5,114 matches
-
a zâmbet duhul rău ; Privirea lui întunecată Străfulgera de gelozie ; Veninul urii din vecie Din nou țâșni în pieptul sau : -« Ea este-a mea ! rosti el groaznic. În lături ! Las-o! Este-a mea! Târziu i te-ai ivit ca paznic, N-ai dreptul a ne judeca. Pe mândră inima-i fierbinte, Mi-am pus pecetea și-o ntăresc ; De-acum, aici n-ai rosturi sfinte, Eu sunt stăpânul, eu iubesc ! » Și heruvimul, plin de jale, La biată jertfă a cătat
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
a prefăcut că merge la școală, și-a dat singur diplome felurite și-acum conduce cum îl taie capul și e foarte încîntat de sine. Și totuși e nesigur de scaunul pe care șade, face legi peste legi, își înmulțește paznicii, constrînge, înăbușe, țipă, combate fantome, exaltă virtuți de carton, vrea să fie adulat - dar toate strădaniile sale se pierd în gol, pentru că adevărul e în altă parte, în adînc, într-o realitate dramatică, amară, ce nu se lasă răstălmăcită". Ori
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
masturbație". Gîndirea era captivă iar genocidul cultural cobora la nivel de meditație, expresie: "micul securist ascuns în fiecare dintre noi". Jucam un dublu rol: prizonieri și gardieni! O performanță, nu-i așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară, mediocritatea, lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
bine. Oficial, atribuțiile cenzurii au fost acordate editurii. În realitate cenzura a continuat să funcționeze. Încă un procedeu ipocrit și pervers folosit de atîtea ori în vechiul regim. Cum editorii erau în majoritatea lor și scriitori, ei fuseseră transformați în paznicii gîndirii colegilor de breaslă. Încă o performanță! Care a fost soarta cenzorilor după evenimentele din '89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
întemnițîndu-l în chinul unui astfel de drum, lipsit de cuvinte, de sunete, tăcut și pustiu, și mai ales cumplit de închis în sine și de tainic?" Amun, rege tocmai pentru că se află în apropierea tainei pe care toți o vînează, paznic al ei de fapt, este vîndut neantului fără să i se acorde șansa revelației. Nici Maria, soția lui, cea care, chemîndu-l prin vrăji, îl ține, un timp, suspendat la marginea vieții, pe cînd pe trupul lui se înmulțesc însemnele morții
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
visezi prin ochii mei/ Să iubești cu gura mea/ Să trăiești prin inima mea..." (Lîngă tine viață, lîngă tine moarte). Declarîndu-și sufletul "un azil al săracilor", arătîndu-se gata a executa munci umile ("Voi freca podelele mai tîrziu,/ voi coace plăcinte" - Paznicul cel bun), poeta se simte expurgată treptat de ispitirile lumescului, situată în perspectiva indefinibilă a absolutului: "Eu cred că Dumnezeu/ mi-a sortit acest peron/ spre Purgatoriu/ unde se despart rădăcinile/ de florile lor ziliere.// Acum ați venit/ cu microfoanele
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
chiar dacă el împinge de unul din acele lui. Izbuti, cu mîinile sale, să-l pornească, greu, din nou. Omul nu mai voia să-l clintească de lîngă propria sa viață pe care o întreținea cu panica morții!". Pînă în seară paznicul propriei sale existențe ținu viu angrenajul. Nepotul, pe la miezul nopții, văzînd că bunicul nu mai apare, urcă pe schelă. Bătrînul îl făcu să jure că se va îngriji de ceasornic. Noaptea, nepotul, și ziua bunicul nu se dezlipeau de ceasornic
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
bătrînul a căzut din pricina oboselii provocate de încetineala roților sau dacă, surprins, cînd urca, de oprirea mecanismului, s-a prăbușit fulgerat la pămînt. Viața celor două făpturi, omul și ceasornicul, erau în așa chip legate, încît una devenise condiția celeilalte. Paznicul și orologiul căpătaseră, pasă-mi-te, un singur ritm, o singură pulsație, o unitate indecompozabilă". Amăgirea e strania poveste a unui condamnat la muncă silnică pe viață, care izbutește să fugă după 17 ani de detenție neîntreruptă. Ciudată, stranie, e
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
