272 matches
-
vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
cu cea mai mare libertate. În discursurile sale ce formează o mare parte a operei sale, face puțină filosofie și folosește puține argumente abstracte, dar abundă în comparații, argumente familiare, utilizând un limbaj direct, liber<footnote J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de evocare n-are egal printre oratorii lumii. Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di A. Babolin S.I., ed. Marietti, Torino, 1977, p. 334. footnote>, iar numele său stă și astăzi pe buzele tuturor. Este renumit chiar de când începe. Tahigrafii notează din zbor predicile sale și apoi le publică. Trec din mână
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ca privitori la luptele de arenă. Reuși astfel să obțină aprobarea entuziastă a credincioșilor, dar și pe cea unei părți din cler și a unor monahi, însă, cu timpul, și-a atras și mulți dușmani puternici<footnote Hubertus R. Drobner, Patrologia..., Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 440. footnote>. O parte din audiența sa este atrasă, de fapt, nu atât de rafinamentul doctrinelor și ale moralei, cât de însuflețirea retoricii. Îi încântă pe ascultătorii săi prin subtilitățile sale, prin gesturi și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a dat dovadă pe parcursul vieții impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio di Nicea a quello di Calcedonia), Traduzione italiana del Dr. Nello Beghin, Edizione 1980, Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta noi suntem doar ca niște călători care poposesc pentru o zi într-o casă de oaspeți și apoi pleacă<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, tome premier, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, ParisTournai-Rome, 1927, pp. 472-473. footnote>. Unii dintre biografii Sfântului Ioan Gură de Aur afirmă că influența predicii hrisostomice se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Otto Bardenhewer, Patrology: the Lives and Works of the Fathers of the Church, translated from the second edition by Thomas J. Shahan, Freiburg im Breisgau & St. Louis: B. Herder, 1908, p. 274. footnote>. Patrologul Johannes Quasten, în manualul său de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, și anume, Sfântului Vasile. Calificările sale remarcabile ca arhipăstor al Bisericii și organizator, ca mare exponent al doctrinei creștine și ca un
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
epoca sa (330-390), Traducere Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62. footnote>, a fost un îndârjit susținător al monahismului și un ferm aderent la credința niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență<footnote Henry Barclay Swete, Patristic Study, edited by Arthur W. Robinson, Longmans, Green, and Co.39 Paternoster Row, London, New York, Bombay and Calcutta
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
primordiale constituind, precum am precizat, rezultatul muncii Sfântului Vasile însuși. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfântului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 114. footnote>. Renumit ca predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrină. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfântul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
al doctrinei, a cărui gândire clară, obiectivă, îndrumă o întreagă generație, cât și un om de acțiune, cu un caracter ferm, care știe ce urmărește și folosește cu înțelepciune mijloacele pentru a-și îndeplini scopul”<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, Tome Premier, Livres I et II, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, Paris Tournai-Rome, 1927, p. 404. footnote>. Fără îndoială, marele arhipăstor capadocian este un pravoslavnic al
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ascultătorilor săi să facă fapte de milostenie, dacă n-ar fi fost el, în primul rând, trăitorul acestei virtuți, dacă ascultătorii săi n-ar fi văzut la el o corespondență între cuvântul și fapta sa?”<footnote Pr.Prof. Ioan G. Coman, Patrologie, 1956, p. 163. footnote>. Sfântul Părinte, chiar dacă a propovăduit păstoriților săi viața veșnică, nu a rămas impasibil față de viața pământească a acestora. Așezămintele sale de asistență socială au rămas ca model și pentru epocile următoare când asistența socială a luat
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
cu cea mai mare libertate. În discursurile sale ce formează o mare parte a operei sale, face puțină filosofie și folosește puține argumente abstracte, dar abundă în comparații, argumente familiare, utilizând un limbaj direct, liber<footnote J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de evocare n-are egal printre oratorii lumii. Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di A. Babolin S.I., ed. Marietti, Torino, 1977, p. 334. footnote>, iar numele său stă și astăzi pe buzele tuturor. Este renumit chiar de când începe. Tahigrafii notează din zbor predicile sale și apoi le publică. Trec din mână
