243 matches
-
Fabaceae și este înrudit cu molotrul albastru (Trigonella melilotus-coerulea). Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor. Tulpina este de 40-70 cm înălțime, cilindrică, fistuloasă. Frunzele ovale sunt asemănătoare trifoiului, au aprox. 2 cm lungime și sunt grupate câte trei pe pețiol. ul înflorește din mai până în iunie. Florile sunt mici, alb-gălbui și la bază violet, și sunt poziționate la subțioara frunzelor. Din flori se dezvoltă păstăi subțiri, lungi de 10 cm. Acestea conțin semințe dure, dreptunghiulare sau rombice, de culoare galben-maronie
Schinduf () [Corola-website/Science/307347_a_308676]
-
se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două luni. Înmulțirea prin butași de frunze se face tăind frunzele cu pețiol de 1-2 cm și se pun la înrădăcinat în substrat încălzit (21-22 °C) format din turbă ți perlit sau turbă și nisip în proporție de 1:1. Înrădăcinarea se produce în circa 21 zile. Înmulțirea prin semințe se practică mai
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
colorată verde închis pe partea superioară și puternic scămoasă pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu o așezare a boabelor rară care prezintă de cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
rădăcinile sale comestibile sau întâlnită frecvent ca buruiană. le este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălțime. Are frunze mari, alternate, frunzele bazale care apar în primul an de vegetație, triunghiulare, ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară. Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate în calatidii globulare, care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi și flexibili care în funcție de desime dau un aspect de pâslos (acoperind în totalitate organul respectiv, iar culoarea acestuia nu se mai poate distinge), pufos (când perii sunt lungi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rari, dând aspectul unei pânze de păianjen); scurți sau erecți, care pot fi rigizi, aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate prezenta umflături sub formă de bășici sau urme de “lovituri de ciocan” (Grasă de Cotnari) etc. 2. Lăstarii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în treimea superioară, iar zona de observații este între nervurile principale și secundare Ondularea poate fi absentă, numai în zona pețiolului sau generalizată. 4.10. Profilul limbului (cod OIV 074; UPOV 34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește prin media măsurătorilor efectuate la pețiolurile a șase frunze situate deasupra strugurelui în treimea medie a lăstarului. 4.29. Lungimea pețiolului în raport cu nervura mediană (cod OIV 093; UPOV 30; IBPRG 6.1.41.) se stabilește prin măsurători iar valoarea raportului reprezintă scara de interpretare a datelor obținute. Pentru frunza adultă cele trei organisme internaționale OIV, UPOV și IBPRG, propun un nou
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59; IBPRG 6.2.6.) este determinată de modul de așezarea boabelor pe ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu doi și s-a notat cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în linie dreaptă de la punctul pețiolar până la extremitatea lui, notată cu Lp; lungimea nervurilor N1, N2, N3, N4, de asemenea, măsurate în linie dreaptă de la punctul lor de inserție până în vârful mucronilor; mărimea unghiurilor dintre nervuri, notate astfel: a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
N3 și c - între N3 și N4. În urma măsurătorilor efectuate se stabilesc următoarele valori ampelometrice: raporturile dintre lungimea nervurilor N1/N2; N1/N3; N3/N4; raportul dintre lungimea și lățimea frunzei Lf/lf; raportul dintre lungimea frunzei și cea a pețiolului Lf/Lp; suma unghiurilor a + b. Autorul acestei metode susține că ea nu este completă și nu poate fi considerată ca un mijloc sigur de descriere a soiurilor, putând doar să completeze prezentarea lui prin valori numerice. Neajunsul acestei prezentări
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
jugali (un singur premolar și 4 premolari pe fiecare arcadă dentară), care sunt separați de un spațiu gol mare - diastemă (o trăsătură caracteristică mamiferelor erbivore). Incisivii sunt folosiți pentru apucarea frunzelor, care sunt pasate premolarilor pentru a fi rupte de pețiol înainte de a fi date molarilor cu margini înalte pentru a fi mărunțite în bucăți mici. Koala pot, de asemenea, să păstreze hrana în sacii bucali înainte de a fi gata de mestecat. Molarii parțial tociți ai exemplarelor de vârstă mijlocie sunt
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
din punct de vedere genetic, ideal pentru mecanizare. Astfel de varietăți au existat Încă din anii '20, când Henry Wallace și-a unit forțele cu un producător de echipament de recoltare, pentru a-și cultiva noul soi de porumb cu pețiolul știuletelui rezistent. Astfel, s-a născut o Întreagă știință a creșterii plantelor, numită „fitoinginerie” și menită să adapteze mediul natural la procesarea mecanizată. „Mașinile nu sunt făcute pentru a aduna recolta”, scriau cei doi inventatori ai fitoingineriei. „De fapt, culturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
lungime și este lipsită de aripi. Masculul are 1,49 - 1,54 mm lungime și prezintă senzori pe articolele III, IV și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care rod un canal până la limbul foliar. O singură larvă poate ataca mai multe frunze de pe aceeași plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii făcute în tulpini sau pețiolul frunzelor. Dezvoltarea larvară durează 20 - 40 zile. Larvele complet
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar larvele care apar, se dezvoltă în galerii făcute în tulpini sau pețiolul frunzelor. Dezvoltarea larvară durează 20 - 40 zile. Larvele complet dezvoltate, părăsesc plantele gazdă și pătrund în sol la 45 cm adâncime, unde își confecționează o celulă de pământ, în care se transformă în pupă. În luna iulie apar noii adulți
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]