9,077 matches
-
intelectului uman, care așa v-a rămâne cât există lumea, informația este suportul activității umane și al fenomenelor naturale. De-a lungul istoriei s-a schimbat doar modalitatea de transmitere a informației. La început au fost semnele și desenele din peșteri, apoi menestrelii, tiparul, radioul, televiziunea și internetul. E.I: Scriitorul Al. Florin Țene s-a format în experiența a două secole de civilizație: cel care a trecut și cel care a început de aproape un deceniu, ultima perioadă condensând o
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI și LUCIAN SAVA Veteranul speologilor din România l-a slujit pe Regele Mihai La 81 de ani, după ce a colindat aproape toți munții din țara noastră, Pavel Törek încă mai face onorurile în explorarea peșterilor nou descoperite Kuki nu avea mai mult de 13 ani când s-a pornit, de unul singur, să colinde-n lung și lat Munții Zărandului. „Atunci am început eu vagabondajul meu prin munți“. Pavel Törek se referă astăzi la un
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
a fost deloc ușor. Moment pentru speolog de a-și aduce aminte că parcă, la viața sa plină de peripeții, i-a plăcut mai mult să danseze sau să citească decât drumul prin văgăunile Pământului. „M-am cam săturat de peșteri“, spune Pavel Törek la cei 81 de ani ai săi. Și cine îl poate învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
de peșteri“, spune Pavel Törek la cei 81 de ani ai săi. Și cine îl poate învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A cutreierat aproa- pe toți munții României, lucru nu tocmai răspândit și la-ndemâna unui orășean. Cercetaș regal Pavel Törek locuiește în-tr-un apartament din Calea Lipovei. Are un ceas mare, de care e foarte mândru, căci „cântă la fiecare oră
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
eu cel mai bine“. Povestea celui mai vechi membru activ al clubului Speotimiș este cea a unui om care nu s-a încurcat prea tare în schimbarea soartei sale, Pavel Törek mulțumindu-se să intre și să iasă teafăr din peșteri. Cele câteva zeci de peșteri pe care - niciodată singur, întotdeauna însoțit de echipă - Pavel Törek le-a explorat și-au lăsat amintirile specifice în memoria speologului. Deși nu s-a luat la trântă cu Pronia cerească, a existat un moment
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
celui mai vechi membru activ al clubului Speotimiș este cea a unui om care nu s-a încurcat prea tare în schimbarea soartei sale, Pavel Törek mulțumindu-se să intre și să iasă teafăr din peșteri. Cele câteva zeci de peșteri pe care - niciodată singur, întotdeauna însoțit de echipă - Pavel Törek le-a explorat și-au lăsat amintirile specifice în memoria speologului. Deși nu s-a luat la trântă cu Pronia cerească, a existat un moment în viața lui când a
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
au lăsat amintirile specifice în memoria speologului. Deși nu s-a luat la trântă cu Pronia cerească, a existat un moment în viața lui când a simțit că i se scurge sufletul printre degete. „La începutul anilor ’80 colindam prin peștera Cloșani. Rămăsesem singur, când mi s-a stins lampa. Ce fac acum? , întuneric total în jurul meu. Am pipăit în toate direcțiile - peste tot stâncă, nu dibuiam nici o ieșire din belea. Am așteptat liniștit până a venit a lui Gonolet cu
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
liniștit până a venit a lui Gonolet cu lampa lui bună și mi-a dat și mie s-aprind. Așa am ieșit cu bine și de-aici. După întâmplarea asta, recomand mai tinerilor speologi să nu intre niciodată neînsoțiți în peșteri sau avene. Întotdeauna e bine să ai pe cineva aproape, care să cheme ajutoare în caz de nevoie“. Aur sclipitor, la negru Pavel Törek s-a născut la Arad. Tatăl său a fost turnător. „Nu din ăla care își turna
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
durat aproape jumătate de an, operațiunea fiind realizată cu susținerea Companiei Fornetti România. „Dincolo de aventura explorării și de extraordinara senzație a descoperirii unei lumi care exista, ne- știută, neatinsă, de milioane de ani, cartarea e o fază esențială. Harta unei peșteri este, o dată cu omologarea ei, un document oficial, în care nu sunt permise erori, căci cercetările ulterioare se bazează pe acuratețea ei. Toate documentele și hărțile tuturor peșterilor cercetate de noi se află și în arhiva Speotimiș, care este la dispoziția