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ca privitori la luptele de arenă. Reuși astfel să obțină aprobarea entuziastă a credincioșilor, dar și pe cea unei părți din cler și a unor monahi, însă, cu timpul, și-a atras și mulți dușmani puternici<footnote Hubertus R. Drobner, Patrologia..., Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 440. footnote>. O parte din audiența sa este atrasă, de fapt, nu atât de rafinamentul doctrinelor și ale moralei, cât de însuflețirea retoricii. Îi încântă pe ascultătorii săi prin subtilitățile sale, prin gesturi și
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a dat dovadă pe parcursul vieții impune respect și impresionează chiar și astăzi<footnote Johannes Quasten, Patrologia, vol. II, I padri greci (secoli IV-V), (dal Concilio di Nicea a quello di Calcedonia), Traduzione italiana del Dr. Nello Beghin, Edizione 1980, Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta noi suntem doar ca niște călători care poposesc pentru o zi într-o casă de oaspeți și apoi pleacă<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, tome premier, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, ParisTournai-Rome, 1927, pp. 472-473. footnote>. Unii dintre biografii Sfântului Ioan Gură de Aur afirmă că influența predicii hrisostomice se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Grupul Capadocienilor Secolul al IV-lea este descris ca fiind secolul de aur al Bisericii creștine, pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine, cele mai luminate minți ale epocii patristice. În manualele de Patrologie, acest secol este cuprins în perioada a doua a literaturii patristice ce se întinde de la anul 313 (Edictul de la Milan) până la 461 (dată morții împăratului Leon I). În secolul al IV-lea s-au evidențiat trei bărbați virtuoși, numiți și
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ianuarie{\cîte 2}. Cei trei Capadocieni reprezintă „o splendida constelație pe firmamentul Bisericii din Capadocia. S-a spus că, în această trinitate, sunt concentrate toate razele acelei strălucite epoci a creștinătății”{\cîte 3}. Patrologul Johannes Quasten, în manualul sau de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, si anume, Sfanțului Vasile. Calificările sale remarcabile că arhipăstor al Bisericii și organizator, că mare exponent al doctrinei creștine și că un
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de la Niceea la începuturile Evului Mediu, Traducere de Elenă Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu și Dana Zămosteanu, vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97.} {\footnote 5 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 6 F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, Tome Premier, Livres I et ÎI, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, ParisTournai-Rome, 1927, p. 404.} {\footnote 7 Pentru alcătuirea acestui cadru geografic, istoric, cultural și religios
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțul Vasile pare să fie cel mai clasic dintre Părinții Greci”{\cîte 11}. Pe parcursul scurtei sale vieți, Sfanțul Vasile a fost un ferm aderent la credință niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență{\cîte 12}. Vasile nu a acordat timp cercetărilor teologice doar de dragul muncii. Nu a scris nici o lucrare în care să încerce să expună
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și răspunsuri, care din fericire s-au păstrat până azi și ele constituie îndrumarul sau regulamentul după care s-a organizat monahismul răsăritean”{\cîte 45}. {\footnote 39 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 35.} {\footnote 40 J. Tixeront, Précis de Patrologie..., p. 170.} {\footnote 41 F. Cayré, op. cît., p. 400.} {\footnote 42 Johannes Quasten, op. cît., p. 216.} {\footnote 43 Ibidem, p. 216.} {\footnote 44 Anthony Meredith, op. cît., p. 59.} {\footnote 45 Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Sfanțul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., p. 124.} {\footnote 48 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 33.} {\footnote 49 F. Cayré, Précis de Patrologie..., p. 401.} {\footnote 50 Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
C. Pavel, Atitudinea Sfanțului Vasile cel Mare față de cultură și filozofia antică, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 316.} {\footnote 64 F. Cayré, Précis de Patrologie...., p. 399.} {\footnote 65 Anthony Meredith, op. cît., p. 51.} {\footnote 66 Sf. Grigorie de Nazianz, Necrolog în cinstea Marelui Vasile, episcop al Cezareei Capdociei, 12, 13 ed. F. Boulenger, în Texte set documents poubliés sous la direction de H.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
280.} {\footnote 98 Andrew Louth, op. cît., p. 294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]