545 matches
-
poate de nefericită. La genitiv plural, curriculum ia forma curriculÄrum. Prin urmare, când vorbim sau scriem despre componentele mai multor curricóla ar fi mai bine să nu folosim această exprimare, ci locuțiunea elementa curriculÄrum. Dar exprimarea aceasta ar fi, iarăși, pedantă. Străbunii latini foloseau cuvântul acesta în două sensuri: denotativ și conotativ. Sensul denotativtc "Sensul denotativ" Sensul denotativ al lui curriculum este cel de „cursă”, „întrecere” - dar nu orice „cursă” sau „alergare”. Romanii subînțelegeau că este vorba de „curse de cai
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
impus. Aș fi putut să scriu „curriculumului”, cum am și făcut în alte lucrări ale mele; dar rezultatul nu ar fi fost mai bun decât genitivizarea corectă curriculi, care ar fi iritat și ar fi atras autorului acuza nemeritată de „pedant” (vezi și notele 5-7). 2. Vezi, în acest sens, lucrarea noastră Didactica Nova (2005) și studiul „The Tragic Obssesion of Universality in Education or from Paideia to Pansophia”, Contemporary Philosophy, vol. 2/2003. 3. Cu jenă trebuie să citez în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1956, au abandonat ziarele și au murit pentru a ocupa sediul radioul; în 1989 au lăsat la o parte radioul ca să intre în televiziune. Totuși există ziare și cărți la Budapesta, și chiar mai multe decît în 1848. Să fim pedanți. În sala de mese de la Elysée avem o secvență sincronică a mediasferei noastre europene, și pe străzile Budapestei, una diacronică. În termeni cantitativi, Gutenberg nu încetează să adîncească prăpastia în favoarea sa. Fiecare știe că audiovizualul este un iceberg ale cărui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
consideram că e sfârșitul lumii atunci când întrerupeam șirul de cinciuri cu vreun patru nefericit. Era o lecție despre planete, sistem solar, pământ și lună. Citisem o dată acasă totul și avusesem impresia că știu. Profesorul de geografie, domnul Tănăsescu, un domn pedant și tobă de carte, exasperat de neștiința câtorva dintre elevii din clasa noastră, pe care-i ascultase strigând catalogul, m-a scos la tablă pe mine. Era liniștit, convins că o să fiu la înălțime, ca în atâtea rânduri, și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a evitat. Mă roagă să stau de vorbă cu dânsa... să-mi fac timp. Sigur, îmi fac timp, este două noaptea, dar mie mi-a plăcut și îmi place "să stau de vorbă" cu bolnavii. "A sta de vorbă", în afara pedantelor recomandări (care mai de care mai artificială) a sta de vorbă rămâne partea esențială a meseriei noastre care este o specialitate "sonoră". Așa cum chirurgul este legat de bolnav prin actul operator (simplific puțin, știu), tot astfel meșterul psihiatru trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a-l schingiui. Așadar, "bere și mici", maxima răsplată la care poți aspira într-o zi de vară, ca astăzi. "Beri și mici", distracția națională, trivială, vulgară, odioasă, dar naturală, fără fițe, fără mofturi, un adevărat "flit" pentru snobi și pedanți, o regăsire a naturalului primitiv. * Descoperim în drum spre hotel o terasă improvizată, câteva dale de beton, câteva mese și bănci cioplite rudimentar din trunchiuri de brazi centenari. Numai o masă este ocupată de un grup de pădurari care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
idiom din acelea pe care le folosea cum îi trecea prin cap. Parfumată totdeauna cu un parfum foarte rafinat, care mirosea a mere, pe care îl primea de la Paris, și despre care știam că este foarte scump, foarte elegantă, chiar pedantă în îmbrăcăminte, tiotia Nadia nu ar fi cumpărat pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător (dar le citea cu interes împrumutându-le), iar pentru cărțile de literatură avea un dispreț superior. "Mai lăsați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Pentru ei era o artă muribundă, care le amintea că bunicii lor intonau asemenea sunete lungi și monotone, pe care ei, copii fiind, le găseau groaie și triste. Mă priveau ca pe un amator de piese de muzeu, prețioase și pedante, fără legătură cu viața lor. De ce nu mă duc la kabuki, mă Întrebau, unde obișnuiesc să meargă mai toți turiștii? Mergeam și la kabuki și Îi apreciam foarte mult teatralitatea și inventivitatea infinită, dar În magia și transcendența Nô-ului găseam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dar el lucra la Institutul Călinescu și, oricum, avea să colaboreze frecvent la România literară, până la moartea sa prematură, întâmplată în 1975. În redacție Ion Caraion s-a ocupat, împreună