Dinu Pillat dobândise plenitudinea credinței. Și o cu totul altă filosofie a vieții. Revenit acasă, în 1964, îi declara soției sale că ,,nu-l mai interesează nimic din ce-l pasiona altădată și că nu-și dorește decât să fie paznicul unui parc." Într-o asemănătoare aspectare, Vladimir Streinu devenise paznicul unui pavilion expozițional la Herăstrău, o fostă deținută în calitate de fiică de fost demnitar, pierit în temniță, cosea iarba în Cișmigiu, pentru suma de șapte lei pe zi. Totuși, și din
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
filosofie a vieții. Revenit acasă, în 1964, îi declara soției sale că ,,nu-l mai interesează nimic din ce-l pasiona altădată și că nu-și dorește decât să fie paznicul unui parc." Într-o asemănătoare aspectare, Vladimir Streinu devenise paznicul unui pavilion expozițional la Herăstrău, o fostă deținută în calitate de fiică de fost demnitar, pierit în temniță, cosea iarba în Cișmigiu, pentru suma de șapte lei pe zi. Totuși, și din nou prin grija profesorului Călinescu, Dinu Pillat este reîncadrat, în
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
decît printr-o minune. Din convertirea lui Saul înțelegem puterea lui Iisus Christos. Din convertirea lui Saul - formidabilul dușman al Bisericii Primare - înțelegem suflul divin și veracitatea Sfintelor Evanghelii. Din convertirea lui Saul, adică din fulgerele cari îi terasează pe paznicii mormîntului. Am citit și recitit epistolele Sf. Apostol Pavel, am revenit asupra Minunii din drumul Damascului, cînd ca profesor de teologie, cînd ca literat. Am tradus, într-o traducere nouă, epistolele Apostolului neamurilor. Am tradus tot Noul Testament și, în colaborare
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
din reflecții în ape (fie pure, fie tulburi). Mergi drept sau în zig-zag sau cu ocoluri, entuziast sau șovăielnic, dorind să te întorci, chiar să abandonezi, totuși găsind puterea de a nu te lăsa, odată ce - printre profanatorii de morminte și paznicii de la templele strămoșilor - te vezi pornit în căutarea muntelui, în căutarea morții, a iubirii, a adevărului. Toate aceste inițieri se dovedesc, în lungul drum către finalul cărții, a fi eșuat. Sau, poate, nu. " Adevărata problemă este aceea de a-mi
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali. Pînă și foișorul de sub zidul cetății destinat a-i fi ciclopului paznic, e atît de vulgar anacronic în supraviețuirea lui... (Ce colosal alt Centru Pompidou ar ieși din pieritul ciclop sub mintea ordonată a unui mare inventiv! Ce minunat atelier de pictură ar putea deveni dubiosul foișor! Întîi sfințite, bineînțeles.) Strada. Asist
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
dumneavoastră, nu pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și nimic nu-i va putea "dărîma". Imaginația furibundă a unor "paznici ai templului" scornește acest pericol și răspîndește panică din motive ce nu sînt chiar obscure. "Remunerația mică, după buget", se poate amplifica, iar carierele pot cunoaște ascensiuni, nu-i așa? În realitate este vorba, așa cum am arătat de nenumărate ori
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
asupra lui Nichita Stănescu de care se face atîta caz e, firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum procedează cu mine unii "paznici ai templului". Credeți că literatura (nu numai română, literatura în general) are viitor? Cît timp se vor mai simți atrași oamenii de frumusețea unor combinații de cuvinte? Literatura e o invariantă a spiritului uman, așa cum o vedem azi și cum
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
nevoie cît de curînd de avantajele imunității parlamentare: Dumitru Dragomir și faimosul Puzdrea. În afară de aceștia, PRM-ul mai defilează cu Eugen Florescu, unul dintre oamenii de bază ai ceaușismului ideologic, asta pentru a nu mai numi pe toți valeții și paznicii înarmați ai ceaușismului, care au fost băgați în Parlament de CVT. * Cea mai sinistră glumă a actualelor alegeri a reușit-o însă săgeata lui Câmpeanu. Liberalul cu săgeata în pătrat a luat voturi bune de la liberalii cu săgeata în cerc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
nimeni să se atingă. Și, totuși. De anul trecut, din vară, ne luptăm cu morile de vînt. Nepriceperea și reaua-credință sapă și sapă și sapă. Pelerinajul spiritual de la Muzeul }ăranului Român s-a mutat vis-ŕ-vis, la mormîntul lui Horia Bernea. Paznic neputincios. Mai rău, s-a încercat refacerea, din memoria neexersată cu acest tip de exercițiu autentic și moral, a două dintre cele mai importante săli: TIMP și FERESTRE. Rezultatul? Degradare, chip schimonosit. De ce oare? De ce oare? Mă întreb de atîtea
