1,203 matches
-
se impună, are neapărat nevoie de imaginație. De altfel, „ficțiune” vine de la verbul fingo, fingere, care înseamnă originar: a fasona, a frământa o materie (brutarii se numeau fictores), deci a prelucra o substanță existentă. La Rochefoucauld, în portretul răuvoitor, dar penetrant, pe care-l trasează inamicului său, cardinalul de Retz, spune, pentru a-i discredita Memoriile: „souvent son imagination lui fournit plus que sa mémoire”. Dar acesta e tocmai bine geniul memorialistului. Dacă minte sau nu, din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
legitima printr-o ruptură, totală, cu trecutul și prin intenția construirii unui viitor determinat de necesitatea istorică evidențiată de explozia populară. Indiferent dacă au condus această explozie, dobândirea consensului maselor era oarecum implicită. Hélène Carrère d’Encausse 27 va remarca penetrant cum Stalin va opera schimbarea de legitimitate. Astfel, de la principiul rupturii cu trecutul, Stalin va trece la acela al continuității puterii; el este succesorul lui Lenin, eliberându-se de nevoia unui consens popular, chiar dacă această nevoie se conturase mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Jerilyn Progesteron Densitate osoasă și Metode energetice de stimulare a producției de Echilibrul estrogen/progesteron Semne ale nivelelor nepotrivite În ciclul menstrual În timpul sarcinii Suplimente Forme sintetice de (progestin) Deschidere fizică. Vezi spiritualitate Circuite radiante Circuitul centurii Hiperlegătura energetică Flux penetrant Radin, Dean Ratcliff, J. D. Exercițiul Opturi ritmice Ritmuri Ritual celebration for onset of menstruation Rogers, Carl Chakra-rădăcină A bărbaților față de femei Chakra-rădăcină (continuare) În timpul sarcinii Sentimente sexuale și Exercițiul Revitalizarea vortexului Sabin, Jack Suplimentele SAM-e (S-adenozilmetionin) Schwarzbein, Diana Cercetare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Antoine de Saint-Exupéry, publicată în 1946, în „Femeia”, apoi în „Luceafărul de ziuă” din 1956-1957, Fermina Marquez de Valery Larbaud, din 1969), rafinate, expresive, muzicale, sunt totdeauna recreații, plasându-se la înălțimea originalului. Stilului grațios și exact al scrisorilor, observațiilor penetrante, ironia calin-bufonă le adaugă o notă de vivacitate particulară, în acord cu personalitatea originală a autoarei lor. Șerban Cioculescu menționa în 1945 și o traducere realizată de G.-V., dar netipărită, din Le Roman de Tristan et Iseut, în versiunea
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
și himen Corin Braga: Când am ajuns la analiza, mă rog, la evocarea celor 11 Elegii stănesciene mă gândeam că vei construi un discurs de tip simbiotic. În curând Însă a devenit evident că această simbioză nu presupune o empatie penetrantă, pasivă, În sensul În care tu ai intra În gândirea lui Nichita Stănescu și ai Începe să-i reconstruiești viziunile și ideile, deci te-ai lăsa modelat și ai ține apoi un discurs În stilul Nichita. Simbioza pe care o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
G. și-a amplificat aria tematică, dar a rămas fidel normelor interioare ale exercițiului literar pe care îl practică. Atât în prozele concentrate, cât și în desfășurările epice largi, ritmul narativ este energic, iar desenul psihologiilor se dezvoltă surprinzător. Observația penetrantă, plină de nerv, incisivă trece firesc în evocarea tabloului de epocă, prin racursiuri ironice, sau în fantastic și poematic. Personajele malefice, demonice, grotești, și întâmplările lor, plasate într-un „loc” fabulos (un oraș-port la Dunăre, nenumit însă, sau imaginarele Defonia
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
În Germania, pakistanezii musulmani În Marea Britanie și cei marocani În Spania formează diaspore culturale importante 58. Prezența lor În noile țări adoptive duce la transformarea acestora din urmă. Într-un articol din The New York Times Magazine, Timothy Garton Ash reflecta cât de penetrantă a devenit influența imigranților musulmani. El scrie: „Tocmai am cumpărat ziarul de la chioșcul unui musulman, mi-am luat rufele de la o curățătorie musulmană și medicamentele de la o farmacie musulmană, iar asta În Înfrunzitul North Oxford”59. Influența musulmană este o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și povestiri Ultima zi optimistă (1971) și Memoriu către ministru (1990), romanul Fluxul apei dulci (1985), un volum de teatru, Musafiri pe viață (1985), și însemnări de călătorie, Compuneri libere pe ilustrate (1986). De la început stăpân pe mijloacele narative, observator penetrant al mișcărilor sufletești general umane, L. expune în proza sa segmente revelatoare de vieți obscure, de biografii ale unor inși singuratici, din speța învinșilor și a inadaptabililor prezenți în scrierile începutului de secol XX, dar diferențiați de aceștia printr-o
