344 matches
-
mare din sticla de cognac de alături) O tânără ființă feminină... o bucată râvnită de carne omenească... un refuz cât viața de lung... o permanentă și plină de reproșuri curățire a gunoiului, ura față de oameni, stăpânul oamenilor, o preacurvită fără pețitor... un fanatism anorganic. Tot ce a fost de valoare s-a sinucis destul de repede. Toate posibilitățile iscusite nu mai au timp să se lase descoperite, să-mi ofere ajutorul, să împlinească cu mine o imposibilitate. (Mai trage un gât din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii, al plenitudinii firii și al iubirii (cf. Povestirile din Canterbury). Vulturița, personajul principal în această alegorie, trebuie să-și aleagă perechea, pețitorii sunt trei vulturi care primesc sfaturi de la celelalte păsări în legătură cu tainele dragostei, dar în final va decide să nu opteze pentru niciun candidat, deoarece nu este hotărâtă. Întrunirea păsărilor seamănă cu un spectacol atent regizat, acest fin amor respectă reguli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
auzit dezbătute de el. Ai fi zis că era vorba de-o adevărată inițiere În mistere, pentru că nu aducea În sprijinul spuselor sale nici un argument, nici o dovadă.” 1 23. L-am Întrebat pe Demetrios: „Cum sună acele versuri În care pețitorii șPenelopeiț admiră felul În care Odiseu mânuiește arcul?”. (D) Demetrios mi le reaminti și atunci eu continuai: - „Am dorința să spun și eu la fel despre acest străin că: «Omul este un bun cunoscător și un viclean cumătru»2 când
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fată va visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-l visa pe ursitul lor. Pentru a afla din ce parte vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuit aveau loc activități gospodărești dintre cele mai diverse, aceasta servind și de dormitor. În casele cu două camere și tindă centrală (sală), o parte dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii, al plenitudinii firii și al iubirii (cf. Povestirile din Canterbury). Vulturița, personajul principal în această alegorie, trebuie să-și aleagă perechea, pețitorii sunt trei vulturi care primesc sfaturi de la celelalte păsări în legătură cu tainele dragostei, dar în final va decide să nu opteze pentru niciun candidat, deoarece nu este hotărâtă. Întrunirea păsărilor seamănă cu un spectacol atent regizat, acest fin amor respectă reguli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cel negru că mura, des că peria și lung că un șarpe, buzelor ei cele roșii că zmeura și umede că floarea stropita de roua. Nici n-apucase să împlinească șaisprezece ani și se și găsi împresurata de pâlcuri de pețitori, care de care mai frumoși, care de care mai bogați." (p. 370) constituie un paradox deoarece titlul social "baroneasă" implică o experiență abducțială bazată pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei", prin folosirea dublului genitiv
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare și merg la o fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
O împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur și născu o fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei doi umeri.""148 În imaginarul tradițional, legătura ontologică dintre ființa umană și ființa universală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lau într-o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai o scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe dracu’. Să nu bagi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ajungă vîrsta acelui bătrîn. în unele localități se obișnuiește aceasta pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se va puteamăcar să fie deopotrivă“. Dezechilibrul este acceptat doar atunci când vine din partea bărbatului ceea ce se întâmplă deseori în realitate, diferențele prea mari sunt sancționate atât de pravile, cât și de societate. La 16 ani o fată primește deja pețitori și se poate chiar căsători. Depășirea acestei vârste aduce din nou intervenția Bisericii care cere părinților să-și păzească fetele și să le mărite la timp. Atunci când, în cazul unui proces de seducție, se con stată că vârsta unei fete
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea alianței, și în ceea ce privește cinstea celor doi. El își asumă responsabilitatea acestei relații, ginerii și socrii neezitând să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
facă cum va ști „că dumnealor nu se bagă nici pă bine, nici pă rău“. Abia căsătoria încheiată, stăpâna îl avertizează că Sofica n-ar fi femeie de casă, deoarece alți doi bărbați au fugit de ea tocmai în Moldova. Pețitorul își continuă drumul început prin cununarea tinerilor, în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe lângă acesta să accepte ca ginere pe cumnatul său, fiul dumneaei Ilinca Bucșăneasca. Tinerii provin din rândul boierilor, familiile se află în același județ, se cunosc, au informații de spre prestigiul, averea și onoarea fiecăruia. Tatăl acceptă propunerea făcută de pețitor și după prima învoială se înțeleg asupra dotei. Ia mandi ia foaia de zestre, ca semn al acor du lui încheiat, și o transmite soacrei sale. logodna este în acest caz o afacere a părinților, glasul tinerilor nu apare, părerea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o mamă foarte autoritară care nu lasă să-i scape nimic din mână? Cum documentul nu spune nimic despre defectele fizice sau mentale ale lui Dumitrache, cea de-a doua supoziție pare mai aproape de adevăr. Dumitrache, însoțit de cumnatul și pețitorul lui, s-au prezentat la casa lui Rusin Caragic unde are loc „înfățișarea și vederea tinerilor“. După o primă vedere se pare că cei doi s-au plăcut, cel puțin așa spune documentul, întrucât primirea și învoiala s-au făcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apoi, să ajungă la iubita sa, Elena, fiica vecinului de moșie pomenit deja. Neagu organizează o partidă de vânătoare, în timpul căreia, dintr-un accident în care se topesc, anapoda, răul hazard și orgoliul cinegetic masculin, fata moare împușcată chiar de pețitorul ei. Supus unui proces răsunător, eroul este condamnat la zece ani de temniță, din care nu ispășește decât puțin, fiindcă domnitorul îi acordă o grațiere. Ieșit, astfel, din pușcărie, boierul trece prin mai multe întâmplări stranii. Una dintre acestea este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]