14,466 matches
-
muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor sonore și al tăcerilor. De asemenea va stabili criteriile de continuitate și discontinuitate a transformărilor dintre valorile spațiale date ale domeniului. Câteva mențiuni speciale privind pauza în acțiunea muzicală. Ea poate primi următoarele accepțiuni: non sunet și non-activitate (muzicală). În primul caz avem de-a face cu valoarea Ø atribuită zonei respective a parametrului (spațial) IT, acțiunea muzicală desfășurându-se în continuare în această „nuanță”, iar
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
cele 11 volume ale Dosarului Eliade (Editura Curtea Veche, 1998-2006) zeci de exemple, de citate greșite, falsificate, desprinse din context sau pur și simplu inventate de polemiști înverșunați sau biografi mimând imparțialitatea. Ele figurează aproape fără întrerupere, între 1935-2006, cu pauze mai mari în acele perioade când în România nu avea drept de semnătură (1944-1967; 1970-1972; 1982-1983). Caracterizarea lui Eliade drept un amestec de legionarism și ceaușism a fost destrămată cu ușurință de toți contemporanii scriitorului care nu suferă de amnezie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
trecut, de la miliarde de ani, În clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea mea! (oarecum speriat) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am Învățat cu ea. (pune urechea și ascultă
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
sunet, prin altceva decât tine, asta vorbește de o neputință a ta. (tace trist) Și prin ce să te exprimi? Prin sunet, care este o umbră decăzută, o formă căzută În haos, o destrămare a substanței și a formei? (mică pauză) De aia Îmi place piatra. (gândurile Îi curg molcom, tace un timp, oftează) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (privind În zare, cu o expresie de milă pe chip) Să mulțumesc Domnului că sunt sculptor. (i se aude respirația obosită) De fapt de ce să
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
Însă putea să ne urmărească. Chestiunea asta ne dădea fiori. Nu Îndrăznea nici măcar unul să miște, pentru că pedepsele erau Îngrozitoare. Am Început să cântăm. Un fel de lălăială, fiecare după urechea și felul său de a pronunța. Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam. Totuși, atunci când am auzit că el sforăia, am vrut să cobor de pe marginea patului și să merg din nou la toaletă, Însă cel căruia Îi dădusem felia de pâine m a apucat de mână. Am
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
marginea patului. Părea un om cu milă. Am pus ochii În pământ și nu am zis nimic Între timp, s-a trezit și supraveghetorul. Întors cu spatele spre noi, iar a băut din sticlă, apoi ne-a dat câteva minute pauză. Acest lucru Însemna că puteam să ne mișcăm și să privim pe ferestrele ce dădeau fie spre curtea clădirii, fie spre una dintre străzile orașului. M-am repezit către acestea. Speram să-l văd pe Iba. Dezamăgire! Totul, un fel
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
ăia bolnavi rău. Copii? Da, copii ca și noi! mi-a zis Albăstrel, privind parcă dincolo de mine. Poate tu o să ai mai mult noroc. Ești frumoasă! a continuat el, mângâindu-mi obrajii. M-am rușinat. Puțin mai târziu, la sfârșitul pauzei, mă copleșeau când valuri de căldură, când frisoane puternice. Capul Începuse să-mi vâjâie. În plus, aveam senzația că nu mai aud cu o ureche. Albăstrel a fost primul care și-a dat seama că mi se Întâmplă ceva. Alexandra
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
nemaiauzită, lăsându-se purtat pe aripi de extaz, a cântat Ciacona de Bach, ne-a vrăjit pe toți cu magia viorii sale. Seara a devenit de neuitat pentru noi, dar și dânsul a avut parte de o surpriză plăcută: în timpul pauzei, l-am condus într-o cameră rezervată special pentru acest scop, în care-l așteptau compatrioți ai săi, în frunte cu Ion Vidu. Ce-au discutat, nu știu nici astăzi, căci nu le-am tulburat discuția”. Referindu-se la primul
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
fost mai cunoscut și n-a avut un destin mai tragic”, a avut șansa a-l întâlnească în temnița de la Aiud, unde Zahu Până fusese trimis disciplinar de la Canal. Radu Gyr era internat în secția TBC, dar se întâlneau în timpul pauzei “de aer” și schimbau impresii legate de pasiunea lor comună pentru poezie și despre viața din linia întâi a frontului răsăritean unde fuseseră trimiși amândoi pentru așa zisă “reabilitare”. În temnița de la Aiud l-au regăsit amândoi pe Dumnezeu și
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet și continuu vine de la sine. Dimpotrivă, pauza după suflu sugerează acțiune rapidă. Considerați cele două obiecte În discuție, lampa sau lumânarea, și vedeți cum se stinge fiecare În parte prin suflat asupra lor. Pentru o și mai bună Înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
unei suite de piese cântate, acompaniată instrumental și concepută pe baza unor poeme având forme și structuri diverse. Între piesele vocale sunt intercalate piese instrumentale, ce pot avea structuri metro-ritmice libere sau măsurate. Aceste piese instrumentale acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
luth, vioară, violă sau kwitra. Linia melodică a instrumentului solist este acompaniată în surdină de către celelalte instrumente, realizându-se un fel de ison heterofonic, centrat pe fundamentala modală. Discursul muzical este fragmentat, frazele fiind foarte clar delimitate prin coroane și pauze. Linia melodică nu este foarte ornamentată, aceasta fiind de altfel una dintre caracteristicile improvizațiilor denumite clasice. Această improvizație poate avea rol de introducere a unei noi mișcări a suitei. Instrumentistul este deci obligat să familiarizeze ascultătorii cu caracteristicile întregii mișcări
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
