8,756 matches
-
mi-a lăsat un gust amar, nu mi-a oferit posibilitatea exploziei mele. Pășind însă pe scena Operei Mari din București, am simțit că pășesc pe treptele de aur ale unui dom, ale unui sanctuar, iar scena devine o mare peșteră de smarald în care poți palpa chiar cuvântul „fericire”. Niciodată n-am să uit bucuria de a dansa lângă acei mari dansatori care au făcut istoria baletului românesc. A fost o emoție specială să mă pot număra printre colegii lor
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
e, iată, admirabil, ar da seama, după priceperea mea, de această: „ Fecunda vibrare a Totului primordial/ întemeiază dintre genuni de evi fără început/ tutelare Nume de râuri, oameni și cetăți,/ din halucinantele câmpuri marine/ până în muntele sacru în codri, în peșteri,/ în mister de flăcări palpita memoria vetrei ( ... )/ Încoronare a tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1425016746.html [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
sâmbriașilor. Se vindecă rănile vechi, mie nu-mi place nici o durere, casa în care se consumă trădări are ferestrele murdare. Teama săriturii hopului trecuse, oamenii scăpaseră din îmbulzeală; nu se auzea nici un ecou prin aer, ca un blestem venit din peșterile infernului nici o femeie nu mai călca strâmb, era destinată pardosirii sufletului cu marmoră celor care mai știau să se roage. Eu învățam ruga de la cei osândiți. Referință Bibliografică: Suflet pardosit cu marmoră / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUFLET PARDOSIT CU MARMORĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Suflet_pardosit_cu_marmora_llelu_nicolae_valareanu_1335730205.html [Corola-blog/BlogPost/361972_a_363301]
-
în cele din urmă mulțumit de ceea ce capturase de la tâlhari. Aur și argint sub formă de monede sau bare topite în ateliere clandestine, vase scumpe ori pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, adăpostite în peșteri de pământ săpate chiar de către tâlhari în coastele verticale ale versanților, dincolo de niște intrări foarte strâmte, de unde se deschideau mai apoi încăperi vaste, grote naturale, cavități subterane în care cetele de tâlhari se adăposteau acolo cu tot cu turmele lor când se
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
de aur printre alte amfore în care se odihnea vinul. Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile și ascunzătorile în care stăteau, sau luând în fugă ce se mai putea, dispăruseră care pe unde apucaseră fiindcă dacă erau prinși răstignirea îi aștepta la primul copac întâlnit în cale, fără ca cineva să se mai obosească să facă bârne
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
nu mare le fu mirarea când ajunseră la intrarea într-o mirifică încăpere străjuită de stalactite și stalagmite, prin mijlocul căreia curgea, într-adevăr, un pârâiaș zglobiu. Dar, nedumerirea le fu augmentată când realizară că lumina ce cădea din tavanul peșterii avea o intensă nuanță albastră-liliachie, părând a proveni de la o sursă artificială. Înfricoșate umbre în mișcare străjuiau pereții mai îndepărtați. Patriarhul și Doc își dădură coate, mai mult spre întărâtarea lui Papa: -Ce-i cu umbrele astea? Ia te uită, par
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
nemâncat pe jumătate! Reacționară cam leșinat la glumă, căci o amețeală le dădea târcoale de ceva timp, ajungând să-i cuprindă de tot, până la urmă. Pe lista inconvenientelor apăru și faptul că nu puteau verifica timpul scurs. La intrarea în peștera albastră, ceasul Americanului dispăruse. Așadar câtă vreme trecuse? Minute, ore, zile, ani, mai mult?... Erau întrebări retorice spuse pe bandă, venind dinspre toți, repetându-se ca sub impulsul unui perpetuum mobile. Dispăruse și iepurașul! Doc îl ținuse până atunci în
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
-Hai că o scoatem noi cumva la capăt, încercă Diplomatul să rupă tăcerea adâncă ce se lăsase după micul discurs al Americanului. -Da, da, să pornim degrabă, întări și Papa, furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători porniră în șir de-a lungul apei clipocitoare. În aceeași