cu Marcel Mihalaș, de rubricile de literatură străină, meticulos, punctual, chiar pedant în alcătuirea sumarelor de pagini, a căror reprezentare vizuală o am vie în minte și azi, astfel cum le așternea cu scrisul său miniatural-caligrafic, încheind perfect conturul literelor subțiri. Era prietenos cu mai tinerii săi colegi, destins în mijlocul lor, chiar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sen ti mentelor la modă, năvălindu-ne (fără radio) peste granițele strâmte ale țării, peste cenzura dascălilor pedanți și a părinților Îngrijorați de viitoarea carieră a tinerelor și zănatecelor lor vlăstare. Eram toți niște puiandri de „cetățeni ai lumii“, animați de vaste curiozități și dorinți de a cunoaște; superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm În brațe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le-am făcut o teză despre romantismul francez În care citam, ca pe un Înaintaș, pe Aloysius Bertrand, cu poemele lui În proză despre care, bineînțeles, onorata comisie nici că auzise; la fel cum maestrul nostru de muzică, harnicul și pedantul Ion Costescu, mă amenința cu repetenția atunci când neglijam (spre paguba mea de astăzi) plicticoasele sale solfegii, fredonând, În schimb, prin clasă din Beethoven, Wagner sau César Franck, motiv de notă proastă și corijență la muzică. Tot cam prin aceeași vreme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Maiorescu și toți convorbiriștii atotputer nici pe atunci În Universitate. Îmi spunea la un examen al meu mult Întârziat: — Bine, bine, văd c-ai Înțeles teoriile mele asupra „știin ței poeziei“, dar spune-mi-le, te rog, În formele mele pedante. — Imposibil, domnule profesor, imposibil! și vă rog să mă cre deți că am venit aci numai de gura nevesti mii, care vrea să mă vadă neapărat licențiat În Litere, căci altfel nu mă prin deați pe-aci! Cum să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i cuprinde pe câțiva dintre scriitorii cei mai remarcabili ai epocii actuale”. Întreruptă la vârsta când se elaborează marile sinteze, marginalizată și relegată îngustului cerc al „specialiștilor”, plasată la capitolul „istoria literară universitară”, capitol apăsat de prejudecata aridității solemne și pedante, concurată masiv de baroca, exuberanta, seducătoarea Istorie... a lui Călinescu, minimalizată sau ocultată de călinescofilii à outrance și (re)editată târziu, opera impunătoare și modernă a lui P. nu s-a bucurat de influența pe care o merita. Istoricul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
de la început că lucrarea de față nu prezintă caracteristicile unui studiu perfect articulat pe șabloanele academice ale elaboratului științific clasic. Fără a minimaliza importanța metodologiilor, precizăm totuși că nu ne-am cramponat pe rigoarea acestora, nu am insistat în conceptualizări pedante, nu ne-am aventurat în complexitatea exegezelor istoriografice și nici nu ne-am pierdut timpul cu exhaustive inventarieri bibliografice. Am evitat deliberat problemele respective care, mai ales în cazul istoriei evreilor, trimit cercetătorul pe un teren plin de capcane, ambiguități
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
alături de care primea expresiile de compasiune ale vizitatorilor, cu o teatralitate ce făcea să se risipească în pur rit social, în convenții rigide, faldurile cețoase ale durerii); cu fumuri aristocratice, înveșmântat pururea ca de nuntă sau înmormântare, ceremonios, amabil și pedant, parcă totdeauna primindu-te sau despărțindu-se de tine pe treptele castelului existând doar în imaginația lui fixă și vană, puștiul fiind copie fidelă a părintelui său, ce-l produsese parcă în laborator, prin sciziparitate; avea ambiții creatoare pe cât de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tiparele clasicismului, de o viziune care țintește nu individualul, ci categorialul, nu abaterile de la normă, ci ilustrările ei fidele. Aptitudinea textelor literare de a sintetiza tabloul social devine astfel cu atât mai frapantă. V-a plictisit cumva acest joc nițel pedant? Putem oricând născoci altul mai vesel! 14 „Frumusețea metaforei începe - spune Ortega y Gasset - acolo unde sfârșește adevărul ei.