230 matches
-
mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis, specii care alcătuiesc etajul superior al vegetației. Etajul inferior, bine reprezentat, este alcătuit din Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Scorzonera parviflora, Plantago maritima. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: specii edificatoare precum: Puccinellia limosa
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, după caz. Articolul 37 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta schemă. Anexa 2 la schemă Listele speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri *Font 9* - Stejar pedunculat (Quercus robur) │ - Salcie albă (Salix alba) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │ - Salcie căprească (Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 iulie 2016 Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
canina) - Pațachină (Rhamnus frangula) │ │- Călin (Viburnum opulus) │- Jneapăn (Pinus mugo) - Liliac (Syringa vulgaris) │- Vișin (Prunus cerasus) │ │- Cătină albă (Hippophae rhamnoides) Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri, │ │ pentru realizarea de perdele forestiere de protecție - Stejar pedunculat (Quercus robur) │- Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │- Oțetarul roșu ( Rhus typhina) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) - Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Cer (Quercus cerris) │- Jugastru (Acer campestre) - Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) │- Liliacul (Syringa vulgaris) │ │- Tei argintiu (Tilia
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 iulie 2016 Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Acer monspessulanum* 046: Quercus dex* 003: Acer opalus 047: Quercus macrolepis (Q. aegilops) 004: Acer platanoides 048: Quercus petraea* 005: Acer pseudoplatanus* 049: Quercus pubescens* 006: Alnus cordata* 050: Quercus pyrenaica (Q. roza)* 007: Alnus glutinosa* 051: Quercus robur (Q pedunculata)* 008: Alnus incana 052: Quercus rotundifolia* 009: Alnus viridis 053: Quercus rubra* 010: Betula pendula* 054: Quercus suber* 011: Betula pubescens* 055: Quercus trojana 012: Buxus sempervirens 056: Robinia pseudoacacia* 013 Carpinus betulus* 057: Salix alba 014: Carpinus orientalis 058
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
decidua Mill. - kg", la rubrica corespunzătoare Franței, numărul "300" se înlocuiește cu "315"; 13. în coloana intitulată "Pinus nigra Arnold", liniuțele corespunzătoare Franței se înlocuiesc cu "20" la kg, respectiv cu "BG (Kunstendil)" la proveniență; 14. în coloana intitulată "Quercus pedunculata Ehrh.", liniuțele corespunzătoare Irlandei se înlocuiesc cu "3 000" la kg, respectiv cu "EC (IRL/OEP)" la proveniență; 15. în coloana intitulată "Quercus sessiliflora Sal. - kg", la rubrica corespunzătoare Danemarcei, numărul "113 000" se înlocuiește cu "142 000"; 16. în
jrc5573as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90743_a_91530]
-
ÎI - BIJLAGE ÎI - ANEXO ÎI -LIITE ÎI - BILAGA ÎI - ANEXĂ ÎI Especies Estado miembro kg Arter Medlemsstat Arten Mitgliedstaat Species Member State Espèces État membre Specie Stato membro Soorten Lid-Staat Espécies Estado-membro Lajit Jäsenmaa Arter Medlemstaat Specia Statul membru Quercus pedunculata Ehrh. A 3 000 D 30 000 Quercus sessiliflora Sal. A 2 000 D 60 000 ANEXO III - BILAG III - ANHANG III - ΠΑΡΑΡΤΗΜΑ III - ANNEX III - ANNEXE III - ALLEGATO III - BIJLAGE III - ANEXO III -LIITE III - BILAGA III - ANEXĂ ÎI
jrc2972as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88127_a_88914]
-
III - BIJLAGE III - ANEXO III -LIITE III - BILAGA III - ANEXĂ ÎI Especies Estado miembro kg Arter Medlemsstat Arten Mitgliedstaat Species Member State Espèces État membre Specie Stato membro Soorten Lid-Staat Espécies Estado-membro Lajit Jäsenmaa Arter Medlemstaat Specia Statul membru Quercus pedunculata Ehrh. UK 5 000 Quercus sessiliflora Sal. UK 5 000 1 JO 125, 11.07.1966, p. 2326/66. 2 JO L 87, 17.04.1971, p. 14.