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > ANII MEI APOCALIPTICI Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Roman umoristic, ironic cu CV Când Edy, cârlionțatul, mi-a propus în seara asta să mergem la Peștera, din Piața Rosetti, mi s-au ciulit urechile ca unui iepuraș curios, fără să-mi ceară voie. Este un restaurant pe placul meu, cu băuturi spirtoase de toate soiurile iar mâncăruri ... de care îți trec prin minte! Amplasat într-un
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream a fi în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam completat și saturat pentru două luni calendaristice! Când am ieșit afară din Peșteră, Mimi a propus simplu, direct, cum prefer eu discuția între oameni: - Haideți la mine, bărbată-miu vine peste un an acasă, timp în care putem dansa! Am muzică bună, în surdină și pereți izolați la orice descărcare fonică neașteptată ... tocmai
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
care nu-l uitaseră, și-i făceau acum o vizită. Se vedea că bietele creaturi erau îngrijorate. Teodosie nu se mai ridică din pat să-i întâmpine, ca altădată. Un localnic trecea pe acolo și văzând cele două gazele în fața peșterii, se minună. De ce nu fugeau ele, de ce erau așa de neliniștite, de ce băteau cu copite în pământ? Se apropie să vadă ce se întâmplă și îl găsi pe Teodosie aproape sfârșit. De bună seamă, îl recunoscu. Încercă să-l ridice
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1426489769.html [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496677976.html [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
sufletească deosebită iarăși va suferi. Omenește vorbind este multă nedreptate în rânduiala lumii acesteia. Dacă Iisus nu ne-ar fi revelat că drumul crucii și al suferinței, via dolorosa, este singura cale divină spre mântuire, spre ieșirea la lumină din peștera întunecată a existenței, am fi rămas tot singuri și neconsolați în acea disperată singuratate metafizică, în acea realitate surdă și indiferentă la suferința omului și mai ales a omului cu vocație și aspirații transcedentale, cu ochi care văd calea spre
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
aer / În fel de fel de chipuri, neștiute.” Tonurile, când înalte, când foarte joase, se înfășoară ca într-un dans melopeic, în pufoasa răcoare a inimii, amplificând sentimentele: „Strigă și se spargte-n ecouri: / Ca un foc de artificii unele, altele peșteri, /Printre stalagmite / Strig eu, eu, eu...se aude / Din adâncuri / Noi, noi, noi...// Străină mi-e poezia mea” (Străină). Trecerea de la „eu” la „noi” reprezintă o etapă importantă. Autorul nu se mai mulțumește cu acel monolog în surdină, menit să
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_tainei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1367572207.html [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
și-n mica mea țărișoară, Despre această ultimă lună în care iată, o stea nouă încurcă, derutează, bulversează cântecul imuabil, ancestral al cerului de până atunci, Despre această ultimă lună în care începe, pentru veșnicie, povestea magilor, a păstorilor, a peșterii, a ieslei, a boilor, a aurului, smirnei, tămâiei și-a Copilului ce taie istoria în două și-aduce pământenilor o Împărăție nouă, Despre această primă lună în care părinții și copiii și frații se strâng iar împreună și-n care
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1450443209.html [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
auzea că trăia acum bătrâna vrăjitoare. Călare pe balaur, fata zbură peste trei mări și peste trei țări, până ajunse în mijlocul celei mai mari păduri care îi fusese ei dat vreodată să vadă. Îl ascunse pe fratele ei într-o peșteră adâncă și se înfățișă la palatul acelui rege care avea în stăpânire toate pădurile, îmbrăcată în straie de flăcău și cerând să slujească pe lângă oștenii din palat. Plăcându-i tare înfățișarea și vocea noului venit, Marele Sfetnic al Regelui Pădurilor
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
somnului, stăpânul pădurilor îl auzi pe flăcău ieșind din odaia lui și îi zări umbra aruncată de razele lunii pe zidul exterior al palatului. Furișându-se ca o umbră printre copaci, regele îl urmări pe slujitorul său până în apropierea unei peșteri despre existența căreia el unul nu mai aflase până în acel moment. Flăcăul fluieră scurt și un balaur uriaș cu două capete se arătă la buza peșterii. - De ce n-ai mai venit-? Era să mor de foame! Se răsti arătarea înfulecând
