4,720 matches
-
prin cuvântul "Aliluia". Despre psalmul 111 se știe că a fost scris de un anonim din vremea lui Neemia. Un evreu sau chiar mai mulți din diaspora au scris psalmii intitulați " O cântare a treptelor", care se executau cu ocazia pelerinajului la Ierusalim. Acești psalmi sunt: 119-133. Scriși fiind în timpuri diferite și de către autori diferiți, toți acești psalmi au fost adunați în colecții succesive și pșstrați la templul sfant, unde erau cântați sau recitați în cultul zilnic ori la sărbători
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
care fac amintire. Psalmii treptelor sau cântarea treptelor (sir ha maalot) Cincisprezece psalmi, de la psalmul 119 la psalmul 133, poartă acest titlu. După cea mai verosimilă explicație, acești psalmi erau cântați de pelerinii iudei atunci când se apropiau de Ierusalim, ținta pelerinajului lor. Orașul sfânt este într-adevăr așezat pe un loc mai înalt al Țării Sfinte și anume în munții Iudeii, încât toți cei ce se îndreptau spre el spuneau obișnuit că "urcă la Ierusalim" (a se vedea: Matei 20, 18
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Național în aproape toate orașele mari din țară. Și de atunci în fiecare an la 15 ianuarie și 15 iunie comunitățile localităților noastre îl comemorează, depunând flori la statuile lui, organizându-se simpozioane pe teme din opera sa. Oare aceste pelerinaje de două ori pe an la statuile lui nu sunt o formă de pioșenie față de o personalitate ce merită să o numit Sfântul Literaturii Române !? Eminescu în acest răstimp a devenit în memoria noastră culturală un brand.Atât prin geniala
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
iar învierea nu era decât o nouă vrăjitorie a cuiva, probabil a ucenicilor. Vestea că Iisus înviase se răspândise însă deja prin oraș. Unii merseră la mormânt și văzură piatra răsturnată de la intrare și s-ar fi format un adevărat pelerinaj dacă n-ar fi apărut din nou soldații romani care prinzând de veste împrăștiau pe cei veniți acolo, deoarece ordinele date de procurator erau clare pentru Pesah. Iudeii nu se puteau aduna în vreun loc în afară de Templu sau sinagogi iar
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
CÂNTEC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Culorile franjurate peste cochilia unui timp absorbit de ape pe verticala nordului ridică țărmurile în picioare. Umbrele, care acoperă orologiile, sunt plecate în pelerinaj spre zodiile dintre solstiții. La vremea amiezilor, încătușate în viori sunetele se sparg în pereții de sticlă. Pe aici îmi erau pașii fără urme, între zile amenințate de drumurile-simbol, ca nisipurile detașate de ape, pe care se odihnește trupul iubirii
INTRAT ÎN CÂNTEC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Intrat_in_cantec_llelu_nicolae_valareanu_1331509795.html [Corola-blog/BlogPost/366322_a_367651]
-
slavă prin toate mijloacele. Dar, mai ales, a ne sensibiliza în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin vers, prin gama variată de iconografie, prin alte forme de devoțiune: pelerinaje la locuri sfinte, ore de adorație, opere de caritate, danii ș.a. Autorii poemelor de față își împărtășesc experiențele mistice, îl invocă pe Dumnezeu, fiecare în felul lui, cu bucuria dăruirii prinosului de iubire. Poemele-rugăciuni sunt grăitoare în acest sens. Desigur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
3 zile ( 6 iunie 9 iunie ). A doua sărbătoare curbam bairam se socotește adăugând 70 de zile la ziua de ramazan bairam (6 iunie - 70 zile, 5 august . 5 - 10 august). Sărbătoarea de curbam pe lângă rugăciuni, cuprindea și posibilitatea unui pelerinaj la Mecca . În general de aceste sărbători se făceau rugăciuni la geamie . Pentru a ține seama rugăciunilor făcute se foloseau mătăniile (un șirag cu 33 de mărgele ). Cele mai apreciate erau cele din chihlimbar. Era un lucru de mare cinste
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
vă spun/ mai luminat/ cum trec amintitor/ picături sonore/ prin ecoul ecourilor/ când crește de dincolo/ de întâia coroană/ aura totului/ izvorând universuri” (p. 233). Omul caută neîncetat adevărul. Inspirat de Psalmii Tretelor (119-133) rostiți de credincioșii din Vechiul Testament în pelerinaj la Templul de la Ierusalim, poetul ,,trezit în adevăr” (p. 239) privește spre cerul lui Dumnezeu, deținătorul Adevărului Suprem: ,, Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene/ care face-n Ceruri/ semne... Ah, cum ne mai/ oglindim/ ea în eu și
