645 matches
-
străzile Sabinei (p), Ana Ipătescu (p), C. Șagului (p), Musicescu (p), Bd. Eroilor (p), Petöfi (p), Complexul Studențesc (p), Lidia (p), Brâncoveanu (p)), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Honorici, Dumbrava, Hodoni (p), Ghiroda (p) - străzile Dunărea, Brateș, Prieteniei, Cimbrului, Furnicii, Pelican; Jimbolia (p) - străzile Spre Nord, Slavici, Ștefan cel Mare, Spitalul TBC, Moară Can-Leo; Cenad (p), Lovrin (p), Gaiu Mic (p), Sânmartinu Sârbesc (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Vișag, Hodoni (p). Citiri de regularizare în
Agenda2005-12-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283519_a_284848]
-
dreaptă (Drubeta, Vlădeasa, Ștefan Stâncă, Stegarilor, Pandurilor, Vântului); Șagului, partea dreaptă (Lacului, Științei, Teatrului, Cutezătorilor, Veveriței, Fraternității, Grădinii, A. Ipătescu); Bălcescu (Gh. Doja, M. Viteazul, C. Porumbescu, Corbului, Romulus, Șoimoș, Odobescu, case); Ghiroda Nouă (Ghirodei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Mătrăgunei, Luncii, Pelicanului); Fratelia (Călătorilor, Berzei, Prut, Drubeta, Ulpia Triana, Arcidava); Gării ( N. Tritulescu, Nufărul, Olănescu, Gelu); Mehala (Aleea Viilor, Bucovinei, Mehedinți, Almajului, Plugarilor, Bărăgan); comuna Giroc. L. Scripcă, O. Nica Transparență decizională l Proiecte de interes local La nivelul compartimentelor de specialitate
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
acoperite de stufăriș, populate de mistreți, lupi, vidre, care întretaie drumul bărcilor pescărești. În 1990, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor mondiale ale biosferei. Au fost declarate monumente ale naturii: călifarul alb, roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă de uscat. Până acum au fost inventariate peste 1800 specii de floră și peste 3500 specii de faună, moluște, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
planuri. Delta Dunării nu era numai un loc în care conviețuiau oameni de diferite rase, ci și un imperiu al păsărilor, animalelor și plantelor, un labirint de poteci acvatice șerpuind printre insule de stuf unde pițigoi, stăncuțe, cintezoi, buze, cocostârci, pelicani și alte cunoscute și necunoscute animale își duceau viața lor secretă. Cormoranul îi făcuse o impresie deosebită lui Simon. O pasăre de deltă lungă, neagră, cu gâtul și capul împestrițate cu alb. Ciocul era lung și îndoit, încât peștii înghițiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
rămâne, în ultimă instanță și în primul rând, „pipăibil“ / „epidermatic“, „palpabil“ (cu / fără „scule“, adică „aparate-prelungiri-de-organe-de-simț“ (fac precizarea spre a nu mi se impozita aserțiunea, nu de către Distinsul Nostru Receptor, ci de către „Marele Pelican-Academician“ din critica literară a României contemporane, „pelican“ căruia-i face mare plăcere să confunde „peștișorul de aur“ din basmul valah cu filoanele de platină ale Roșiei Montane din Apusenii de Dacia) -, liricul Eu / Eroul poematic (având, când trebuie și când nu trebuie, impresionantul ochi de Ciclop înzestrat
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna cu cumpănă și cu apă limpede și rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru șalul lui Piersic și papionul lui Beligan, pentru vocile Margaretei, Angelei, Corinei și Mirabelei, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
volum, Necuvintele, a marcat un triumf al poeziei resurecționale; este vorba despre acea parte a criticilor literari opriți la „necuvinte“, ce, după cum a remarcat A. Marino cu privire la caracterul «empiric, neteoretic, conservator» al impresionismului românesc, se constituie în «ultima colonie de pelicani a Europei critice» (apud PHA, 56). Nichita Stănescu și-a văzut de calea uimitoarei sale galaxii de necuvinte, tipărind în anul următor, 1970, un nou volum în registrele stilistice moderniste, dar sub un mieros titlu-capcană, În dulcele stil clasic, desigur
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
privirea pe copii lor care înghit apă carbogazoasă refrigerată sau mănâncă înghețată și chicotesc. Tați și bunici epuizați stau tolăniți pe șezlonguri sub cerul greu de azur. Mami, bunica și Scumpa sunt la capătul digului unde pescari amatori verifică orizontul. Pelicani stau pe parii din lem ai digului meditând la umbrele în mișcare care se petrec de-a lungul falezei. - Mă dor picioarele. Bunico, ia-mă-n brațe! - Nu pot, Scumpo, nu cu hernia mea. Spune bunica și mai ia o
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
