428 matches
-
și cu cămășile lor colorate. Mai repede, treaba terminată și înapoi acasă. Decembrie. Furtunile de toamnă au făcut loc primei lapovițe. Cînd mă întorceam acasă de la birou, apa abia dacă se vedea, ca un negru tărîm al nimănui în orașul pavat. Iarna s-a instalat devreme în anul acela. La începutul lunii, temperaturile au scăzut pînă aproape de zero. Ca la un semn, negustorii au scos decorațiile de sezon din cutii, mai devreme decît de obicei. La colțurile de stradă au apărut
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
baldachin, în zona de nord a cetății a fost găsit un complex de cult datând de la începutul secolului al IX-lea î.C., format dintr-o platformă grandioasă de circa 60x45 m, care cuprindea câteva edificii și un spațiu deschis pavat (probabil o bămâ). În interiorul complexului au fost găsite un incensier decorat, o cupă cu oase de animale și alte instrumente de cult. Această așezare, despre care unii afirmă că are legătură cu activitatea regelui Ieroboam I (1Reg 12,28-30), a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ar fi uitat ceva, urcă din nou la bord și se ascunse până noaptea. Când umbrele se lungiră peste câmpuri, se materializă îndărătul coloanei și se duse liniștit până la ușa cea mai apropiată. După puțin timp, mergea pe un trotuar pavat și contempla o stradă lucind în milioane de lumini. Avea sentimentul că era la începutul și nu la sfârșitul aventurii sale acest Gosseyn care știa prea puțin despre el însuși. Fosa era păzită de o divizie de venusieni A, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
scopului. Așa că doresc o sadică imaginară mai slabă decît mine. Mda, dificil, dar aș putea să aranjez. Haide. Gloopy îl ghidă printre gărzile de la Quantum-Cortexin, care stătea în afara galeriei, și deschise o ușă de lîngă lift. Merseră pe o potecă pavată, printre pajiști și copaci cu lampioane chinezești. — Creadeam că sîntem undeva foarte sus, Gloop, spuse Lanark. — Numai în interior. Stadionul e construit pe locul unui fost doc. Fluviul e undeva jos, Narky dragă. Trecură de un debarcader cu mici ambarcațiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
reușesc să le precizez. Și acum, gata. La revedere, pe mâine. Poarta se redeschise automat cu un clinchet. Gosseyn ieși în coridor, ezită un moment, apoi își făcu drum prin mulțimea grăbită luând-o spre nord. Ajunse la un bulevard pavat. Către nord-est, la vreo 500 de metri de Mașină se înălțau alte clădiri. Erau dispuse geometric de-a lungul bulevardului, la capătul căruia se afla amplasat palatul Mașinii înconjurat de câmpuri de flori și masive de boscheți. Palatul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ar fi uitat ceva, urcă din nou la bord și se ascunse până noaptea. Când umbrele se lungiră peste câmpuri, se materializă îndărătul coloanei și se duse liniștit până la ușa cea mai apropiată. După puțin timp, mergea pe un trotuar pavat și contempla o stradă lucind în milioane de lumini. Avea sentimentul că era la începutul și nu la sfârșitul aventurii sale acest Gosseyn care știa prea puțin despre el însuși. Fosa era păzită de o divizie de venusieni A, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
PARISULUI Traducere de IOANA COȘEREANU INSTITUTUL EUROPEAN 2008 În memoria lui Laurence Médard Ca toate orașele mari, el consta din neregularități, schimbări, deplasări alunecoase, pierderi de ritm, ciocniri de lucruri și împrejurări, cu puncte de tăcere între ele, din străzi pavate și nepavate, dintr-o mare pulsație ritmică și din veșnica discordie și dislocarea oricăror ritmuri opuse și semăna în totul unui fluid fierbînd în clocote aflat într-un recipient alcătuit din materialul durabil al caselor, legilor, ordonanțelor și tradițiilor istorice
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nici satul Bercy, anexat Parisului în 1860, ci doar Bercy Village. Cele 42 de crame (antrepozite de vin) au fost cruțate de demolările din 1980, fiind înscrise în inventarul suplimentar al Monumentelor istorice și restaurate. Curtea Saint-Émilion este și acum pavată, păstrîndu-și șinele folosite cîndva pentru transportarea butoaielor. Ea ne ajută să ne facem o idee, una aseptică și curată, despre Bercy-ul de altădată: o înlănțuire de curți și străduțe, botezate cu numele marilor podgorii. Renovarea a făcut una cu pămîntul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