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) by http://revistaderecenzii.ro/dr-adriana-mihaela-macsut-n-n-negulescu-oglinda-misterelor-recenzie-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Țara Sfântă, te ,,molipsești’’ de dragostea pentru Iisus Hristos, sentiment pe care nu ți-l mai scoate nimeni din suflet. PELERIN LA MORMÂNTUL SFÂNT - PROFESORUL ANDONE MIHAI Gânduri și impresii de călătorie, exprimate de profesorul Mihai Andone din Roman, după pelerinajul în Țara Sfântă. Sunt oameni care într-adevăr n-au trăit degeaba, fiindcă lasă în urmă nu doar niște copii realizați. Printre ei este și d-l. profesor Andone Mihai din Roman. Profesor, scriitor, fost consilier municipal, președinte al unei
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
fost umbrită de lipsa tatălui, căzut la datorie aproape de Călărașii Basarabiei, dar i-a fost luminată de credință, datorită mamei. Poate prețuirea fără margini pentru părinți, poate norocul, poate credința, l-au ajutat în acest an prin două împliniri: un pelerinaj, și regăsirea tatălui. De fapt nu sunt doar două, sunt mai multe, pe care le va dezvălui mai jos. ,,O scurtă introducere: în acest an 2011, Dumnezeu mi-a hărăzit câteva lucruri foarte frumoase pentru mine, dar dincolo de ele, două
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
impresii, care se vor constitui în subiectul unei cărți, cumulate desigur, cu multe altele. Sper ca-n câteva luni de zile, cartea să vadă lumina tiparului. De departe, cel mai important eveniment al acestui an, a fost pentru mine călătoria, pelerinajul în Țara Sfântă, pentru că-mi doream să ajung în locurile prin care a călcat Mântuitorul Iisus Hristos, astfel reușind să-mi depășesc și teama de călătoria cu avionul; înainte așa-mi ziceam, de-o fi să mor, măcar să mor pe
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
în locurile prin care a călcat Mântuitorul Iisus Hristos, astfel reușind să-mi depășesc și teama de călătoria cu avionul; înainte așa-mi ziceam, de-o fi să mor, măcar să mor pe pământ... Vreau să dau culoare evenimentelor petrecute la pelerinajul în Țara Sfântă. Mi-am depășit teama, m-am simțit bine și la dus și la întors. Eu, nefiind preot, n-o să vorbesc despre dogma religioasă, voi atinge niște chestiuni de suprafață și niște impresii din această călătorie. Recunosc, sunt
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
a înviat. Așa cum spune apostolul Pavel, ,,dacă n-ar fi înviat Iisus Hristos, zadarnică ar fi fost credința noastră’’. Mântuitorul a înviat mai mulți oameni, printre care și pe Lazăr. Trebuie să-i amintesc pe cei care ne coordonau în timpul pelerinajului, în primul rând preotul Mihăiță Popovici, cel care a organizat deplasarea, apoi Cristian Văcaru - un preot catolic din Sabăoani care ne-a fost și ghid, care de nouă ani este la Ierusalim. Este un om cu o cultură enciclopedică impresionantă
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
nici un efort nu este prea mare pentru a ajunge în acele locuri. Dacă te duci măcar odată în Țara Sfântă, te ,,molipsești’’ de dragostea pentru Iisus Hristos, sentiment pe care nu ți-l mai scoate nimeni din suflet. Un asemnea pelerinaj este într-adevăr obositor, dar reconfortant. Acolo, parcă dai toată răutatea din tine, pentru că într-o doză mai mare sau mai mică, fiecare avem măcar un dram de răutate în noi. Acolo simți că-ți purifici corpul de toate păcatele
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
mâini de țăran, dimineți devreme, seri târzii, stări de bucurie, bucăți de dreptate, prime iubiri, nori de furtună, brațe de prieten, îngenuncheri de spovedanie, lepădări de răutate, întoarceri de fii risipitori, săruturi pe frunte, povești cu zâne, firimituri de anafură, pelerinaje la mănăstiri, gânduri de bine, sărituri în ajutor, extazuri de sfinți, gemete de bolnavi, suspine de bătrâni, orăcăieli de broaște, zumzete de albină, nechezaturi de cai, lătrături nocturne de câine, fâlfâituri de aripi în zbor, dangăte de clopot, framăte de