descrise mai sus. Dar această muzică e destinată unui dans, nnu al trupului, ci al spiritului. Nimic nu o oprește de a fi oricît de complexă. Și vadă-se prin ce mijloace se obține această complexitate. Ba prin substituirea, prin pauză, a primului accent tonic și ștergerea completă a celuilalt accent tonic, în hexabrach. Ba prin întărirea primului accent tonic printr-o accentuare expresivă, care amuțește, aproape, al doilea accent tonic, în dublu troheu. Ba, apoi, anemiind accentele tonice din două
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
În toată micimea sa. Plânsetele din noapte, Încercarea de sinucidere de pe munte, accesele de furie În discuțiile cu fosta soție Rhoda care hotărăște să Încheie orice relație cu el, renunțarea ușoară În fața unui obstacol fizic („să renunțăm, să luăm o pauză”) Îl vor pune față În față pe Jim cu sine: „De fapt, nu sunt Întreg la cap. Am nevoie de o lume Însuflețită și care să se raporteze la mine”, dar nu Îl va salva, căci gestul de a se
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
cartier prin care treceam, pentru a lua aminte la rafala de noutăți din țară, aduse parcă fără voia lui, de bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare indignată pe care o făcea parcă Într-o pauză de țigară, pregătinduse pentru Întoarcerea În acel loc unde totul și toți sfidează buna judecată, dreapta măsură și consecințele logice ale tuturor acțiunilor, de orice natură, inițiate cu vreun prilej sau altul. În plus, În forfota orașului canadian, trezit acum
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
următoare să ne umple iarași cu duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la 30 de ani, cu familii, la a doua facultate că altfel nu ești admis, și citesc toată
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se exprimă printr-un număr de înălțimi-durate care poate fi egal sau mai mare ca 1 și niciodată zero. Pe acest considerent, un moment de pauză muzicală (masă nulă) are exclusiv o valoare expresivă (nu și de atac instrumental ori de început secvențial), pe plan formal incluzându-se momentului imediat anterior (al unei secvențe cu început sonor efectiv). Exprimarea simbolică a masei se face cu formula
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Jacob simpatic? Fiindcă nu fusese deloc scorțos,cum se așteptase Jacob. Și, mai ales, fiindcă folosise o replică foarte interesantă în ochii lui Jacob. - Matematica este urâtă doar pentru care care n-o înțeleg, zisese Generalul și făcuse apoi o pauză mare. Apoi continuase: - Voi o înțelegeți și o îndrăgiți. De aceea vă aflați aici... După ce Generalui coborâse de pe scenă, luaseră cuvântul diferiți profesori. În acel moment Jacob renunțase să mai dea atenție vorbitorilor, fiind cu totul captivat de privirea fetei
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
primei părți lucrarea „Laptele matern și flora intestinală”. O expunere documentată, dar impregnată și de experiența de proaspătă mămică a tinerei colege, care și-a încheiat prezentarea cu imaginea fiului ei, în vârstă de 4 luni (fig. 3). După o pauză (fig. 4), în care participanții au putut să-și încarce bateriile, dar au și degustat produse lactate oferite de firma Prodlacta Brașov, dulciuri fără gluten de la „Dr. Schär”, sucuri de fructe „bio” de la „Biomarket”, a urmat cea de-a doua
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
și niște copaci vor fi murit degeaba. Nutrețul, odată Îngurgitat fără chef și regurgitat la nevoie (teză / BAC), se revarsă, fără chef, În râuri de banalități trișoare care Îneacă tot ce a avut vreodată de transmis literatura. Cuvinte goale, Înșiruire, pauză. Intrând printr-o ureche și ieșind pe alta. De la capăt. Locul unde cuvintele vin să moară. Faptul că asemenea scenarii fără chef se repetă, an după an, În realități trăite fără chef de niște oameni aflați de toate părțile baricadelor
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză), acord care ar fi putut realiza, în continuarea stingerii sonore, legătura armonică întreruptă. Această ipoteză, este susținută de Peter Feuchtwanger și Günter Reinhold în două studii diferite. Chiar dacă, poate, puțin fantezistă, ea este plauzibilă și dovedește că originalul poate da
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să fie cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au degenerat în imnuri ale penitenței și ale morții. În Biserica Anglicană, dirijorii de cor, conduceau melodiile în maniera clericală Anglicană, împodobind pauzele și finalul frazelor cu ornamente vocale. Multe melodii caracteristice congregației Anglicane din secolul al XVIII-lea au fost repetate cu mult succes în Germania foarte bine în secolul al XIX-lea. Repertoriul era alcătuit din corale luterane și cântece gregoriene
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
trainică a publicului românesc în jurul lui Eminescu și al operei lui. Căci, în timp ce sentimentalitatea romanțioasă e o formă istorică a sufletului colectiv, față de care însăși societatea noastră manifestă din ce în ce mai multă libertate, sentimentul național, care poate vădi câteodată slăbiri, dar nu pauze, este realitatea sufletească, necondiționată, a oricărei culturi.’’ De reținut că afirmațiile de mai sus aparțin unei personalități ce a ucenicit, încă din studenție, pe lângă marele critic și istoric literar E. Lovinescu, în al cărui cenaclu a activat intens (de la un
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
jocuri „în doi”, se execută o suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata, coasă, arcanul etc), fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special pregătită. Uneori, dacă timpul permitea, se aducea și un butoi cu bere. „Berea” era un prilej de apreciere a comportamentului fiecărui flăcău, motiv pentru care tinerii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]