aromă de piersici. - Mami, ia-mă-n brațe! - Ești prea mare ca să fii dusă în brațe acum! Cocuța din burta mea nu va aprecia! Și nu uita „te rog” Scumpo! - Mă dor picioarele. Mami, ia-mă-n brațe! Zbiară Scumpa. Pelicanul cel mai apropiat o privește dezaprobator, la fel ca și un număr de părinți cu copii tăcuți. Macaraua ridică platforma japoneză sub cerul greu de azur și toți, de la mic la mare, abandonează castelele de nisip și sandvișurile cu șuncă
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
atacată de o nălucă, care o răsturnă pur și simplu de pe picioare. - Robinson!!! La strigătul pătrunzător al bărbatului, un val de aer răzvrătit de niște aripi imense, răvăși părul Monei, după care, totul încetă. Cu coada ochiului, femeia zări un pelican imens, care clămpăni câteva minute nemulțumit, legănându-se pe labe, după care fu scos afară fără menajamente. - Scuze, era tovarășul meu de cameră! O perioadă va trebui să suportăm supărarea lui, dar va înțelege într-un final că lucrurile se
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
ușor încât se întreba cât de disperați erau oamenii din comuna aceea încât să-și încredințeze copiii unei profesoare de filosofie? Dar, până atunci, avea toată vara înainte pentru a învăța să trăiască pe tărâmul apelor, în zăvoiul acesta, cu pelicanul supărat și cu un soț colțuros, ale cărui pretenții încă nu le cunoștea. Privi îngrozită bucățile groase de pește marinat, bucata mare de brânză de capră și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
urcă scările abrupte și înguste pentru a arunca o privire în mansardă. Aerul era deosebit de cald și mirosea a lemn. Slavă Domnului că exista o baie în casă! Ar fi murit de groază să fi fost nevoită să înfrunte atacul pelicanului în timp ce încerca să înlăture mizeria adunată pe drum. Se așteptase să găsească măcar o cabină de duș. În schimb, vana greoaie, metalică, cățărată pe niște picioare arcuite și sprijinită de chiuveta cu picior, de la robinetul căreia pornea un furtun, o
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
zâmbea. Un zâmbet intens, cald, care îi modifica în întregime trăsăturile sălbatice. Fiecare trup își are propria muzică. Atunci când vibrațiile se întrepătrund și armoniile răspund chemărilor nerostite, întreg universul tace și ascultă. Tăcerea se lăsă și în casa din zăvoi. Pelicanul se foi agitat în jurul casei o perioadă, după care, hotărând că avea destul timp la dispoziție să scape de intrusă, își ascunse capul sub aripă și zbură spre lumea viselor, spre acea lume perfectă în care peștii îi zburau pe sub
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > DIN CE IN CE MAI SINGURI - ÎN MEMORIAM: ȘERBAN IONESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 693 din 23 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului DIN CE IN CE MAI SINGURI -În memoriam - Șerban Ionescu- A plecat și Ion al Glanetașului. A plecat Pelicanul, regele vânătorii. Cel care săruta pământul. Cel îndrăgostit de Florica. Bărbatul Anei. Om frumos, subțirel și zvelt, cu mustăcioara. A plecat fără să privească îndărăt. La câtva timp după Iurie Darie. Abia ni se zvântaseră lacrimile. Prea multe dureri îl
IN MEMORIAM: ŞERBAN IONESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364882_a_366211]
-
pe drum de zare îți tulbură auzul cu țipetele lor E-atâta frumusețe Și-atât de mult alean În zborul lor Ce se repetă an de an când trec în stoluri maestuase scăldate de lumină: Cocori și berze, cormorani, ori pelicani cu gușa plină. Se lasă peste unde, albastrul îl ascunde când aripa-și desface, corabie de nea. Dar printre zburătoare Cât ochiul le cuprinde Nu-i porumbel de pace S-oprească-n țara mea. -------------------------------- Madeleine DAVIDSOHN Haifa, Israel 21 septembrie 2016 Referință
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
și „Off-Road-ul Anului”, scufundătoare (a înotat într-un bazin cu rechini carnivori)..., pentru rezultate remarcabile în cariera de jurnalist și scriitor, precum și pentru performanțele sale excepționale în sport și în promovarea valorilor autentice românești în țară și în lume; Dumitru Pelican, senator, pentru realizări remarcabile obținute în întreaga sa carieră, pentru echilibru, demnitate și corectitudine morală în viața publică și politică; Gelu Manea, Președinte-Director General S. C. Bucur Obor S. A., pentru performanțe de excepție în activitatea de dezvoltare a societății Bucur Obor
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
om de afaceri care a pornit ca mulți alții, în urmă, cu douăzeci și doi de ani. Reprezint un segment de distribuție în afaceri și am încercat, într-un mediu de multe ori ostil, să fac lucrurile să funcționeze”. Dumitru Pelican Lipsește azi intonația și plăcerea transmisiunilor sportive Cunoscut și simpatizat de marele vulcan de suporteri de altădată ai întrecerilor din arenele gazonate, cînd fotbalul avea, spre deosebire de astăzi, mirajul și grandoarea spectacolului sportiv, avea în sine o sete de victorie sportivă