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1476782067.html [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă rămânea două - trei zile, sub supraveghere, până când i se făcea externarea. Toate babele din vecini au plecat în pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
una nube d'oro dal mare di mestizia”. În continuare este menționat (încrustat) numele instituției române care s-a implicat (inclusiv financiar) în realizarea acestui excelent monument: Universita dell Arte „George Enescu”, Iași-România. „Recanati a devenit un veritabil loc de pelerinaj al iubitorilor poeziei romantice, aici fiind comemorați în fiecare an cu mare onoare cele două mari genii universale: Leopardi, primul mare poet romantic, și Eminescu, ultimul poet al romantismului european, recunoscut la nivel internațional”, a declarat doamna Ioana Ungureanu la
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
perioade ale anticității, inscripțiile grecești și latine, resturile de arhitectură antică (coloane, plăci de teracota pictate inspirat, ceramioca grecească, română, bizantina, mici obiecte de bronz, os și teracota), găsite în timpul săpăturilor arheologice din anul 1919 și între anii 1927-1930 atestă pelerinajul săvîrșit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu războaie și gînduri de cucerire a noi și noi paminturi. Unele seminții au rătăcit pe aici în scurtul lor popas, fiind în curînd izgonite și puse
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Grison Pierre, scriitori francezi, specialiști în istoria civilizațiilor, vorbesc despre drumeții care au dat naștere la aventuri nenumărate, de exemplu la „Călătoria spre soare apune”, care sunt de fapt drumuri ale cunoașterii (ce facem și noi, când plecăm în excursii, pelerinaje, nu?). Ei vorbesc și de opere literare ce oglindesc acest lucru: „Călătoria lui Gulliver” de Swift sau „Pantagruel” de Rabelais. - Prin ce se deosebește, așadar, nu o operă literară, ci un reportaj radiofonic de prezentarea unui traseu turistic sau a
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
civilizații. Experiențele noi ne îmbogățesc cunoștințele. Numai printr-o deplasare la fața locului (informându-te înainte) aflăm cum trăiesc alte popoare, ce cultură au, vizitându-le muzele, rezervațiile naturale. Știind istoria acelui popor, descoperim uneori tradiții sau obiceiuri apropiate nouă. Pelerinajul la fața locului stârnește dorința de cunoaștere concretă și spirituală, deschide o poartă spre înțelegere. De fapt, în ultima instanță, călătoria are loc în interiorul însuși al omului. ”Înțelepții Cetății” - Să revenim la activitatea dumneavoastră de la Societatea Româna de Radio. Timp
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
Căutam podul aerian de peste gara Clujului, în inima magazinului de vechituri. Vânzătorul cu barba timpului, a renunțat de mult să-mi pună întrebări de genul: Cu ce vă servesc doamnă? Dacă doamna știa, mergea la magazinele specializate. Așa își făcea pelerinajul între vechituri, ștergând praful de pe servante și acordurile trecutului. Periodic ne întoarcem la magazinele noastre clădite în timp, ticsite cu antichități și perturbăm liniștea lucrurilor vechi, cu o dorință de nestăpânit. Căutăm măsura cea veche, ochii care se pierdeau în
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Podul_suspendat.html [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea răspunsuri prompte. Pentru el, viața liturgică este exasperantă prin lentoare; el caută, negustorește, bonificații concrete și eficacitate aici și acum. În ultimă instanță
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
dar va avea numeroși discipoli în America și Europa, unii dintre ei devenind ierarhi. Autorul menționează în lucrarea sa că „imediat după trecerea sa la Domnul numele îi este înconjurat de aura unei autentice sfințenii, mormântul devenindu-i loc de pelerinaj, făcându-i-se icoane și compunându-i-se condace și tropare la Sfântul Munte Athos”(p. 68). Ca imaginea de ansamblu istoric să fie originală și pe drept patriotică, în sensul că avem cu ce să defilăm pe pavelele modernist
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]