constantinopol. Când Vitiges a părăsit lumea omenească, Germanus patricianul, un văr al împăratului Justinian, a luat-o pe Mathesuentha în căsătorie și a făcut-o patriciană. Și cu ea a avut un fiu, numit tot Germanus. Însă după moartea lui Germanus, ea s-a hotărât să rămână văduvă." Fiul
Matasuntha () [Corola-website/Science/328554_a_329883]
-
francilor salieni, învingându-le regele, Chlodio și recuperând un teritoriu din zona Rinului. În 429 a fost ridicat la rangul de "magister militum", probabil, "Iunior" ale celor două ranguri de "magister militum praesentalis", ca "Senior" este cunoscut să fi fost patricianul Flavius Felix, cel mai influent om din acei ani, susținător al Gallei Placidia. În 430 vizigoții conduși de Anaolsus au atacat Arelate din nou, dar au fost învinși de către Aetius în bătălia de la Mons Colubrarius, încheând un tratat de pace
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
a acuzat pe Felix de complot împotriva sa, iar el și soția sa au fost uciși. După moartea lui Felix, Aetius a fost, probabil, cel mai proeminent dintre "magistri militum", chiar dacă el nu i-a fost încă acordat titlul de patrician. În timpul anilor 430 și 431 Aetius a fost în Raetia și Noricum, fiind atestat în orașul Vindelicia, unde a restabilt conducerea romană la frontiera Dunării și a organizat campanii împotriva iutungilor. În 431 s-a întors în Galia, fiind primit
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
Placidiei, dar nu înainte să se revolte și să cauzeze pierderea a mare parte din Africa în fața vandalilor. În 432 Bonifaciu a fost rechemat în Italia și primit cu căldură de către Placidia. Lui Bonifaciu i s-a conferit rangul de patrician, în timp ce Aetius era deposedat de comandă militară, care era primită de dușmanul său. Aetius, considerând căderea sa iminentă, a mărșăluit împotriva lui Bonifaciu, înfruntându-l în bătălia de la Rimini. Bonifaciu a câștigat bătălia, dar a fost rănit mortal, murind câteva
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
pe tatăl său ca "magister militum praesentalis", a fost exilat la Constantinopol, a cumpărat proprietățile lui Bonifaciu și căsătorit cu soția sa, Pelagia. În perioada 433 - 450, Aetius a fost personalitate dominantă din Imperiul Roman de Apus, obținând gradul de patrician (5 septembrie 435), și a jucat rolul de "protector" al Gallei Placidia și a lui Valentinian al III-lea, în timp ce împăratul era încă tânăr. În 436, burgunzii regelui Gunther au fost învinși și obligați să accepte pacea oferită Aetius, care
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
Maximus și șambelanul Heraclius au fost capabili să se alăture alături de Valentinian într-un complot de asasinare a lui Aetius. La 21 septembrie 454, la Ravenna, Aetius a fost ucis de mâna lui Valentinian. Maximus a așteptat să fie făcut patrician în locul lui Aetius, dar a fost oprit de către Heraclius. Cautând răzbunare, Maximus a aranjat ca doi prieteni huni ai lui Aetius, Optila și Thraustila, să-l asasineze atât pe Valentinian al III-lea și Heraclius. Pe 16 martie 455, Optila
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
Amandei la New York, la revista Style. El se lăsase sedus de spectaculozitatea ei bătătoare la ochi, iar ea, bănuia Hugo, fusese cucerită de ceea ce dădea pe spate toate femeile: părul lui sălbatic strălucind până la perfecțiune, trăsăturile dăltuite și șarmul lui patrician cu tentă erotică. Sexul se înscrisese în categoria „experimental“. De obicei încercau ce Amanda citise sau i se povestise despre preferințele erotice ale cine știe cărei vedete pe care ea o admira. Experimentele respective nu erau întotdeauna niște succese; Hugo uitase cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de ani. În anul 1479 o oștire turcească de peste 70 000 de oameni a luat cu asalt cetatea Scutari, apărată eroic de Atonio Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din timpul acesta datează domnia strâmtă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de a dobândi recunoașterea socială ca „grup de interese”, iar rudele de sânge și prin alianță Își Însușeau numele ca să poată beneficia de avantajul unei genealogii ilustre. Însă, În afara acestui segment restrâns al societății și al unui mic grup de patricieni urbani care copiaseră aceste practici, nu existau nume de familie permanente. În aceste condiții, cum putea biroul de recensământ să identifice și să Înregistreze un individ și, În plus, domiciliul, proprietățile și vârsta acestuia? Când Își făcea declarația, toscanul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ea blestema și se strâmba de durere și a alergat cu ea în bucătărie. Dar memoria ei era specializată pe încălcări de reguli și ofense, care erau pe atât de imposibil de eradicat din creierul ei pe cât era și ridul patrician dintre ochi, iar nemulțumirea îi era parte din fire. Cinci Proprietăți își pusese în cap să se însoare. Le spunea tuturor și bineînțeles că fusese și la Bunica Lausch să-i spună, iar ea își trăsese fața aceea prevenitoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]