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
un „căutător al adevărului”, care parcurge o „aventură a cunoașterii”. Încercările lui de a pătrunde în castel învederează tot atâtea eforturi de demistificare, identificabile cu „lupta unui raționalist care râvnește să aducă lumină într-o ceață de mistere”. Numeroase observații penetrante structurează mai cu seamă studiile cu caracter micromonografic. Heinrich Böll privește lumea cu ochii „omului de pe stradă”, ai inadaptatului „normal”. El e atras mai ales de „punctele de inserțiune ale realității din afara conștiinței”. Modul literar al lui Günter Grass e
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat și Eugenia Tudor. Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.-A. e preocupată aproape în exclusivitate de „ipostaze ale prozei”, mai cu seamă ale romanului, glosând, nu o dată penetrant, pe marginea operei Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui G. Ibrăileanu, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Marin Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, D. R. Popescu, Laurențiu Fulga, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc ș.a. Un interes constant manifestă pentru literatura scrisă de femei: Cella Serghi
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
De altfel, din aceștia T. traduce (o porțiune apreciabilă din L’Espoir, sub titlul Nădejdea, în „Reporter” și un scurt fragment din Pe Donul liniștit în „Adevărul literar și artistic”). Menținând doar postulatul strânsei legături dintre literatură și societate, mai penetrante, cu vederi originale sunt studiile publicate în 1939-1940, consacrate „stării melodramatice”, „interpretării naive a artei” sau „realismului în artă”, precum și eseurile despre „decadența paradoxului” ori despre „semnificația jurnalului intim”, care anunță un veritabil specialist în teoria literaturii și în estetică
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
muzicală, cu o gamă largă de manifestare (bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălțare spirituală), până la descărcări explozive de exaltare colerică. Fiind cea mai complexă artă și, în același timp, fiind accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic - sunetul muzical - ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală, autism sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Augustin Buzura. În fine, la critică, sunt introduse câteva nume noi și este înregistrată prezența în câmpul eseisticii filosofice a lui Constantin Noica. P. continuă să rămână reticent față de Valeriu Cristea, unul dintre cei mai importanți critici români de după război. Penetrante, în schimb, sunt capitolele despre Marin Preda, Eugen Jebeleanu, Nicolae Breban, Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Popescu. După exemplul lui G. Ibrăileanu, E. Lovinescu și G. Călinescu, P. a făcut și literatură de ficțiune. Cearta (1969) este un roman despre psihologia
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
antrenează ipostazele sale literare - traversând barierele celulare ale formalismelor categoriale - are natura misterioasă, obscură și aluzivă a unui substrat plasmatic, a unui lichid interstițial care, îmbibând porozitatea constitutivă a scrierii și asigurând „comunicarea neîntreruptă” între straturile romanului-palimpsest, „ignoră”, cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă decât analizate ca romane, piese de teatru sau poeme - în sensul generic-convențional al ideii de „carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
poemele publicate, la mari intervale de timp, în presa literară. Dicțiunea blasfemator profetică, energia distructivă, muzicalitatea gravă, aspră, deseori cu inflexiuni psalmice, imagistica de o plasticitate pregnantă, brutală pe alocuri, au fost percepute ca semne indicând „o voce distinctă și penetrantă a tinerei poezii, o voce bogată în accente contrastante, în care se repercutează atât comedia literaturii, cât și drama insolubilă a vieții” (Victor Felea). Poemele configurează o viziune antinomică și tensionată, concretizând, în proiecții sarcastice sau în concentrate cântece aluzive
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad Neagoe, „Reflex”, 2003, 4-6. M.Dr, N.Br.