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
de marele vulcan de suporteri de altădată ai întrecerilor din arenele gazonate, cînd fotbalul avea, spre deosebire de astăzi, mirajul și grandoarea spectacolului sportiv, avea în sine o sete de victorie sportivă, o solemnitate a biruinței și o demnitate a înfrângerilor, Dumitru Pelican vorbește azi de la un alt microfon: microfonul tribunei Parlamentului României! Până a ajunge aici a fost director executiv al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a municipiului București, membru în Consiliul de Administrație al SRTV, realizator și colaborator permanent
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
director executiv al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a municipiului București, membru în Consiliul de Administrație al SRTV, realizator și colaborator permanent la unele televiziuni. În tonalitatea și plăcerea transmisiunilor care lipsesc azi de la radio și televiziune, Dumitru Pelican a rostit: „Un premiu pe care îl primești, oricât ai fi de echilibrat, te mișcă și înseamnă un semn de respect pentru cei ce văd, care te cred și care te urmează”. Mihai Mălaimare Realul uman în scenă la „Masca
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
adânci de pe coastă, sau în albiile sărace ale puținelor râuri ce răzbat din interiorul continentului pentru a se vârsa aici, oferind astfel hrană din belșug multor specii ale vieții marine. Tot în acest fel se hrănesc leii de mare, pescărușii, pelicanii, din generozitatea ciclică a fenomenelor marine dar și din “mila” publică ... Focile de mare, atât de amuzante în comportamentul cu oamenii, datorită vânătorii nelegiuite de odinioară care-i vroiau “blana” bine vândută, a ajuns azi o specie rară, pe cale de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
doilea razboi mondial, am traversat strada și am intrat în parcul Saint James. Un parc despre care nu știam prea multe. Un parc absolut minunat cu zeci de soiuri de păsări, de la rațe și gâște sălbatice, până la lebede albe, negre, pelicani, cocostârci, porumbei de diferite soiuri, mierle, pescăruși și multe alte specii pe care eu nu le cunosc! Să numai spun de simpaticele veverițe care veneau și îți mâncau din palmă... Chiar eu am hrănit o veveriță și am avut privilegiul
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
spune el, „Profesore„ ,n-am înțeles niciodată dacă din respect sau doar din ironie... - Mișule ! Ce dor mi-era de tine ! Unde ești,putem să ne vedem? întreb plin de bucurie. - Hai ieși odată din scutece că te-aștept la „Pelicanul„ înt-o juma de oră! - Alerg ! „Pelicanul„ e un bar din centrul orașului,nici plin de fițe,nici pt sărăntoci.Ceva pentru oameni cât de cât normali,așa ca noi.Multă vreme m-am întrebat de unde vine denumirea,în urbea noastă
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
niciodată dacă din respect sau doar din ironie... - Mișule ! Ce dor mi-era de tine ! Unde ești,putem să ne vedem? întreb plin de bucurie. - Hai ieși odată din scutece că te-aștept la „Pelicanul„ înt-o juma de oră! - Alerg ! „Pelicanul„ e un bar din centrul orașului,nici plin de fițe,nici pt sărăntoci.Ceva pentru oameni cât de cât normali,așa ca noi.Multă vreme m-am întrebat de unde vine denumirea,în urbea noastă pelicanii putând fi văzuti doar în
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
înt-o juma de oră! - Alerg ! „Pelicanul„ e un bar din centrul orașului,nici plin de fițe,nici pt sărăntoci.Ceva pentru oameni cât de cât normali,așa ca noi.Multă vreme m-am întrebat de unde vine denumirea,în urbea noastă pelicanii putând fi văzuti doar în fotografii.Dar când am cunoscut patronul, am lămurit problema. Mă așteaptă... Foarte schimbat. Cu ochelari fumuri care îi ascund ochii lui albaștri,frumosi.Tricou negru , blugi deschiși și foarte multe lanțuri de aur. Opulent de
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
Teatrul Mic”, apărând în recitalul „Arta iubirii” sau fiind distribuită în rolul „Arkadina”, din „Pescărușul” de Cehov, două reprezentații de succes, în regia Cătălinei Buzoianu. Rod al colaborării actriței cu această regizoare, Valeria Seciu va apărea cu succes în spectacolul „Pelicanul”, după August Strindberg (1994), montat în spațiul neconvențional al unui depozit de la sala Dalles. În 1998, colaborând la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija, în spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte” (E. O’Neill), va interpreta remarcabil rolul feminin
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]