par să se fi eliberat de inhibițiile legate de plafoanele de cost, astfel încît locuința socială recentă se înfățișează ca spațiu privilegiat al creativității lor. Dacă asemenea inovații îi pot seduce pe burghezii-boemi, ele nu pot rivaliza cu bătrînele străduțe pavate și reamenajate, cu lampadare demne de Bruant. Arondismentul 20: o antologie a locuinței sociale Fiecare stradă este marcată de prezența masivă a locuințelor cu chirie mică (HLM). Pe strada Boyer, găsim la nr. 3 o clădire construită în 1922, administrată
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
reușesc să le precizez. Și acum, gata. La revedere, pe mâine. Poarta se redeschise automat cu un clinchet. Gosseyn ieși în coridor, ezită un moment, apoi își făcu drum prin mulțimea grăbită luând-o spre nord. Ajunse la un bulevard pavat. Către nord-est, la vreo 500 de metri de Mașină se înălțau alte clădiri. Erau dispuse geometric de-a lungul bulevardului, la capătul căruia se afla amplasat palatul Mașinii înconjurat de câmpuri de flori și masive de boscheți. Palatul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
capului ei. Acum era înconjurată din toate părțile de clădiri, aranjate ca într-un campus universitar. Unele erau tradiționale, construite din cărămidă, altele moderne, din oțel și sticlă. Pe măsură ce avatarul înainta, cu brațele legănându-se metronomic, Maggie observă suprafața pământului, pavată exact cum ar trebui să fie o alee de campus. În fața ei era o rampă cu niște cuvinte înscrise pe ea, care deveneau lizibile doar dacă te apropiai. Bine ați venit la facultatea de Studii asupra Orientului Mijlociu. O luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
oglinda retrovizoare, apoi intră brusc în spațiul liber și țipă: —Acum! Și să te ții jos! Maggie apucă mânerul portierei, îl împinse și sări ghemuită din mașină, poticnindu-se pe drumul în mișcare, alergând aproape pe vine până la marginea suprafeței pavate. Acum, într-una din puținele secunde pe care le avea la dispoziție ca să ia o decizie, trebui să se hotărască dacă avea cu adevărat încredere în Uri. Instinctul, în această lumină slabă a zorilor, îi spunea că urmează o râpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
face asta găsind tăblița. Simțea că se apropia. Ultimul testament al lui Avraam nu putea fi foarte departe. Capitolul 52 Ierusalim, vineri, 7.50 a.m. Mașina intră prin Poarta Jaffa, oprindu-se aproape imediat într-o mică piață, un spațiu pavat, mărginit de un magazin de suvenire în care se vindeau obișnuitele kitsch-uri și două cămine pentru elevi dărăpănate. Trebuia să meargă pe jos de acolo. Maggie îi mulțumi șoferului, îi făcu semn să plece și se uită atent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
facă ceea ce făcea, pentru că nu avea idee ce făcuse pînă atunci. În primul său discurs plătit, descrisese o aventură care Îl purtase În căutarea unui oraș pierdut al Incașilor. Speculase despre cum ar fi fost să trăiești Într-o lume pavată și plină de terase muntoase, care Își stratificase locuitorii după rang și avuție. Apoi vorbise mai departe despre oamenii care trăiau Între straturile unei astfel de lumi, oameni ascunși, ale căror funcțiuni sociale nu erau de loc bine definite sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
condiția de bătut îi adusese o amăreală în suflet și-o neputință oribilă. Așa că, în loc să se-ntoarcă spre ciung și să dea cu el de pământ, o luase la fugă. În momentul acela, în care alerga fără țintă pe strada pavată, din toate prăvăliile, ca la comandă, ieșiseră de o parte și de alta capete furioase, mâni înarmate cu ciomege și lopeți, încât Zogru nici nu mai îndrăznea să se uite în stânga ori în dreapta, alerga cu viteză reținută, aproape împleticindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ceas. În sfârșit, cei trei se îmbarcă, Plainjones în față, Harry Kerch și Naomi Ruth Fisher în spate, agenții F.B.I. și pușcașii marini, câte patru, se îmbarcă și ei, și alaiul pornește. Naomi Ruth privește cu dezgust străzile înguste, prost pavate, țipătoare. Ce oraș nesuferit, ce murdar, se gândește. Ce lume străină. Cu doar câteva zile în urmă, vineri mai exact, drept în fața bisericii Batiște, un vagabond murdar și beat își scosese din pantaloni membrul viril care-i apăruse dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
