186 matches
-
conducerea lui Virgil Ierunca. Acesta i-a propus lui Constantin Amăriuței să scoată împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decât reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate în special de foști și prezenți legionari - divizați în tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, câțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. în condițiile în care cei mai activi pe plan cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
suferit în trecut din cauza turcilor, a nemților, a ustașilor etc., sîrbii socoteau că și acțiunile lor din zilele noastre au fost ipso facto ,defensive", indiferent de ,minciunile" pe care le debitau ,străinii" la adresa lor. Pentru masele sîrbești, exaltate de poemele patriotarde, de discursurile șovine, de victoriile comandanților lor militari, evocarea bătăliei de la Kosovo din 1389, cînd armata de nobili a regelui Lazăr a fost înfrîntă de turci după o rezistență eroică și sacrificii uriașe, s-a transformat într-un clișeu național
Universalitatea clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11379_a_12704]
-
nimic american! De la BMW la Sony, de la Toyota la Philips, America e invadată de marile puteri economice ale globului. Dar nu vei auzi nici măcar extremiștii din Ku Klux Klan plângându-se de "ocuparea economică" a Americii! Cu mai puțină demagogie patriotardă ("Nu ne vindem țara!"), Ungaria, Cehia și Polonia au știut să-și pună în evidență potențialul, mai ales cel uman, renunțând la fantasmagoriile "independenței economice" a țării - un concept valabil, eventual, în Europa pașoptistă, dar cu totul ridicol în lumea
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
doi hoți de buzunare și o soră cam prostituată..." Hotărârea? Refacerea vieții, căsătorie urmată la trei săptămâni de divorț. Episod dintr-o farsă fără sfârșit. În care se cuprinde și "Concediul unui sentimental ratat", o satiră a sloganurilor populiste și patriotarde, dar și a năravurilor și moravurilor recente de pe litoral și nu numai: "sfoara căreia în limbaj comercial i se spune bikini", celularizarea vilegiaturiștilor, alba-neagra privatizării, ravagiile presei asupra minții, inimii și literaturii Claustrinei ce-l confundă pe Ovidiu cu Ovidiu
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
Șovăirile lui Apostol Bologa sunt șovăirile noastre, ale tuturora, ca și zbuciumările lui... Numai un astfel de om putea să fie personagiul central al unui roman în care lupta dintre datorie și sentiment amenință mereu să degenereze în frazeologie goală, patriotardă”. Referindu-se la elaborarea acestui roman, scriitorul scrie astfel despre legătura între realitate și ficțiune: „Subiectul "Pădurii spânzuraților", o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
la Köln sentimentul național al renanienilor, prin compoziții patriotice cum ar fi un "Cântec al băiatului german", care dă dovadă de patos militar sau "Patria germană", în care este lăudată onestitatea doamnelor germane, incapabile să accepte „minciunile "velșe"”. Datorită atitudinii patriotarde și a talentului său muzical Offenbach a fost acceptat repede de către societatea din Köln. Importanța lui Offenbach ca muzician este evidentă cu ocazia aniversării a 600 de ani de la întemeierea domului din Köln, pe data de 14 august 1848, când
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
un "stil național" identificat mai apoi ca un stil neorusesc sau stil neobizantin. Sub pretextul revenirii la valorile autentice tradiționale, neobizantinismul a dat de fapt drumul spre impunerea unui gust îndoielnic pe care burghezia l-a promovat sub o mască patriotardă, tocmai pentru a-și susține interesele sale triviale. Tradiția nu era întotdeauna fructificată într-un mod creator, ci tocmai într-un spirit conservatorist și mai ales în elementele ei lăturalnice, deci minore. Arhitecții se comportau ca niște decoratori și s-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
filologie la București (secția germană), fiind în prezent redactor la o revistă în limba germană. Urmează un deceniu întunecat în România, dominat de imbecilitățile dictaturii ceaușiste. De o moralitate exemplară, nefâcând loc niciunui compromis (în jur colcăiau autorașii de poezie patriotardă), Adi Cusin se află între cei care scriu dar nu publică. Discreția sa a dat pentru unii impresia falsă a sterilității. Spirit protestatar, a scris totuși un acrostih despre Casa Scânteii, care a trezit un mare scandal în rândul politrucilor
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
astăzi poezie patriotică, aș fi zâmbit neîncrezător sau, după caz, i-aș fi râs în nas. Ei bine, Efectul Placebo m-a vindecat de această prejudecată (postmodernă?, globalistă?), demonstrându-mi contrariul. Într-un limbaj răsturnat, în răspăr cu lacrimogena producție patriotardă comunistă și postcomunistă, Val Mănescu deplânge pierderea fiorului național(ist): „și țara mea devine cu timpul ea însăși glorios neant“, descoperindu-se, cu simulată naivitate, incapabil să dezerteze de la aceste valori, pe care le cântă în forme temperat-lucide, pentru a
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
orizontului filosofic, [...] profunzimile și adevărurile poeziei de azi, expresie a adevărurilor lumii noastre” și că susținea aceleași teze antipatriotice precum Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, învinuindu-l indirect de cosmopolitism și de trădare de țară pentru că respingea tendințele protocroniste și patriotarde din cultura română. Scena este istorisită pe 10 august 1979 de Monica Lovinescu astfel: „Cert este că, la Colocviul de Poezie de la Iași de anul trecut, Vasile Nicolescu a acuzat pe Ștefan Augustin Doinaș de a susține aceleași teze împotriva
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
cultura română. Scena este istorisită pe 10 august 1979 de Monica Lovinescu astfel: „Cert este că, la Colocviul de Poezie de la Iași de anul trecut, Vasile Nicolescu a acuzat pe Ștefan Augustin Doinaș de a susține aceleași teze împotriva poeziei patriotarde ca un domn și o doamnă de la «Europa Liberă»”. Atitudinea protocronistă și duplicitară a lui Vasile Nicolescu a fost criticată în emisiunea postului de radio Europa Liberă din 13 ianuarie 1981. Au existat și opinii diferite cu privire la activitatea lui Vasile
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]