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
olteni, noii ciocoi din Snagov și-au ridicat palate că la soare te mai poți uita, dar la ele ba. Povestea noastră e însă alta. în aceste palate nu locuiește nimeni. Ici, colo, și dincolo de zidurile acelea înalte, câte un paznic mai udă o floare, ori udă gazonul, sau mai dă cu mătura pe mozaicul ce duce la intrare. Alții au în grijă niște câini mari cât vițeii, care latră gros, hău, hăuuu... în loc de ham, ham, dar care mănâncă preparate aduse
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
hăuuu... în loc de ham, ham, dar care mănâncă preparate aduse special pentru ei din țările Uniunii europene. |știa nu-s câini ca toți câinii. Să le arunci pe mozaic o bucată de pâine or de mămăligă. Nu! La felul întâi, nenea paznicul sau nenea îngrijitorul de câini le pune-n farfurie un fel de "mărgele" - în fapt niște alimente vitaminizate, mari ca aluna, dar care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că și-acela-i hrănitor pentru câini. La felul doi, le pui
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci l-ai muls de la vaca Joiana. După ce hrănește câinii, spală farfuriile în două ape după care le șterge cu prosop curat și le pune la locul lor. Paznicul acesta angajat în dublă calitate (că-i și pe post de "administrator") nu are cu cine schimba o vorbă ore-n șir până-i vine schimbul. Or așteaptă să-i vină boierul, care boier însă nu vine decât maximum de
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
musafiri cu tot, și bubuie Snagovul, ba cu puștile, ba cu joc de artificii de-mpânzesc cerul cu mii și mii de stele care se aprind, dar care se și sting. Atunci e frumos și pentru noi. După care, nenea paznicul nu-și mai vede stăpânul iar un an. Mai vine câte un "trimis al curții" care-i aduce leafa și cutii cu bomboane vitaminizate, proaspete, colorate, pentru câini. Aceste cutii sunt descărcate direct din avion de pe Aeroportul Otopeni. Pe cutiile
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
nemțești, ba inscripții englezești. Cică alea englezești sunt ceva mai savurate decât nemțeștile. Depinde însă ce aduce și cum nimerești avionul. Așadar, dacă vei merge pe lângă aceste palate, vei constata foarte ușor că sunt pustii. Ale cui sunt? Auziți? Nici paznicii nu știu cum se numește stăpânul! Câteodată se mai întreabă și ei după ce adorm câinii, bine, bine, dar pentru ce s-au mai făcut aceste palate? Și din ce bani? Cum din ce bani? Din banii veniți din Apus, de unde de altundeva
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
se mai întreabă și ei după ce adorm câinii, bine, bine, dar pentru ce s-au mai făcut aceste palate? Și din ce bani? Cum din ce bani? Din banii veniți din Apus, de unde de altundeva? în aceste palate, bolborosesc interiorizat paznicii (atunci când pe foarte tăcutelea se mai revoltă și dumnealor), ar fi banii țării! }ara ca țara, dar tot de-aici iau și ei banii, așa că e mai bine să nu faci revoltă-n port. înăuntrul unui astfel de palat este
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
să nu faci revoltă-n port. înăuntrul unui astfel de palat este agățat un candelabru adus de la Viena care nu se știe câte sute de kilograme ar avea, dar care-i prevăzut cu 140 de becuri. Le-a numărat nenea paznicul după ce a dus la nani-nani câinii. Apeși pe un buton și se aprind simultan 140 de becuri. Feerie! E o baie de lumină cum nu s-a pomenit. Ce mai la deal, la vale! E altă viață! în alt palat
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
putut fi urmăriți, de asemenea, conaționalii noștri, baritonul Alexandru Agache - în rolul Creon, basul George Emil Crăsnaru - în rolul Thiresias, artiști ce evoluează în câteva dintre cele mai importante centre europene ale muzicii, de asemenea basul Giorgio Giussepini - în rolul paznicului, mezzosopranele Cinzia de Mola - în rolul Sfinx-uli, și Ildiko Komlosi - în rolul Jocastei, de asemenea soprana Irina Doljenko - în rolul Meropei. O întreagă echipă de soliști dintre care marea majoritate evoluează sau au evolut la "Teatro alla Scala" - Milano, la
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]