frumusețe considerat demodat într-o epocă în care suntem încurajați să mergem la sala de gimnastică și să lucrăm pentru tonifierea mușchilor - fapt care o făcea și mai atrăgătoare. Matthew coborî tropăind pe scări și o luă rapid către porțiunea pavată, cu MM pe urmele lui. Probabil că cineva îl chemase; la urma urmelor, el era gazda. — Ce s-a întâmplat? zise el, pe un ton îngrijorat. I s-a făcut rău lui Violet? — A atacat-o cineva, țipă Sophie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zise Hugo, căzând în genunchi, în fața ei. — Nu știu. Adică eu am zis că ies în grădină și presupun că se poate să mă fi auzit cineva - să fi ieșit și să mă fi așteptat... Cineva aprinse luminile din zona pavată. Locul fu inundat imediat și pe neașteptate de lumină. Matthew închise ușa glisantă de sticlă, pe care se ajungea la subsol; Helen, care stătea cu spatele la ea, sări și apoi se dădu într-o parte. Matthew avea în mână un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
deasupra năsucului. Vreau altă poveste! Bine! Un balaur zbura singur pe cerul înstelat al nopții... Stai! țipă micul prinț. Nu vreau o poveste inventată, vreau una reală! Am inteles! Of! Într-o seară caldă de vară mergeam pe o străduța pavata. Într-o mână îmi țineam plasa cu mâncare și, în cealaltă, o plosca cu apă. Mergând, am văzut un strat cu trandafiri. Nu m-am putut abține, așa că m-am abătut de la drum și m-am aplecat să îi miros
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
pe mireasă, făcîndu-i curaj. Nașa își ținea pălăria neagră, cu calotă, să nu i-o sufle vântul. Stere ofta și își freca nerăbdător bărbia, privind pe furiș chipul femeii. Lina nu spuse nimic până la fotograf. Atelierul era aproape. Străbătură piața pavată a poștei și se opriră în fața unei clădiri cu două caturi, cenușie, cu ferestre multe și late. Coborâră. În fața galantarului se opriră. În geamuri, văzură fotografiile. Pe bucăți mici de carton subțire erau chipuri necunoscute: negustori grași, în haine croite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
orașului se ridicau alte curți, mai arătoase. Altfel de lume. Proprietari se aflau numai d-ei pricopsiți, cu bani mulți. Umblau cu mașini și aveau droaie de servitori. Între gardurile acelea de gresie, acoperite cu trandafiri urcători, se deschideau străzi pavate, cu tei pe margini. Casele rare, temeinice și mândre, aveau caturi și balcoane. Zidurile spoite cu var, în culori dulci, străluceau în soare și pomii din curțile umbroase erau tunși cu îngrijire. Pe aleile acoperite cu pietriș, alergau dini mari
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
probabil apelația unor primari mândri de ascendența noastră romană, deoarece alte străzi de evocație antică (Sirenelor, Ciclopilor, Minotaurului, Numa Pompiliu, Decebal, Traian, Virgiliu etc.) formează împreună cu ea o familie poetică. E o stradă putin frecventată, lipsită de orice expresie edilitară, pavată toată (trotuare inclusiv) cu bolovani. Casele G. Călinescu au numai parter, și excepțional, în interiorul curților, dependințele sunt sporite cu câte un etaj scund ca un mezanin. Departe de arterele principale, într-o suburbie vastă și labirintică, fără o notă distinctivă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nuînviază, ci intră în mormânt. Ioanide, știind că Butoiescu nu pricepea metafizica, se calmă, îl luă de braț, simulă cu el o plimbare prin fața monumentului, îi arătă că lumea pioasă avea să treacă între mausoleu și monument pe o cărare pavată ca un peron și cu acest prilej avea să vadă de o parte îngerul ținând de mână pe răposata (ca și în mitul Eurydikei), iar de cealaltă - porțile mausoleului. Arătând cu spada în sus, îngerul dădea a înțelege că prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bea, iar unii susțin că, după 20 de ani de domnie, era neîntrecut în libațiuni bahice. Ca mare amator de vinuri, Ștefan zăbovind în zona Cotnari a construit acolo o minunată biserică, dar ca bun gospodar și poduri și drumuri pavate, care să permită transportul vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este cunoscut că Ștefan a avut mai multe neveste, iar legenda îi atribuie și copii din flori. Istoricii susțin că Ștefan, ca orice alt războinic, avea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian, al doilea ca mărime din aria culturii
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]