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
știută, neatinsă, de milioane de ani, cartarea e o fază esențială. Harta unei peșteri este, o dată cu omologarea ei, un document oficial, în care nu sunt permise erori, căci cercetările ulterioare se bazează pe acuratețea ei. Toate documentele și hărțile tuturor peșterilor cercetate de noi se află și în arhiva Speotimiș, care este la dispoziția instituțiilor academice, de cercetare și de educație. Speologia este însă o activitate costisitoare, iar membrii Speotimiș fac totul pe propria cheltuială. Echipamentul costă foarte mult, măsurătorile durează
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
somn și fără zgomote, exploratorii au ajuns la minus 200 m, adâncime deja cartată. Asta înseamnă, de fapt, omologarea recordului de adâncime, deținut până acum de Avenul din Poiana Gropii, cu minus 236 m. „Este una dintre cele mai frumoase peșteri pe care le-am văzut în 20 de ani de speologie. Am coborât 200 de m în stâncă vie, este un aven curat și încă activ, are un râu subteran, am dat de o sală imensă, incredibil de spectaculoasă, trăiesc
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
a coborât în nou descoperita formațiune carstică, va face onorurile de maestru. Tot în acest an, Speotimiș a bătut și recordul de joncțiune în Banat. Speoînceputuri La 26 aprilie 1920, fostul explorator al Antarcticii, Emil Racoviță, atras apoi de lumea peșterilor, înființează la Cluj-Napoca primul institut de speologie din lume. Astfel, noua știință, pentru care se făcuseră la nivel mondial descoperiri, explorări și cercetări, capătă un statut oficial, iar Cluj-Napoca devine centrul internațional al cercetărilor de biospeologie. Dar peșterile românești au
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
de lumea peșterilor, înființează la Cluj-Napoca primul institut de speologie din lume. Astfel, noua știință, pentru care se făcuseră la nivel mondial descoperiri, explorări și cercetări, capătă un statut oficial, iar Cluj-Napoca devine centrul internațional al cercetărilor de biospeologie. Dar peșterile românești au început să fie menționate încă din secolul al XVII-lea, literatura speologică și geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peștera Veterani (Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
și cercetări, capătă un statut oficial, iar Cluj-Napoca devine centrul internațional al cercetărilor de biospeologie. Dar peșterile românești au început să fie menționate încă din secolul al XVII-lea, literatura speologică și geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peștera Veterani (Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
al XVII-lea, literatura speologică și geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peștera Veterani (Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră importantă atunci pe plan european, Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului) depășește, în 1932, lungimea de 4 km explorați (sursa: Clubul de speologie Emil Racoviță București
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră importantă atunci pe plan european, Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului) depășește, în 1932, lungimea de 4 km explorați (sursa: Clubul de speologie Emil Racoviță București). Anul viitor, primul club de speologie din Timișoara, Speotimiș, va sărbători 30 de ani de existență.
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
de flăcări în 1932, scăpând din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus și chiliile din vale. Întregul ansamblu a fost refăcut în 1933, în jurul mănăstirii păstrându-se numeroase chilii săpate în piatră, iar în incinta ei se află două peșteri unde pustnicii se izolau de lume. Biserica nouă sau Biserica cea mare a fost ridicată între anii 1897-1901 de însuși Gherasim Timus, având hramul Schimbarea la Față. Biserica are două niveluri, la fiecare etaj fiind o biserică în care se ține slujba
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]