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
ca o umbră printre copaci, regele îl urmări pe slujitorul său până în apropierea unei peșteri despre existența căreia el unul nu mai aflase până în acel moment. Flăcăul fluieră scurt și un balaur uriaș cu două capete se arătă la buza peșterii. - De ce n-ai mai venit-? Era să mor de foame! Se răsti arătarea înfulecând rapid mâncarea așezată cu grijă în dreptul labelor lui. - Iartă-mă, frățioare, era cât pe ce să dau de necaz! Sfetnicul cel Mare al regelui mă bănuiește
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
întrebări. - Sper că acum nu te urmărește nimeni! Balaurul ridică unul dintre capete, adulmecând aerul umed al nopții. Mâncarea asta acoperă alte mirosuri. Ai dat de vrăjitoare? Regele își pipăi sabia, ascuns printre tufișuri. Se apropie mai mult de gura peșterii, ca să nu-i scape nimic din ce se petrecea între balaur și tânărul slujitor. - Vrăjitoarele se adună la palat numai dacă regele le cheamă. Nu am aflat încă unde locuiesc cu adevărat. Unii spun că lângă lacul din această pădure
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
las noaptea aceasta!. Dacă până mâine nu le afli pe vrăjitoare, mă duc după rege! Nu mai pot să aștept ascuns să mă hrănești și să îți pui în pericol viața. Regele Pădurilor urmări cum balaurul se retrase înapoi în peșteră iar flăcăul o luă la goană către lacul din inima pădurii. Fiind un rege tânăr și sprinten, nu pierdu urma slujitorului. Era curios să vadă ce avea să facă acesta când avea să dea peste casa vrăjitoarelor. Așa cum umblau zvonurile
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
căci mătura pe care zburau bunica vrăjitoarelor și fata misterioasă se făcu nevăzută înainte ca vreuna dintre celelalte vrăjitoare să fi apucat să-și încalece mătura. Regele Pădurilor se înfurie peste măsură și ceru să fie dus de îndată la peștera în care știa că era ascuns balaurul cu două capete. Norocul îi surâse de această dată pentru că de departe îl văzu pe balaur ridicându-se la cer și luându-și zborul. Trecu pe urma lui o mare și, după prima
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
adevăr, sensuri, taie noaptea și trupul strâns deasupra valizei de visuri. banal. milă a buzelor înghețate într-o metaforă falsă, vers, într-un poem al minciunii, și trup răstignit în uitare, nimic pe falii de timp, când culorile strigă în peștera așteptărilor? asta ești fericire? cine ești, umbră cu trup de femeie, furișându-ți picăturile de vopsea printre speranțe? cine ești tu, închisoare a iubirii? colivie a încercărilor cerului într-un pumn de pământ? ...strigă armăsarul mușcând zăbala, înainte de-a-și
CINE EŞTI? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cine_esti_anne_marie_bejliu_1330408698.html [Corola-blog/BlogPost/364533_a_365862]
-
lor. Autorul spune în „Preludiu”-l simfoniei sale: Uneori mă întreb cine are ori va avea nevoie de aceste nătângi destăinuiri pe care mereu le-am socotit trădări ale sufletului prin rostire. Zădărnicie să fie oare că eu vorbesc din peșteră cu mine, cu tine, cu voi? Răspunsul îl dă, parțial, dar edificator, semnatara prefaței, prof. drd. Sava Manuela Camelia: „Este o carte cum puțini scriitori au știut să plăsmuiască, autorul situându-se în descendența unui Ion Creangă (care o adorase
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
nu respectă necesarul zilnic, pe o perioadă lungă de timp, produce tulburări organice. Dacă ne hrănim precum oamenii cavernelor, uităm că pământul, hrana, aerul, apa nu mai au aceleași proprietăți, că totul este schimbat, că omul modern nu locuiește în peșteră. Este corect să ne hrănim sănătos, dar să rămânem pe o alimentație restrictivă este dăunător pentru organism. Orice dietă care slăbește foarte mult în timp scurt, biciuie organismul uman, produce dezechilibre metabolice”, afirmă psihologul Maria Verdi. De ce este în vogă
Un psiholog contesta moda paleo: dieta paleo si paleo-sex by http://uzp.org.ro/un-psiholog-contesta-moda-paleo-dieta-paleo-si-paleo-sex/ [Corola-blog/BlogPost/93151_a_94443]