jrc2972as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88127_a_88914]
-
OEP), US (California, Oregon, Washington)" pentru proveniență. 6. În coloana "Larix decidua Mill.", mențiunea de proveniență corespunzătoare Franței "CZ (Sudeten), CZ and SK (origin Polish)" se înlocuiește cu "CZ (Sudeten), SK (Sudeten) and PL (central Poland)". 7. În coloana "Quercus pedunculata Ehrh.", liniuțele care se referă la Franța se înlocuiesc cu "1 500" pentru kilograme și respectiv "EC (F/OEP)" pentru proveniență. 8. În coloana "Quercus sessiliflora Sal.", liniuțele care se referă la Franța se înlocuiesc cu "5 200" pentru kilograme
jrc5472as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90642_a_91429]
-
EC (I/OEP) L - - - - NL - - - - A 110 CZ, HU, PL, SI 1 800 CZ, HR, HU, PL, RO, SI, SK P 10 EC (P/OEP) 4 000 EC (P/OEP) UK 225 EC (UK/OEP) 500 EC (UK/OEP) Quercus pedunculata Ehrh. Quercus sessiliflora Sal. Estado miembro kg Procedencia kg Procedencia Medlemdstaat Oprindelse Oprindelse Mitgliedstaat Herkunft Herkunft Statul membru Proveniență Proveniență État membre Provenance Provenance Stato membro Provenienza Provenienza Lidstaat Herkomst Herkomst Estado-Membro Proveniência Proveniência Jäsenmaa Alue Alue Medlemsstat Härkomst Härkomst
jrc5043as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90211_a_90998]
-
LIITE III - BILAGA III Especies Estado miembro kg Procedencia Arter Medlemdstaat Oprindelse Arten Mitgliedstaat Herkunft Specia Statul membru Proveniență Espèces État membre Provenance Specie Stato membro Provenienza Soorten Lidstaat Herkomst Espécies Estado-Membro Proveniência Lajit Jäsenmaa Alue Arter Medlemsstat Härkomst Quercus pedunculata Ehrh. D 40 000 EC (D/OEP) Quercus pedunculata Ehrh. UK 10 000 EC (UK/OEP) Quercus sessiliflora Sal. D 60 000 EC (D/OEP) Quercus sessiliflora Sal. UK 10 000 EC (UK/OEP) 1 JO 125, 11.07.1966
jrc5043as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90211_a_90998]
-
Arter Medlemdstaat Oprindelse Arten Mitgliedstaat Herkunft Specia Statul membru Proveniență Espèces État membre Provenance Specie Stato membro Provenienza Soorten Lidstaat Herkomst Espécies Estado-Membro Proveniência Lajit Jäsenmaa Alue Arter Medlemsstat Härkomst Quercus pedunculata Ehrh. D 40 000 EC (D/OEP) Quercus pedunculata Ehrh. UK 10 000 EC (UK/OEP) Quercus sessiliflora Sal. D 60 000 EC (D/OEP) Quercus sessiliflora Sal. UK 10 000 EC (UK/OEP) 1 JO 125, 11.07.1966, p. 2326/66. 2 JO L 87, 17.04
jrc5043as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90211_a_90998]
-
sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae rhamnoides (cătina) - muguri - Juniperus comunis, Juniperus sabina (ienupăr) - lăstari, semințe - Morus nigra (dud negru) - muguri - Populus nigra (plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus robur, Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influentelor
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepa secundară.
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteza de peste 80 de km/h. Presiunea atmosferică este de 748,2 mmHg. Vegetația de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietați de stejar și gorun. Pădurea permitea dezvoltarea unui strat de arbuști, ca și a unei bogate varietăți mărunte de vegetație. Fauna a fost inițial a unei păduri de câmpie. Pe măsura dezvoltării așezării, animalele sălbatice
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mici pe porțiunea aparținând văii Lonei. Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
răspîndire. Amenții masculi sunt lacși și penduli. Fiecare floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]