185 matches
-
Ribera Roviro, Barcelona, 1928; ed. (Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și I. Vion, București, 1930; Peisagii iberice, București, 1930; Icoane dunărene, pref. Ion Simionescu, București, 1933; Abisinia, pref. Radu D. Rosetti, București, 1935; ed. (Viaje a través de la Etiopia de hoy), Barcelona, 1935; Spania de azi, pref. autorului, București, 1936; ed. 2 (Spania), pref. Miguel de
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
În prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! (...). 96 Memoriile lui Vasile Ciurea, cuprinzând date despre activitatea sa culturală, despre oameni de seamă și Întâmplări din epocă, n-au văzut lumina tiparului. El a plecat În lumea umbrelor cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se schimbe data sărbătoririi și să se realizeze bustul „Gane”480 (al lui Vasiliu-Falti s-a pierdut). Voi trimite și din lucrările mele mai de seamă. Mă bucură, că s-a găsit măcar una din lucrările pictorului Băeșu. Ambele erau peisagii. Mi le dăduse pentruă tombolă, ca să adunăm bani să reparăm cât de cât liceul, care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
președ. Consiliului cult. artistic al Politehnicei. Întregul plen a fost de acord cu prezentarea fundamentată pe diapozitivele color de care am discutat. Eu am propus ca imediat după mata să se prezinte În cadrul aceleiași manifestări, un ciclu de fotografii artistice (peisagii, natură statică plastică și decoruri florale), de către un prieten local al meu, dr. Cheptea Pavel (tot moldovean), lector la Inst. de Arte Plastice 699 „ștefan cel Mare” din parcul Sucevei, a fost mutat la Liceul „ștefan cel Mare” din Câmpulung-Moldovenesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mă opresc/ Stau și totuși mă gândesc..." ( Elena-Daniela Sivriu, Târgoviște) * Ce e lumea, ce este geniul? Pentru a le defini, adolescentul sensibil ce n-ar putea respira fără să se gândească la ele, strânge în sine cu ardoare imagini, elemente, peisagii și stări fragile sortite pieirii, dar care, o clipă, căci atât durează iluzia de a se fi decis la un singur răspuns, trăiește ca un învingător. Apoi totul se rarefiază iar, pe pagina de jurnal neîncăpătoare apar propuneri noi și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată pentru pian și vioară, opus 32 (1944), București, 1947; Două piese pentru clarinet și pian, opus 39 (1946), calme, vif et joyeux; • Pastorală pentru oboi și pian, opus 67 (1952); • Peisagiu pentru clarinet și pian opus 74 (1953); • Nocturnă pentru corn și pian (1953); Trei piese pentru violă și pian, opus 95 (1961), pastorale, moto perpetuo, coral; Trei piese pentru vioară și pian, opus 96 (1961); Două piese pentru violoncel și
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Haarlem activează numeroși pictori inovatori, care se consacră peisagisticii și naturilor moarte. Ei dezvolta stilul realist al narațiunii, care va caracteriza și portretele de grup. Franș Hals, de pildă, în prezentarea ofițerilor gărzilor civile sau evenimentelor familiale, le încadrează în peisagii și așază pe mesele de banchet minunate naturi moarte. Obiectul principal al interesului lui Hals l-au reprezentat întotdeauna oamenii, iar granița dintre portret și scenele de viață în pictură lui este destul de mobilă. Pe de o parte, personajele din
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
de pictură religioasă. În cadrul „Expozițiunii etnografice și istorice-culturale aranjate în Sibiu la 19 august — 14 septembrie n. 1905 cu ocaziunea inaugurării Muzeului Asociațiunii pentru literatura română si cultura poporului român”, au fost expuse și 11 tablouri pictate de Alexandru Henția (peisagii, vederi, portrete și studii). A pictat împreună cu tatăl său biserica din Alexandria. În perioada 1915 - 1920 a pictat biserica cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel” din Călimănești, în stil neobizantin, cu predominanța culorii galbene, și a refăcut pictura murală
Alexandru Henția () [Corola-website/Science/337507_a_338836]
-
vrăjmași! cu mult sânge de-al lor vom spurca pământul!”", pentru ca dialogul să continue o perioadă în acest ton până când autorul intervine și-și notează impresiile în limba lui cultă: "„Cai și oameni coborau obosiți prin întinsa melancolie a acestui peisagiu auriu de primăvară”". Recenziile critice contemporane la adresa romanului au fost în general favorabile (precum cele ale lui Gheorghe Bogdan-Duică Ion Scurtu și Garabet Ibrăileanu), dar au existat și opinii contrare (precum cea a lui H. Sanielevici). Majoritatea criticilor literari au
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
liric al scrierii provine, potrivit criticului Pompiliu Constantinescu, din evadarea permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor primare ale naturii și din simplificarea psihologiei la vizualitate. Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]