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
portretizați într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
studiile despre romantismul Biedermeier și, ulterior, despre fecunditatea creatoare a secundarului, a marginalității culturale. Aceeași sursă alimentează impulsul constant spre temperanță și măsură, spre evitarea exceselor, spre opțiunile echilibrate ale căii de mijloc. Urmărind un itinerar spiritual, eseurile oferă radiografii penetrante ale celor două lumi de adopțiune unde s-a format central-europeanul N.: mediul cultural bucureștean privat și public al anilor ’50-’70 și America - o experiență a alterității. Căci stagiul american e în primul rând istoria unei reacții, exact în
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
50-’60”, a căror imundă strategie este aceea de a „machia minciuna”, ferind de judecata ce li s-ar cuveni pe scelerații „care ne surâd în Larousse”. E mărturia unui spirit care, inițiat în secretele captivante ale teatrului, aruncă o penetrantă căutătură și asupra jocurilor, lipsite de sublim, ale politicii. SCRIERI: Filtru, București, 1968; Dramele puterii, București, 1968; Fratele meu cu solzi de aur, București, 1970; Hamlet sau Ispita posibilului, București, 1971; Hamlet ou La Tentation du possible, Paris, 1987; ed.
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
prejudecăților literare (prejudecata și termenii apropiați - prostie, superstiție, clișeu, canon etc.), observând rolul lor paradoxal: prejudecățile împiedică, dar uneori și ajută judecata de valoare. Spirit foarte informat, cu o solidă cultură teoretică modernă, P. este în același timp un critic penetrant, ca atunci când reface istoricul premiilor Uniunii Scriitorilor și când consacră ample analize operelor premiate în decursul anilor, puse și ele în legătură cu cele două sensuri ale prejudecății: pozitiv și negativ. Scrise de asemenea cu talent sunt comentariile din Întoarcere în Bucureștiul
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
au fost elaborate în secolul al XVII-lea de Galileo Galilei și René Descartes: Revoluția intelectuală a fost lansată de Galileo Galilei și René Descartes. Ea a avut două aspecte: a fost o revoluție științifică, întrucât a condus la inovații penetrante în fizică și astronomie, și a marcat nașterea unei noi metode în filozofie, întrucât a stabilit o tradiție de cercetare în teoria cunoașterii și în filosofia minții care s-a perpetuat până în timpurile noastre. Cunoașterea științifică și progresul tehnic s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dealuri, dincolo de Encino, printre pomii deși, sclipea din când în când o lumină. Locuințele vedetelor de cinema. Halal de-așa vedete. Veteranele a mii de paturi. Oprește-te, Marlowe, astă-seară nu ești rezonabil. Ultimul termen transpune englezescul human, un cuvânt penetrant și retezând ideea compromisului. El marchează distanța pusă de Marlowe nu doar între el și restul lumii, ci și între el și propriul sine. Firește, nu de intoleranță e vorba în acest discurs, ci de ridicarea barajelor rațiunii în fața dezumanizării
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde
BURILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
compus, să le observe și slăbiciunile, erorile de versificație, limba încărcată de latinisme, ideile „incorecte”. Mai originală și mai izbutită, sub aspectul formei, proza lui cuprinde câteva narațiuni istorice și fragmente de însemnări de călătorie, unde se arată un observator penetrant. Preocupat să extragă din multitudinea de impresii o concluzie, mai întotdeauna cu semnificație morală, neglijează în schimb amănuntul pitoresc, culoarea locală. A folosit uneori și pseudonimele G. Ilar, Grigorie Ilaru și Aluneanu. SCRIERI: Ore de dezgust, București, 1854. Repere bibliografice
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]