“ Timp de aproape un secol, gândirea sociologică românească s-a hrănit consecvent dintr-o metaforă: nu ne-am schimbat decât veșmintele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cerdac și tribună urmează, poate, să mai medităm; valoarea pedagogică a metodei rămâne însă nezdruncinată 1. Printre adepții ei, în afara cadrului publicistic, îl găsim și pe Anton Pann, multe titluri din Povestea vorbii (1847) fiind formulate în „partidă dublă“: „Despre pedanți sau copilăroși“, „Despre virtute (faptă bună)“, „Despre vițiuri sau fapte rele și hoții“, „Despre amor sau dragoste și ură“, „Despre vizite sau cercetări“, „Despre conversații sau petreceri și glume“, „Despre amicie sau prietenie“, „Despre ipocrisie sau fățărnicie“... Să observăm în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sau fățărnicie“... Să observăm în treacăt că una din aceste glose - „Despre amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-a dreptul eronată: „Despre pedanți sau copilăroși“; Anton Pann își închipuia de bună seamă că vorba pedant ar deriva din grecescul pai~j, paidÒj „copil“. Cine ar putea spune că această etimologie fantezistă nu cuprinde totuși o fărâmă de adevăr? Pedantismul, mai totdeauna, are și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-a dreptul eronată: „Despre pedanți sau copilăroși“; Anton Pann își închipuia de bună seamă că vorba pedant ar deriva din grecescul pai~j, paidÒj „copil“. Cine ar putea spune că această etimologie fantezistă nu cuprinde totuși o fărâmă de adevăr? Pedantismul, mai totdeauna, are și o latură puerilă, tradusă într-un consum deviat al energiei: „Povestea ăluia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
valorilor. Sună cam tare, e adevărat ; tot adevărat este că un asemenea punct de vedere exprima o extremă relaxare a moravurilor, dar, dacă ne gândim bine și fără preconcepții, el e perfect întemeiat. Separația (și alternativa) pe care o fac pedanții între plăcerile „spiritului” și cele al „trupului”, pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de lene a minții. Că e nesinceră, e sigur : afară de cazuri de funciară nesimțire sau de infirmitate, orice om normal, pe față sau în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și amuzantă e și grafia în pagină) e a unui spirit fantasc și funciarmente bine dispus. Buna dispoziție e la Craig nu numai o trăsătură de caracter, ci și o filozofie. Filozofie mult mai profundă decât își închipuie posacii și pedanții, care disprețuiesc tot ce sunt incapabili să înțeleagă, adică aproape tot ce e uman, deci și dragostea, și durerea, și sacrificiul, și lacrimile, și veselia ; în consecință, și arta, în care nu sunt în stare să vadă decât lecții. Above
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spiritelor. Nu a valorii, nu a însemnătății, ci pur și simplu a calității omenesc-intelectuale, a disponibilității comprehensive, a francheței (în toate accepțiile termenului). Respingerea lui Montaigne, opacitatea față de spiritul său, e un fenomen de regulă întâlnit în rândurile posacilor și pedanților suspomeniți. Aceștia ̀ nțeleg cultura ca școală, cum e în principiu normal, dar o înțeleg ca una de corecție, în vreme ce pentru montaignieni cultura e o grădină (nu mai puțin și o școală, firește, cum nu ? dar una în bună măsură
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dragostea, după cum tot epiderma vădește inserția timpului și a morții în ființa noastră. Geniul comic nu se reduce la zeflemea, dar o implică, după cum implică și cele mai facile resorturi declanșatoare de râs. Una din cele mai insipide preferințe ale pedanților și „delicaților” este așa-numita comedie nobilă, sau serioasă, la care nu se râde, ci doar se zâmbește. Marele comic, al lui Aristofan, al lui Rabelais, al lui Molière, se întemeiază pe farsa populară (pe „fondul sănătos și adânc” de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
amețitoare ascensiune din treaptă-n treaptă până la cea supremă a Spiritului Absolut. Oricum, o teorie estetică își are rostul numai într-un sistem de filozofie generală. Dar un „sistem de estetică”, dat ca atare, nu e decât o vană și pedantă speculație (ca și „teoria literaturii” de altfel, care proliferează sufocant în zilele noastre). Critica, literară și de artă, este însă o disciplină necesară și creatoare. Filozofia culturii, care implică firește și arta, are sens ca ramură a antropologiei și poate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a antropologiei și poate fi ca atare de mare seducție și interes, dar o „filozofie a artei” ca disciplină specială nu se poate constitui (și nu ar avea, în tot cazul, decât un regim subaltern). Am făcut această digresiune destul de pedantă la rândul ei, de fapt foarte aproximativă, pentru a-l apăra pe Andrei Pleșu și de eventualul risc de a fi socotit „estetician” (nici nu prea știu dacă acest termen e sau nu sinonim cu cel de „filozof al artei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]